----------------------------------- dragos.n 20 Mar 2013 02:57 ----------------------------------- La telescopul Magellan, doar oglinda centrala este centrul unei suprafete de revolutie, probabil o hiperbola. La fel si in cazul telescoapelor newton, unde daca segmentezi oglinda, decupand zona centrala, doar aceasta va fi tot o parabola, dar zonele laterale vor avea o suprafata total diferita, nu vor fi nici sfere, nici parabole, ci niste felii laterale ale unei parabole. Imagineaza-ti un pepene lung, taiat pe jumatate, perpendicular pe lungime. Ii tai ''capacul'', si asta va semana cu o suprafata de rotatie. Apoi din restul jumatatii tai felii in mod normal, pe lungimea pepenului. Insa forma externa a feliilor pe care le tai din rest, nu va semana deloc cu acel capac. Cam la fel si la o oglinda parabolica, sau hiperbolica. De aceea, nici pentru observatoarele mari, aceasta tehnica nu a fost folosita decat relativ recent, cand s-au dezvoltat tehnici de slefuire computerizata, capabile sa creeze astfel de suprafete. Sa mai vorbim de alinierea la precizii de sutimi de microni? In trei axe? Sau de compensarea dilatarii suportului oglinzilor? Raspunsul simplu este nu. Chiar daca ai fi multimilionar in euro, e mai ieftin sa faci, si sa manevrezi o oglinda monolit mare, pana la vreo 7-8 metri, decat una din bucati.