----------------------------------- raduM 09 Apr 2007 21:47 ----------------------------------- D-le Iacob, habar n-aveți despre ce vorbesc, nu-i așa? Eu unul, aici, chiar n-am habar despre ce vorbiți. Cum să nu aibă de-a face cu liniaritatea, când fizica încearcă să liniarizeze tot ce poate? Vă referiți la metode de calcul aproximativ? Interpolare-extrapolare, Lagrange, Newton, Gauss, Stirling, Bessel? Păi, metodele astea ce au la bază dacă nu liniarizare? Poate vă referiți la aproximarea din date... pai e una si bună, metoda celor mai mici pătrate pentru dependențe liniare și încă una și mai bună, interpolare cu funcții spline. Poate or fi și altele, dar de când utilitarele astea excelente, nimeni nu-și mai crapă țeasta să le facă pe hârtie milimetrică. Odată obținute datele dintr-un experiment, Origin e un programel foarte frumos de determinare a funcției care modelează evoluția datelor. Dacă Origin nu e suficient, o mică sesiune în Maple și se rezolvă. Cu erori, reprezentare, statistică aferentă și tot tacâmul. Metodele aproximative de rezolvare a ecuațiilor diferențiale sau integrale (Cebîșev, Simson, Runge Kutta) au evoluat acum în metode numerice, dintre care prima - și ultima - pe care-am mai chinuit-o la cursurile de programare este metoda Monte-Carlo (de integrare). Ca și în cazul prelucrării datelor, Chestia a evoluat așa încât Maple-ul (și Matematica de altfel dar pe-asta n-o folosesc eu, deși e tare) poate rezolva analitic integrale printr-o simplă comandă. Nu vreau să fac apologetica metodelor pe caculator ci doar să fixez niște lucruri legate de calculul aproximativ. Și, după câte văd eu, el are serios de-a face cu liniarizarea. Whatever. Nu la asta mă refeream ci la modelul matematic ca aproximare a interdependenței parametrilor în cursul fenomenului natural. Neliniaritate.... da...... Din fericire, sunt de cei care se ocupă de asta. Un exemplu - l-am dat mai sus, a fost Prigogine. Alt tip, Mohamad El Naschie care chiar pleacă de la ipoteza de neliniaritate (chiar dacă nu chiar în sensul sugerat de Dvs). Altul - cu idei de neliniaritate de la scală Planck la scară mare (galaxii/clusteri) ar fi chiar Lee Smolin. Pe haos cuantic lucrează -de exemplu- profesorul Tsampikos Kottos dimpreună cu colegul - romașcan- dr. (PhD la ei) Iulian Clapa de la Wesleyan University (Middletown). Etc.