
-----------------------------------
Marius Laza
14 Apr 2017 15:39


-----------------------------------
Consideram un observator aflat intr-un sistem de referinta in cadere libera spre suprafata pamintului si unul aflat intr-un sistem de referinta aflat intr-o miscare de rotatie in jurul pamintului. Nici unul, nici celalalt nu vor simti atractia gravitationala a pamintului, aflindu-se in stare de imponderabilitate. Aceeasi stare de imponderabilitate o va simti si un observator aflat in spatiul intergalactic, unde cimpul gravitational este practic nul. Acesti observatori, nu detecteaza nici un fel de acceleratie  si nici un fel de forta in sistemele lor de referinta si sunt (din punct de vedere al teoriei relativitatii generalizate) in sisteme de referinta inertiale. Daca ar exista vreo forta care sa actioneze asupra lor, ar detecta acceleratie si ar simti forta inertiala ce apare in sistemele accelerate.
Rezulta de aici, ca gravitatia nu se manifesta prin forte. Din punct de vedere al teoriei relativitatii generalizate, forta de atractie pe care un observator, aflat in repaos pe suprafata pamintului, o simte, este cauzata de faptul ca suprafata pamintului il impiedica sa-si continuie miscarea inertiala prin spatiu (sa-si continue caderea libera). Acelasi lucru l-ar simti si un observator aflat intr-un lift accelerat in spatiul intergalactic (principiul echivalentei)
Daca gravitatia nu se manifesta prin forte, atunci ce face ca, spre exemplu, Pamintul sa se invirta in jurul Soarelui, in loc sa se deplaseze liniar si uniform prin spatiu (principiul inertiei in mecanica clasica). Einstein a avut ideea geniala sa considere ca, Soarele curbeaza probabil spatiul inconjurator lui, astfel ca miscarea libera liniara si uniforma intr-un spatiu euclidian, devine una tot libera si inertiala, de-a lungul unor linii curbe numite geodezice, intr-un spatiu curb neeuclidian.
In acceptiunea moderna, spatiul nu este acel cadru gol si absolut, in care materia poate sa se miste si este mai degraba o structura la nivelul careia avem fluctuatii cuantice si care este plina de diverse cimpuri, din care si in care pot sa apara si sa dispara particule virtuale, si care in anumite conditii poate sa erupa (Big bang) transformindu-si energia potentiala a unor cimpuri, in materie si energie. Probabil ca intre spatiu, timp, materie si energie exista mult mai multe similitudini decit ne-am putea imagina.
De-a lungul timpului, teoria relativitatii generale, a trecut prin multe teste si sta la baza multor modele in fizica. Cu toate ca nu se poate concilia cu mecanica cuantica, ramine un pilon de baza al fizicii moderne.
In concluzie, sa-r putea spune (fara pretentia unei afirmatii absolute) ca, cel mai probabil, gravitatia se manifesta prin curbarea continuumului spatiu-timp de catre materia si energia prezente in acel spatiu si nu prin exercitarea unor forte de atractie intre corpurile materiale.
