----------------------------------- iulian90 28 Noi 2020 21:16 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) De ceva vreme am trecut si eu la utilizarea de microcontrolere Arduino si sunt fascinat de ce sunt in stare aceste circuite, ce pot fi programate pe PC in multe moduri. :) De curand am imbunatatit montura ecuatoriala Bresser Messier Exos 1, inlocuind vechea motorizare (din ultima imagine de jos), care era compusa din motor pas cu pas cuplat printr-un angrenaj din doua roti dintate din plastic ce nu erau de calitate si generau eroare periodica mai mare decat cea specifica monturii si un circuit de comanda a motorului format din driver Pololu A4988 si circuit NE 555. Numai ca frecventa generata de circuitul NE555 nu ramane perfect constanta ,ci se modifica odata cu temperatura mediului ambiant (din cauza componentelor R-C, adica rezistente , potentiometri si condensatori, care formeaza baza de timp a acestui circuit si care au o toleranta destul de mare la variatii de temperatura) si la randul sau modifica viteza de tracking, astfel ca mereu trebuia sa reglez viteza de tracking si nu era prea placut. Asa ca am inlocuit totul, de la motor pas cu pas ,ca avea o roata cu dinti inclinati care era greu de scos de pe ax, peste care pusesem roata dintata din plastic (cea mica alba din ultima imagine), rotile dintate din plastic si pana la circuitul de comada. In locul motorului respectiv am pus un alt motor pas cu pas primit de la Erwin, care este mai micut compact, are o impendanta mai mare (4 ohmi, fata de 2 ohmi cat avea vechiul motor) si este mai silentios. Rotile dintate din plastic le-am inlocuit cu un sistem de doua fulii dintate GT2 din aluminiu care sunt mult mai calitative si o curea dintata GT2 (primele imagini). Una din fulii, mai mare, cu 60 dinti, am montat-o pe axul melcului de pe axul R.A. al monturii, cealalta fulie mai mica, cu 20 dinti, am montat-o pe axul motorului. Raportul de transmisie este de 3:1 iar raportul de transmisie al monturii de la melc la axul RA este de 144:1, deci in total ar fi 432:1 , cu tot cu sistemul de fulii si curea dintre motor si melcul RA. Circuitul de comanda al motorului l-am inlocuit total, cu un circuit format dintr-un microcontroler Arduino Nano v3 si driver Pololu DRV 8825 care este mai bun decat vechiul driver Pololu A4988 (care intre timp s-a defectat cand l-am testat pe Arduino, dupa ce a functionat bine aproape 7 luni cu circuitul NE 555). Driverul DRV 8825 ,ce il am tot de la Erwin, este capabil de a functiona cu micropasi de 1/32 dintr-un pas normal al motorului, asa ca l-am setat sa functioneze la 1/32 micropasi, pentru un tracking mai lin. Placa Arduino am configurat-o in asa fel incat sa functioneze impreuna cu o telecomanda cu fir pentru comanda motorului atunci cant pozitionez telescopul pe tinta,fiind prevazuta cu 8 butoane (din care numai 4 sunt functionale deocamdata) avand mai multe viteze: -viteza normala de tracking (viteza siderala) atunci cand nu apas niciun buton de pe telecomanda. - FAST RA +, FAST RA -, viteza mare pentru pozitionare grosiera a telescopului. - RA + , RA - , pentru pozitionare fina a telescopului. Celelalte 4 butoane pentru axa DEC (declinatie) de pe telecomanda inca nu sunt conectate la placa Arduino, intrucat axa DEC inca nu am motorizat-o, desi aveam de gand, daca nu aveam ghinionul de a se defecta driverul A4988, putand sa il folosesc pe axa DEC cu celalalt motor pas cu pas, dar asta e. In viitorul apropiat o sa motorizez si axa DEC a monturii. :) Mai jos am pus si codul de programare a microcontrolerului Arduino, care pare destul de complicat la prima vedere, dar nu e chiar asa daca inveti si intelegi cum functioneaza. :) Am mai pus si o schema electrica a circuitului de comanda a motorului RA. Am facut o proba in sarcina ,cu telescopul si contragreutatea montata pe montura, in casa ce-i drept, si se comporta bine la prima vedere, dar adevaratul test va fi la obiecte ceresti, cand va mai fi cer senin, deocamdata nu am mai avut ocazii decat pe 24 si 25 noiembrie, insa atunci aveam configurat circuitul cu Arduino in modul cel mai simplist, fara telecomanda, cu o singura viteza fixa, montura era in faza "incipienta" de testare, nu era asa de "dotata "ca in prezent. :)