
-----------------------------------
Abel Cavași
09 Iul 2007 22:46


-----------------------------------
Salutări, Ovidiu &#537;i bine ai venit pe forumul nostru!
Este bine că vrei să-&#539;i clarifici împreună cu noi frământările tale privind condensatoarele. Sunt convins că printre noi se va găsi cineva care să te lămurească în totalitate. Pentru început, voi încerca eu.

Imaginează-&#539;i un condensator plan ale cărui armături sunt legate la câte una dintre cele două borne ale unei baterii de curent continuu. Dacă timpul scurs de la realizarea conexiunii (de la închiderea întrerupătorului) este suficient de lung, atunci s-a realizat un echilibru &#537;i pe una dintre armăturile condensatorului (cea legată la borna negativă) se află o cantitate constantă de sarcină negativă, iar pe cealaltă armătură se află o cantitate de sarcină egală, dar de semn opus.

Pentru orice condensator există un parametru foarte important numit capacitate electrică. Acest parametru ne spune cât de multă sarcină poate înmagazina un condensator la bornele căruia s-a stabilit o anumită diferen&#539;ă de poten&#539;ial: un condensator cu capacitatea mai mare înmagazinează mai multă sarcină electrică decât un alt condensator cu capacitate mai mică (dacă armăturile lor se află la aceea&#537;i diferen&#539;ă de poten&#539;ial). Capacitatea unui condensator plan (ca în exemplul nostru) este cu atât mai mare cu cât suprafa&#539;a unei armături este mai mare sau cu cât distan&#539;a dintre armături este mai mică.

Două condensatoare pot fi legate în două moduri: în serie sau în paralel. 

Dacă legăm în serie două condensatoare identice, atunci capacitatea totală scade (când mai  legi în serie un condensator plan în circuit este ca &#537;i cum ai mări încet distan&#539;a dintre armăturile condensatorului ini&#539;ial). A&#537;adar, în cazul legării în serie a două condensatoare, sarcina totală rămâne neschimbată (deoarece sarcina de pe armături nu depinde de distan&#539;a dintre ele) &#537;i se modifică diferen&#539;a de poten&#539;ial pe fiecare condensator.

Apoi, dacă legăm în paralel două condensatoare identice, atunci capacitatea totală cre&#537;te (când mai legi în paralel un condensator plan în circuit este ca &#537;i cum ai mări încet suprafa&#539;a armăturilor condensatorului ini&#539;ial). A&#537;adar, în cazul legării în paralel a două condensatoare,  diferen&#539;a de poten&#539;ial rămâne neschimbată (deoarece diferen&#539;a de poten&#539;ial nu depinde de suprafa&#539;a armăturilor) &#537;i se modifică sarcina pe fiecare condensator. A&#537;a cum gazele ocupă tot volumul care li se pune la dispozi&#539;ie, tot astfel, sarcinile ocupă toată suprafa&#539;a care li se pune la dispozi&#539;ie. Cum legarea în paralel echivalează cu mărirea suprafe&#539;ei, rezultă că în acest caz fiecare por&#539;iune de armătură (deci fiecare condensator) va primi doar câte o parte din sarcina totală.

Cred că această mică introducere te va ajuta să în&#539;elegi câte ceva despre minunatele condensatoare :).
