-----------------------------------

starbuck

29 Noi 2012 01:27


Planeta Albastra

-----------------------------------

In legatura cu prezenta unei asemenea cantitati de apa cea mai acceptata teorie este ca aceasta apa provine din comete in cea mai pare parte urmata de teoria fotolizei si a fotosintezei (oarecum insuficiente dupa parerea mea). Problema pe care o vad eu in cazul cometelor este numarul lor necesar per unitatea de timp astfel incat apa sa se acumuleze in asemenea cantitati. Acest fapt m-a condus la o alta posibila sursa abundenta, de fapt cea mai abundenta din Univers (in afara presupusei materii intunecate pe care nu o putem explica inca), si-anume hidrogenul, componenta majoritara a apei.
Desigur, hidrogen este suficient dar cum am putea explica si prezenta oxigenului necesar formarii moleculei de apa ? Conditiile de presiune si temperatura sunt propice, asadar totul e in regula in afara de oxigen. Sursa lui normala este in supernove sau ulterior in rocile deja formate in perioada Proto-Pamantului. Singura problema este ca hidrogenul nu se putea combina cu oxigenul la un asemena nivel si atunci avem dupa parerea mea trei variante (a treia varianta fiind redundanta la primele doua):

1. Pamantul in faza sa primara a intrat in coliziune cu o alta stea tanara in formare, gravitatia Pamantului a fost mai puternica si din combinatia hidrogenului din stea si a oxigenului din rocile Pamantului a rezultat apa in cantitati de altfel foarte explicabile acum avand in vedere cantitatile implicate ale compusilor.

2. Pamantul insusi a inceput ca o stea si a acumulat praful stelar abundent din sistemul solar in formare, praf care sub actiunea gravitatiei s-a comasat in centru iar procesul de formare al Pamantului a continuat sub stratul de hidrogen retinut si el in continuare de gravitatie. A rezultat mai departe structura planetei asa cum o stim noi iar oxigenul emanat din scoarta s-a combinat cu hidrogenul de la suprafata si a rezultat aceeasi apa.

3. Pamantul s-a format asa cum il stim noi dar in faza sa primara o planeta foarte bogata deja in apa cum ar fi de exemplu satelitul galileean Europa a intrat in coliziune cu Pamantul si din aceasta coliziune a rezultat pe de-o parte Luna iar pe de alta parte apa ca reziduu al energiei disipate prin topirea ghetii dat fiind conditiile atat ale coliziunii in sine cat si cele specifice Proto-Pamatului. Acum planetele de gheata ridica aceeasi problema legata de prezenta apei in cazul lor dar aici e vorba numai de alte conditii de temperatura si/sau presiune, in rest reducandu-se probabil la aceleasi variante enumerate mai sus.