-----------------------------------

raduM

03 Apr 2008 18:29



-----------------------------------

problema enuntata in deschiderea topicului impunea doua conditii: 
1. comoditatea (siguranta) noului dispozitiv in special pentru cei din jurul observatorului (nu e rau daca aceasta este valabila si pentru observatorul insusi) 
2. pastrarea functiei de stabilizare a imaginii furnizate de binoclu si eventual imbunatatirea ei 


1. Insecuritatea era data de lungimea mare a "cozii", da?
2. stabilitatea era asigurata prin sprijin pe umeri, evitand tremuratul mainilor, datorat pozitiei lor incomode.

Securitatea creste cu micsorarea razei maturate de coada iar echilibrul e asigurat de legea parghiilor. 
Dl. D are ca solutie micsorarea "cozii" adica a bratului fortei active - contragreutatii - si cresterea, proportional, a fortei respective. Foarte simplu si corect.

Eu am schimbat orientarea parghiei si am coborat centrul de greutate, pentru un plus de stabilitate. 

In desenul de mai jos am schitat variantele.

metoda adusa in discutie de valy e valabila pe termen scurt. Nu cred ca se mentine stabilitatea un timp indelungat. Bratele sunt solicitate mai mult decat in cazul simplei sustineri a binoclului. In plus, chestia era de optimizare a dispozitivului prezentat in link-ul din primul post, au ba?  :lol: 
Atat solutia d-lui D cat si varianta mea raspund cerintei, iar justificarea fizica e clara. 


PS. Binoclul poate fi fixat pe un brat/suport reglabil. Nu vad o problema in asta.