----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Feb 2024 02:08 ----------------------------------- Parca vad lumea dandu-si coate prin colturile forumului si aratandu-ma cu degetul: '' ... mai, Mircea asta a luat-o rau pe aratura . Cine a mai vazut asa ceva, sa ai la dispozitie telescop de 250mm iar tu sa faci observatii cu un binoclu-jucarie cu apertura de 25mm !? '' Intradevar, asa este, chiar si in aceasta seara am facut observatii cu ochiul liber si, mai ales, cu binoclul Optico 8x25mm. Desi nu-i obligatoriu, este frumos din partea mea sa ofer o mica explicatie. In primul rand, robotelul care ma deserveste in lumea fizica de aproape sapte decenii, are niste defecte. Pana la remedierea lor, sunt constrans sa fac observatii cu instrumente mici si usoare. Totusi, pare a fi o oarecare exagerare aici. Oricate probleme poate avea cineva, pana la urma, este cam acelasi efort fizic sa manuiesti micul binoclu Porro ''Optico'' sau binoclul roof ''Saga'' 10x42mm. Ultimul fiind, cu certitudine, mult mai puternic, mai capabil. Asa am ajuns la al doilea motiv. Asa cum a declarat in articolul sau autobiografic din Buletinul ''Andromeda'' din 1969, Victor Daimaca a ''invatat'' cerul cu un binoclu, fara a preciza acolo ca acesta a fost un Zeiss 6x25mm. Pe de alta parte, asa cum am aratat in lucrarea mea ''Astronomii amatori romani la inceputul secolului XX'', SRPAC 2018, membrii ''Societatii astronomice romane Flammarion'' , fondata in 1907 de catre Victor Anestin, au efectuat observatii cu binocluri Huet si Zeiss cu parametrii similari celui folosit de elevul (pe atunci) Daimaca. Conform volumului ''Note si observatii astronomice'', editat de Matei Alexescu in 1959, inginerul Vladimir Boico, membru de vaza al Astroclubului Bucuresti, a efectuat primele evaluari de astroclimat in Romania, din Bucuresti si de pe Varful Omul din Bucegi, folosind un binoclu Goerz 6x24mm. Asadar, observatiile mele cu Optico 8x25mm sunt reconstituiri/ reenactment ale observatiilor efectuate de inaintasii nostri. Nu exista cale mai buna ca aceea de a efectua observatii cu instrumente similare cu cele folosite de acestia. As fi preferat desigur un binoclu Zeiss 6x25mm sau Goerz 6x24mm dar daca prietenul meu Attila a binevoit sa ma doteze cu Optico 8x25mm, pe acesta-l voi folosi, cu multumirile de rigoare. Observatii, Luni 5 Februarie a.c, binoclu Optico 8x25mm: - Intai munca si apoi distractia ! Am observat intai patru stele variabile. - Apoi am observat : M45/ 21 stele M35, nerezolvat Hyade/ 28 stele M34, obiect cetos, nerezolvat Mel 20/ opt stele Pazmino Cluster, obiect cetos, foarte mic si slab luminos Roiul Dublu din Perseu, roiuri mici, slab luminoase dar cu cateva stele luminoase, suprapuse NGC 663, vizibil stabil numai cu privire periferica M31, galaxie bine vizibila, ovala, alungita pe directia E-V M37 + M36, roiuri slab luminoase dar bine vizibile cu vedere directa Cr 65, prea mare pentru acest binoclu 8x, doar in doua campuri Cr 70, s-au vazut 12 stele, majoritatea in ''colierul de perle'' Cr 69, cu 5 stele NGC 1981, sase stele vizibile Theta 1 Ori+ Theta 2 Ori, invaluite in nebulozitatea lui M42 STF 747: a trebuit sa observ din pozitie sezand si sa stabilizez ( cat de cat ) binoclul prin ''manevra lui Daimaca''. Cu vedere directa, se vedeau vag, cetos, cele doua stele alipite si orientate spre PA= aprox. 220 grade, cu primara deci la Est si companionul pe la ora 4:30. Cu privire periferica, cele doua stele componente, se zareau mai bine. Separatia lui STF 747 este acum de 36''. NGC 2244 s-a vazut foarte bine, luminoasa dar nerezolvata, spre Est de Betelgeus, la o distanta egala cu cea dintre aceasta si Meissa M50 s-a zarit ... infiorator de slab luminoasa, pe aliniametul Sirius - Theta CMa, la o asemenea distanta spre Nord de Theta CMa M41, roi cetos, nerezolvat dar bine vizbil M47, foarte luminos, cu doua-trei stele rezolvate M44, un roi grandios, cu cel putin zece stele rezolvate Mel 111, cam prea jos deocamdata, cu 12 stele rezolvate Epsilon Eridani: am observat aceasta stea singulara deoarece este una dintre cele mai apropiate de noi, la ''doar'' 10,5 ani-lumina. Mai precis, Eps Eri este a treia stea, in ordinea departarii de Pamant. O prima concluzie, cei drept provizorie, este aceea ca, folosite pe un cer bun, micile binocluri mentionate mai sus, au fost capabile sa mijloceasca observatii pe care noi le putem face acum abia cu binocluri de 10x50mm sau mai mari. Mircea