----------------------------------- romh 10 Feb 2025 15:06 ----------------------------------- Am gasit un pic de timp liber si am inceput sa citesc cartea lui Couteau. Inca nu am terminat-o dar imi pare ca fiecare capitol trebuie recitit de cateva ori, apoi in fiecare an de la inceput. Cartea incepe serios si vorbeste inca din primele pagini despre importanta stelelor duble pentru validarea practica a maselor stelare. Referitor la puterea de rezolvare... Un paragraph interesant in care spune ca exista o diferenta intre observarea vizuala si fotografica, si anume ca astrofotorafia inregistreaza dimensiuni lineare, in timp ce observarea vizuala inregistreaza dimensiuni unghiulare. Ca si exemplu ne da Theta Coronae Borealis care a fost rezolvat greu cu telescoape mari, in timp ce un amator poate rezolva vizual companionul cu o apertura de 30cm. Ma gandesc ca unul din motive poate fi si tehnologia fotografica a acelor timpuri. Alte duble usor de vazut dar greu de fotografiat: omega Leonis si zeta Cancri. Pentru tabel cu separatii, tabelul observatorului niece se aseamana cu tabelul de mai sus. Alte lucruri pe care nu le-am gasit in alta parte, lasand la o parte formule si functii Bessel: O imagine cu solidul de difractie. Este un alt mod, mai intuitiv, de a vedea discul de difractie. O imagine si un tabel cu rezolvarea graduala a unei duble cu separatie in functie de raza discului airy. Sunt niste idei care pot ajuta un amator sa speculeze existenta unor duble. Se dau urmatoarele provocari pt incepatori si se recomanda o apertura de 10cm * zeta Bootis (1.3") * zeta Cancri (0.9") * xi Scorpii (1.24")