----------------------------------- Abel Cavași 18 Noi 2008 15:34 ----------------------------------- Aștept o eventuală infirmare a calculelor prezentate de mine.Am tot căutat în materialul prezentat de tine un argument pentru faptul că variația torsiunii pe direcția echinocțiilor s-ar afla mereu în planul eclipticii (ca să putem justifica astfel direcția precesiei), dar, din moment ce ai mediat valoarea torsiunii de-a lungul unui an, variația ei nu mai apare. Așadar, cred că materialul postulează direcția precesiei fără să demonstreze teoretic și independent de direcția reală a precesiei că variația torsiunii ar rămâne în planul eclipticii. Mă poți ajuta să găsesc în materialul tău justificarea teoretică a faptului că variația torsiunii este în planul eclipticii? Așa cum am încercat să te mai conving (și credeam că ai înțeles), definiția unghiurilor Euler este complet generală. Eu știu că unghiurile lui Euler se stabilesc în funcție de linia nodurilor. Și mai știu că linia nodurilor depinde de planul (xy sau xz sau yz) cu care intersectezi planul ecuatorului (planul perpendicular pe axa de rotație). Așa că stabilirea unghiurilor lui Euler nu este chiar atât de arbitrară cum lași tu să pară aici. Evident, aceasta este singura particularitate la care m-am referit, dar ea este o particularitate foarte relevantă în cazul nostru. Ea coincide cu ceea ce bine spui mai jos în legătură cu viteza de precesie. Poate ce-ți provoacă ție nelămuriri este faptul că Exact, asta este una dintre probleme! Cum se „întâmplă” asta? dacă ai fi dus calculele până la cap cu o definiție alternativă a unghiurilor Euler (și există multe definiții care se folosesc relativ frecvent), ai fi ajuns la același rezultat. Din păcate, nu cred asta. Alegerea planului de intersecție se face înainte de alegerea unghiurilor lui Euler (implicit, a liniei nodurilor) și după ce știm în ce direcție variază axa de rotație. Așa că, din câte înțeleg eu, teoria prezentată de tine și de Andi nu justifică în niciun fel direcția precesiei, ci se bazează pe ea, considerând-o evidentă. Ba chiar, e foarte posibil ca o altă alegere să nu mai necesite medierea anuală, ceea ce ar putea duce la o formulă mai generală, valabilă și pentru interesantele viteze de revoluție intermediare. având în vedere că sistemul tău nu are nimic de a face cu axa respectivă (cu excepția momentului solstițiului din anul 2000), înseamnă că axa respectivă nu va avea nici un rol esențial în răspunsul pentru mișcarea de precesie. Așa ar fi dacă partea pe care am subliniat-o eu în ceea ce spui ar fi adevărată. Din păcate, ea rămâne nedemonstrată încă. Atunci când ai susținut asta, ai avut mereu în minte presupunerea că direcția teoretică a precesiei este identică cu direcția ei reală. E doar o presupunere încă. Singura direcție care poate avea vreun rol este cea perpendiculară pe ecliptică, pentru că este singura care este (aproximativ) constantă pe o întreagă perioadă a mișcării de precesie. Iată afirmația care confirmă mai clar ceea ce am spus mai sus. Este un argument bazat pe precesia reală și nu rezultă din teorie. Deci, concret, vrei să spui că viteza unghiulară de precesie crește pe măsură ce înclinarea scade? Da, asta vreau să spun. Îți reamintesc că atunci când s-a dedus formula respectivă, s-a împărțit prin Nu face confuzia între unghiuri mici și unghiuri nule. Există o diferență uriașă între ele. Cu unghiuri mici putem face oricâte împărțiri vrem. Tocmai pentru că mi-ai adus argumentul împărțirii cu zero, am modificat cerința mea, formulând-o doar pentru unghiuri mici și nenule. Așadar, dacă pentru unghiul nul îți înțeleg, în parte, obiecția (sau, mai bine zis, amân o discuție cu tine legată de limite de funcții cu valori tinzând la zero), pentru unghiurile nenule nu mai înțeleg care este motivul ce anulează valabilitatea formulei. Nu văd nicăieri în materialele voastre vreun argument teoretic care ar putea distruge generalitatea formulei, obligând-o să rămână valabilă strict doar pentru unghiuri apropiate de 23 grade, așa cum argumentezi tu. Din moment ce analiza teoretică din materiale nu impune asemenea limite, nu mai înțeleg de ce le impui la final când vezi că formula duce la aberații în contradicție cu modelul. Modelul spune că una dintre cauzele precesiei este tocmai înclinarea axei, deci ar trebui ca precesia să se intensifice atunci când înclinarea crește, nu atunci când înclinarea scade. E ceva putred aici! În final, aș vrea să vă întreb și pe voi, direct: -care este direcția precesiei dacă viteza de revoluție este mult mai mică decât viteza de precesie?