----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Mai 2026 21:43 ----------------------------------- Este laudabila performanta sa centrezi obiectele ceresti in aceste conditii (brat lung al refractorului, montura probabil foarte instabila). Apropo de diafragmare la Venus, cum nu se pot observa detalii a la secunda de arc, ci doar faza planetei, o diafragmare de 40-50 mm a obiectivului este oportuna in orice instrument. Asa este, cu cat apertura este mai mare, este mai bine. Dar, asa cum argumenteaza cu observatiile sale Ovidiu, apertura nu este totul. La focale de 4m sau 5m se pot asocia aperturi de 40 - 50mm. Cam acesti parametrii i-a avut luneta lui Huygens cu care a descoperit pe Titan. Acesta este punctul meu de vedere, nu al lui Ovidiu. Atasez mai jos observatiile lui Ovidiu din data de 4 Mai, efectuate cu ''marele refractor'' de 4.1 metri. Cel putin ca distanta focala, nu putem decat sa fim de acord cu aceasta denumire iar rezultatele observationale sunt mai mult decat interesante. Mai sunt doua poze in care vedem luneta si un exemplu despre ergonomia ei dificila. Pentru divertisment vedem si doua portrete AI ale lui opticianului nostru de simplete din Corunca. Mircea Raport de Observatii: O noapte cu "Marele Refractor Ovidiani" – 4 Mai Data: 4 Mai 2026 Ora: 20:00 - 23:10 EEST Locatie: Corunca, Romania. Instrument: Replica de refractor din secolul XVII, construita artizanal, diametru 46mm si distanta focala 4130mm, f/89.7 Observator: Ovidiu Catalin Sunt absolut incantat sa impartasesc rezultatele sesiunii de observatii de aseara. Am avut privilegiul de a testa cea mai recenta creatie artizanala - un refractor care se mandreste cu o distanta focala masiva de 4130mm (4.1 metri) si o apertura utilade 46mm. Imi place sa numesc acest instrument "Cassini de Romania". Lentila obiectiv este una dintre cele mai bune pe care le-am fabricat vreodata, respectand cu strictete tehnicile de slefuire si polisare din secolul al XVII-lea folosite de maestri precum Christiaan Huygens si Giuseppe Campani. Deoarece raportul focal este un f/89 extrem, aberatia cromatica este aproape complet absenta, in ciuda faptului ca este o lentila simpla (singlet). Imaginile oferite au fost de-a dreptul spectaculoase o performanta de tip "beast mode" pentru o apertura atat de mica. Atmosfera a fost destul de stabila, permitandu-mi sa imping grosismentul si sa testez limitele de rezolutie ale acestui telescop incredibil de lung. Observatii Planetare: Jupiter. Tinta mea principala pentru aceasta seara a fost Jupiter. In ciuda faptului ca diametrul planetei scade pe masura ce se indeparteaza de opozitie, raportul focal ridicat a oferit un contrast uluitor. La 129x (ocular de 32mm): Am utilizat un ocular standard de 32mm pentru a obtine 129x. Imaginea a fost clara si remarcabil de luminoasa pentru pupila de iesire mica(0.35mm). Imediat, am reusit sa disting Marea Pata Rosie (GRS) a lui Jupiter. Sa vezi aceasta furtuna joviana istorica printr-o lentila artizanala de 46mm polisata pe hartie este un sentiment de nedescris. La 165x (ocular Kellner de 25mm): Am trecut la un ocular Kellner de 25mm pentru a urca grosismentul la 165x. GRS a ramas clar vizibila, iar definitia in interiorul benzilor ecuatoriale principale s-a imbunatatit. Lipsa culorii false a facut ca acest contrast dintre benzile intunecate si zonele mai luminoase sa fie incredibil de distinct. Maraton de Stele Duble: In continuare, am indreptat telescopul spre domeniul contrastului ridicat al stelelor duble. In aceasta arena stralucesc cu adevarat instrumentele neobstructionate cu focala lunga. Performanta rezolutiei a fost impecabila, afisand discuri Airy perfect rotunde, ca in manuale, inconjurate de inele de difractie delicate. Castor (alpha Geminorum): Complet separata. O priveliste superba, cu ambele componente A si B aparand ca puncte albastre stralucitoare; companionul are o culoare albastru deschis, oferind un contrast placut. Algieba (gamma Leonis): Un contrast de culori uimitor a fost evident. Componenta primara era un auriu distinct, in timp ce secundara prezenta o nuanta mai inchisa, portocaliu-rosiatica. Erau separate cu mult peste limita de tip "hair split" si extrem de clare. Porrima (gamma Virginis): Separata curat. Aceste doua stele albe aproape identice aratau ca niste perle gemene, clar separate. Provocarea Noptii: Izar (epsilon Bootis): Pentru a testa cu adevarat lentila de 46mm la limita ei teoretica, am vizat dubla extrem de dificila Izar, adesea numita "Pulcherrima" (Cea mai frumoasa) datorita contrastului de culori izbitor. Cu o diferenta de magnitudine de 2.6 si o separatie de aproximativ 2.9 secunde de arc, acesta este un test sever pentru o apertura de 46mm. La 165x (ocular Plossl de 25mm): Am utilizat un ocular Plossl de 25mm. Aceasta a fost observatia noptii. Dupa ce am lasat ochiul sa se adapteze si am asteptat momente de seeing perfect, am reusit sa observ micul companion albastrui "iesind" chiar de pe marginea discului Airy al stelei primare stralucitoare. A fost la limita extrema a vizibilitatii, necesitand o concentrare intensa, dar a fost incontestabil acolo. Concluzie: Aceasta sesiune de observatii dovedeste ca apertura nu inseamna totul. Imbratisand filozofia focarului lung din secolul al XVII-lea, am creat un instrument specializat care ofera imagini practic fara culoare falsa si cu contrast ridicat. Sa vezi Marea Pata Rosie pe Jupiter si sa separi o dubla dificila precum Izar cu doar 46mm de sticla este o dovada a puterii rapoartelor focale mari si a fabricatiei optice de precizie. Atasate sunt poze cu ''Cassini de Romania'', cu asamblarea si observarea cu aceasta luneta de 4.1m. Ovidiu