
-----------------------------------
Tiberiu Tesileanu
05 Feb 2009 07:16


-----------------------------------
Ha, ha, v-am spus eu! O să vedeţi că până la urmă tot la cuvintele mele veţi ajunge: precesia se datorează inerţiei şi de aceea este aproape constantă! 

Nu te umfla în pene, Abel, că nu ai de ce.

Precesia este în primă aproximaţie uniformă pentru că în mod uzual se face o descompunere Fourier a mişcării axei Pământului. În "primă aproximaţie" nu înseamnă decât că se ignoră toate componentele de frecvenţă nenulă.

Dacă te uiţi de exemplu în articolul ăsta:
http://www.aanda.org/index.php?option=article&access=standard&Itemid=129&url=/articles/aa/full/2002/11/aah2799/aah2799.right.html
o să vezi că oamenii sunt foarte conştienţi de variaţiile anuale ale vitezei de precesie. În mod deloc surprinzător, există două periodicităţi relevante pentru noi: una de 13 zile, şi una de o jumătate de an, datorate respectiv rotaţiei Lunii în jurul Pământului, şi a Pământului în jurul Soarelui.

Din păcate, articolul respectiv nu include direct datele experimentale, dar probabil poţi să le găseşti prin referinţe. Ce e important este că articolul menţionează că s-au comparat rezultatele numerice cu cele observaţionale, şi acordul este bun. Deci în afară de cazul în care oamenii ăia sunt ori orbi, ori idioţi, ori mincinoşi, trebuie să accepţi că variaţia bianuală şi bilunară a precesiei este un fapt observaţional.

Culmea, mai nou, când vezi că Andi spune că precesia este aproape constantă de-a lungul anului, o să-mi explici şi această uniformitate a precesiei, că doar voi puteţi explica totul, nu-i aşa?

Abel, probabil că nu ai de unde să ştii asta, dar aşa funcţionează ştiinţa: dacă un model nu e destul de bun, îl îmbunătăţeşti.

Nici un model al vreunui fenomen real nu poate fi perfect. Noi ne-am uitat la un model foarte simplu al Pământului, despre care ştim că e greşit. Există oceane, există atmosferă, există nucleul Pământului, care toate sunt fluide. Este evident că e greşit să tratăm Pământul ca pe un corp rigid.

Asta nu înseamnă că nu putem să obţinem o aproximaţie satisfăcătoare în modul ăsta (şi de-aia ţi-am arătat că putem prezice valoarea şi orientarea medie a precesiei), dar e clar că dacă ne uităm la tot mai multe detalii, o să găsim discrepanţe.

Aşa că e natural ca, atunci când aduci în discuţie un fenomen mai detaliat, să încerc să-l explic introducând o aproximaţie mai bună.

Dacă nu ştii cât contribuie &#8222;elasticitatea&#8221; Pământului la uniformizarea precesiei, atunci de ce îţi permiţi libertatea de a susţine că această elasticitate ar putea explica uniformitatea?

Pentru că oameni mai inteligenţi decât mine şi mai preocupaţi de problema asta au făcut calculele respective, şi altele mai detaliate, au făcut comparaţia cu experimentul, şi au fost satisfăcuţi (altfel s-ar numi şi problema precesiei Pământului "o problemă nerezolvată").

Deci, teoria mea prezice că precesia este aproximativ constantă deoarece se datorează inerţiei la precesie, aşa cum şi rotaţia Pământului este aproximativ constantă deoarece se datorează inerţiei la rotaţie. Dar, aşa cum &#8222;teoria&#8221; care prezice că rotaţia este aproximativ constantă nu prezice şi valorile acesteia, tot astfel, nici teoria care prezice că precesia este aproximativ constantă nu are cum să prezică valorile precesiei (pentru că aceste valori depind foarte mult de condiţiile iniţiale). E clar?

Deci să înţeleg aşa: avem două teorii -- să le numim "a mea" şi "a ta".

Teoria mea poate să facă următoarele:
- explică în mod unitar revoluţia Pământului în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului, explică precesia axei Pământului şi a altor planete din sistemul solar, şi în plus mai explică şi cum cad corpurile pe Pământ, cum funcţionează toate dispozitivele mecanice pe care le întâlnim, şi multe, multe altele
- problema ei fundamentală este că ţie ţi-e prea lene să cauţi datele observaţionale pentru a compara teoria "mea" cu observaţiile (pentru că alţi oameni deja au făcut asta şi au fost convinşi că teoria "mea" e bună);

Teoria ta poate să facă asta:
- postulează existenţa unei misterioase "inerţii la precesie", care nu a fost pusă în evidenţă niciodată, şi care ar explica o precesie uniformă a axei Pământului; nu dă nici o formulă matematică pentru ea, deci nu poate fi vorba de predicţii cantitative
- altceva se pare că nu poate să facă teoria ta, pentru că nu are nici o ecuaţie; în particular, nu poate să accepte (cel puţin nu în întregime) legile lui Newton, deoarece acelea duc fără echivoc la teoria "mea" (în plus, dacă ar exista şi inerţia ta la precesie, şi fenomenul de care vorbeşte teoria "mea", atunci vitezele respective de precesie ar trebui să se adune, alt lucru care ar putea să vină în conflict cu observaţia)

Pe care ar trebui să o acceptăm? Grea întrebare...

Cred că dacă vrei să convingi pe cineva, trebuie în primul rând să descrii mai exact teoria ta. Dacă poţi să scrii cum se modifică legile de mişcare (legile lui Newton) în teoria ta, ăsta ar fi un început bun.