----------------------------------- Tranan 09 Ian 2011 06:40 Abecedarul binoclului si al lunetelor terestre ----------------------------------- In aceasta rubrica vreau sa fac o descriere mai larga a tipurilor de binocluri. Foarte multe multe dintre ele le-am testat personal, despre altele mi-am facut o parere discutand cu persoane care le-au detinut (vanatori, ornitologi, militari, astronomi, marinari si persoane fara un interes aparte dar care totusi folosesc binoclul fara prea multe pretentii de la el). Deasemenea de multi ani am avut contacte cu multi critici de optica cu care am schimbat pareri si experiente cat si contacte cu firmele producatoare de la care am cerut informatii, sfaturi si completari. Intrucat printre altele, ma ocup de ani de zile cu comertul de binocluri, lunete terestre si lunete de vanatoare, am avut posibilitatea sa tin in mana majoritatea binoclurilor existente pe piata, de la modele din WWII pana la cele moderne, sa vad care dintre ele au o tendinta de a se reintoarce la reparat si care par sa tina o viata. Unii dintre dvs. probabil ca sunteti familiarizati cu acesti termeni altii nu. Sper in primul rand sa fie de folos celor care doresc sa isi achizitioneze un binoclu dar nu sunt siguri in ce priveste alegerea perfecta. BINOCLU ABC Exista practic doua tipuri de binocluri: Binocluri cu prisme Porro (are forma de M) si binocluri cu prisme Roof (are forma de H). In trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof prisme a caror idee a fost mai intai de toate sa creeze binocluri mai mici si mai usor de manevrat. In ce priveste calitatea optica a celor doua tipuri, nu exista astazi nici o diferenta (unii sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna datorata distantei dintre lentile). Binoclurile Porro sunt in continuare mai mari pe cand celelalte mai mici. Pretul la binocluri Porro este intotdeauna mai scazut decat la celelate asa ca daca esti dispus sa cari cu tine un binoclu mai mare si mai greu poti adesea sa iti cumperi binocluri Porro foarte bune la preturi acceptabile fata de Roof. 1.Cel mai important aspect este calitatea lentilelor si a ocularelor a) Coating ( sau antireflex dar aleg sa scriu multi termeni in engleza intrucat este limba in care sunt scrise instructiunile de multe ori si e mai usor de inteles).Rolul coatingului este de a minima pierderile de luminozitate care apar in momentul in care lumina vine in contact cu o sticla netratata. Chiar cand sticla e perfect tratata apare adesea o pierdere a luminozitatii de ca. 5%, pierdere care insa poate fi minimata prin tratarea lentilelor cu antireflex. Zeiss este prima firma care a descoperit sistemul antireflex prin anii 20-30. Coatingul apare sub denumiri diferite: -CO(coated optics)-FC(fully coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu antireflex. -MC(multi coated) inseamna ca binoclul are un sau mai multe lentile tratate cu mai multe straturi de antireflex. -FMC(fully multi coated) inseamna ca binoclul are toate lentilele tratate cu mai multe straturi de antireflex. Cu cat mai multe cu atat mai buna calitate. -PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Nu se foloseste la binoclurile Porro ci numai la Roof. b) HD (high definition) lentile cu o calitate extrem de buna, la care contrastele sunt aproape perfecte, luminozitatea mai mare iar claritatea este uniforma pe toata suprafata lentilelor. (folosite de printre altele de Swarovski si Leica) c)FL (fluorite) lentile din fluorite. Au practic acelasi rol ca cele HD (folosite de Zeiss si noul model de Leica) d) ED (extra low dispersion) Nu la fel de avansat ca la cele cu HD dar mai bune decat lentilele cu FMC (folosite adesea de Pentax si Nikon). 2.Prisme interioare BAK-7 si BAK-4 (Barrium Crown) prisme superioare care maresc posibilitatea de a absorbi mai multa lumina. BAK-7 sunt bune, BAK-4 sunt si mai bune. Toate binoclurile de calitate se folosesc astazi de BAK-4. 3.Diametrul lentilei (obiectivului)/luminozitate Cu cat diametrul e mai mare cu atat mai clara si mai luminoasa va fi imaginea. Este intotdeauna de preferat ca luminozitatea sa fie cat mai mare. Problema este insa ca o data cu cresterea diametrului lentilei creste si marimea binoclului. Marimile cele mai des folosite sunt 20,25mm (la binoclurile de buzunar), 30,32mm, 40,42mm, 50mm si 56mm. Unele marci ca de ex. Bushnell si Pentax se folosesc si de 43mm, Minox de 52mm si 58mm iar Zeiss de 45mm (de exemplul la noul lor binoclu RF) sau 60mm la versiunea cu stabilizator. 4. Chromatic Aberration (Aberatie Cromatica) La lentile de calitate mai proasta se observa atunci cand lumina trece prin lentila un anumit colorit (violet, rosu, verde) in jurul obiectelor privite prin lentila. E o problema foarte enervanta, neplacuta si de nedorit. Pt. a evita astfel de probleme, pe langa metodele de mai sus se folosesc lentile acromatice sau apocromatice care prin a combina lentile negative si pozitive aduna razele de lumina intr-un buchet concentrat creeind in felul acesta o imagine cat mai perfecta posibil, fara influente ale anumitelor culori de curcubeu. 5. Collimation (colimare) Alinierea paralela a prismelor interioare creeind astfel o imagine balansata pt. ambii ochi. O colimare gresita (o aliniere gresita a prismelor) va crea direct o imagine dubla in binoclu. Intotdeauna un cosmar! Un binoclu decolimat nu valoreaa foarte mult dar poate fi in continuare folosit ca monoclu, privind doar printr-unul dintre cele doua tuburi. Decolimarea nu apare numai din cauza prismelelor ci si din cauza ca uneori lentilele ocularilor de deplaseaza una fata de alta fapt pt. care decolimarea poate fi uneori usor rezolvata prin a desface ocularul binoclului si a strange cum trebuie lentilele componente. 6. Field of view (camp vizual) Se masoara ori in grade, m ori in yards si reprezinta aria care se observa la o anumita distanta. De ex. un camp vizual de 6 grade inseamna ca 1000m se vede o zona de aprox. 105m si asa mai departe. Campul vizual se micsoreaza odata cu cresterea magnificatiei. Deci daca sunteti interesati de un camp larg vizual este indicat un binoclu Porro (stiute ca aviind campuri vizuale mai largi) 7x50 sau 7x56. In general cam toate binoclurile de 8x2 si 10x2 au campuri vizuale de 6-6,5 grade, intre 105 si 120m la 1000m. Binocluri de proasta calitate au campuri vizuale mizerabile creeind o senzatie tunelara. Exista adesea cazuri in care campul vizual nu este specificat concret la binocluri si cazuri in care campul vizual este specificat numai in grade, m sau ft. In calcularea campului vizual se foloseste intotdeauna o formula foarte simpla dar din pacate putin cunoscuta: Campul vizual (in grade)= campul vizual specificat (in m/1000m) divizat cu 17,5 -in cazul in care masuratoarea se face in m. Campul vizual (in grade)=campul vizual specificat (in ft/1000yards) divizat cu 52.5 -in cazul in care masuratoarea se face in ft. Ca sa fie si mai la indemana, scriu mai jos majoritatea tipurilor de campuri vizuale existente la binocluri, cifrele ingrosate reprezentand majoritatea binoclurilor existente pe piata de genul 7x, 8x si 10x: ft/1000yards 100 = 1.9° CV (ft imparatit la 52.5) 110 = 2.1° 120 = 2.3° 130 = 2.5° 140 = 2.7° 150 = 2.9° 160 = 3.0° 170 = 3.2° 180 = 3.4° 190 = 3.6° 200 = 3.8° 210 = 4.0° 220 = 4.2° 230 = 4.4° 240 = 4.6° 250 = 4.8° 260 = 5.0° 270 = 5.2° 280 = 5.4° 290 = 5.5° 300 = 5.7° 310 = 5.9° 320 = 6.1° 330 = 6.3° 340 = 6.5° 350 = 6.7° 360 = 6.9° 370 = 7.0° 380 = 7.2° 390 = 7.4° 400 = 7.6° 410 = 7.8° 420 = 8.0° 430 = 8.2° 440 = 8.4° 450 = 8.6° 460 = 8.8° 470 = 9.0° 480 = 9.1° 490 = 9.3° 500 = 9.5° 510 = 9.7° 520 = 9.9° 530 = 10.1° 540 = 10.3° 550 = 10.5° 560 = 10.7° 570 = 10.9° 580 = 11.0° 590 = 11.2° 600 = 11.4° m/1000m 35 = 2.0° CV (m impartit la 17.5) 38 = 2.2° 41 = 2.4° 44 = 2.5° 47 = 2.7° 50 = 2.9° 53 = 3.0° 56 = 3.2° 59 = 3.4° 62 = 3.5° 65 = 3.7° 68 = 3.9° 71 = 4.0° 74 = 4.2° 77 = 4.4° 80 = 4.6° 83 = 4.7° 86 = 4.9° 89 = 5.1° 92 = 5.3° 95 = 5.4° 98 = 5.6° 101 = 5.8° 104 = 5.9° 107 = 6.1° 110 = 6.3° 113 = 6.5° 116 = 6.6° 119 = 6.8° 122 = 7.0° 125 = 7.1° 128 = 7.3° 131 = 7.5° 134 = 7.7° 137 = 7.8° 140 = 8.0° 143 = 8.2° 146 = 8.4° 149 = 8.5° 152 = 8.7° 155 = 8.9° 158 = 9.0° 161 = 9.2° 164 = 9.4° 167 = 9.5° 170 = 9.7° 173 = 9.9° 176 = 10.1° 179 = 10.2° 182 = 10.4° 185 = 10.6° 188 = 10.7° 191 = 10.9° 194 = 11.1° 197 = 11.2° 200 = 11.4° De preferat, sunt binoclurile cu campuri vizuale cat mai mari pt. a evita senzatia tunelara. Problema este insa constituita de faptul ca este greu de combinat optica de calitate cu campuri vizuale largi. Firmele care dupa parerea mea, au reusit sa scoata multe binocluri cu campuri vizuale mai largi au fost in special cele japoneze si in special Nikon. Versiunile lor de Nikon SE au campuri vizuale surprinzator de largi fara ca optica sa fi avut prea mult de suferit. In general insa la binoclurile de magnificatie 7x, 8x si 10x este de preferat ca limita de jos a campului vizual sa fie de cel putin 6.1°, deci 107m/1000m. 7. Eye Relief (distanta focala) Este distanta dintre ochi si ocular la care ochiul obtine un camp vizual intreg. O distanta focala mare e foarte folositoare pt. cei care poarta ochelari dar si tuturor celorlalti utilizatori. 8. Exit Pupil (pupila de iesire) Marimea cercului de lumina care trece prin ocular. Cu cat pupila de iesire e mai mare cu atat mai clara imaginea. Pupila de iesire este foarte importanta si multi nu o iau in considerare. Ce rost are sa iti iei un binoclu care are lentile cu diametru bun, calitate acceptabila dar o pupila de iesire prea mica? Imaginea nu va fi ce ar fi putut sa fie. Nu uitati de ea cand va cumparati binoclul!!! 9. Lotu Tec, Rainguard etc Modalitati de tratament ale lentilelor care pe de o parte fac ca lentilele sa fie mai rezistente impotriva murdariei si prafului, iar pe de alta parte impiedica lentila de a se aburi. Daca ploua, picaturile de apa se vor diviza in particule foarte mici care vor aluneca usor pe lentila, nelasand urme urate si in acelasi timp ingaduind o claritate buna a imaginii in pofida ploii sau cetii. 10. Waterproof/Waterresistent Unele binocluri sunt rezistente la picaturi de apa dar nu faca fata umezelii indelungate (de exemplu daca ai binoclu in masina tot timpul) sau a contactului indelungat cu apa. Acestea se definesc a fi Waterresistent. Waterproof sunt adesea binocluri umplute cu azot (un gaz mai uscat decat aerul) si sigilate cu un O ring. Acestea doua garanteaza ca binoclul face fata umezelii, ploii si chiar situatiei in care este scapat in apa dar nu ajunge la o adancime prea mare, fara ca binoclul sa abureasca inauntru. De preferat intotdeauna astefel de binocluri. Cateva firme au inceput sa experimenteze cu Argon si Krypton care fac binoclul mai rezistent si la schimbarile de temperatura. 11.Focus/focalizare Center focus/focalizare centrala- claritatea se regleaza cu ajutorul unei roti (focus wheel) adesea plasata intre tuburile binoclului. Trebuie reglata in permanenta in momentul in care distanta la care se priveste cu binoclul creste sau scade. Autofocus/autofocalizare- se regleaza cu ajutorul dioptriilor. Dupa ce s-a reglat odata, ramane la fel indiferent de distanta la care se priveste. Binoclurile autofoacalizate sunt adesea mai slabe optic decat cele cu focalizare centrala, dar sunt preferate adesea de vanatori si militari intrucat micile slabiciuni optice sunt compensate de faptul ca reusesc sa identifice rapid obiectele din teren. Binoclurile autofocalizate sunt foarte bune ca binocluri introductive la copii, intrucat sunt mai usor de folosit, nefiind nevoie sa fie focalizate tot timpul. 12. Dioptrie Se regleaza adesea prin a invarti ocularul din dreapta al binoclului fiind urmata de reglarea focalizarii. La binoclurile mai noi se regleaza la mijloc, la fel ca si rotita de focalizare centrala. La binoclurile autofocalizate exista reglaj al dioptriilor atat la ocularul din dreapta cat si la cel din stanga. Acest sistem dioptric, apare si la unele binocluri mai performante, de genul Zeiss Victory RF. Dioptriile centrale sunt cele mai bune putand fi blocate. In felul acesta nu se deregleaza in timpul in care binoclul se foloseste. Dioptriile se regleaza in general de la -3 la +3 insa exista si binocluri la care dioptriile se regleaza de la -5 la +5. 13. Magnificatie Cat de aproape ti se aduce imaginea. Se defineste intotdeauna printr-o cifra urmata de un X. Asadar 8x42, 10x56, 7x50 inseamna un binoclu care are o magnificatie de 8x, 10x sau 7x si lentile de diametre: 42, 56 si 50. 14.Magnificatie variabila Unele tipuri de binocluri, asemenea lunetelor apar cu magnificatii variabile (de ex. 8-15x50). NU SUNT DE RECOMANDAT! Toate binoclurile cu magnificatii variabile au o optica mai de proasta calitate decat cele fixe, sunt mai greu de manevrat si creeaza adesea o senzatie de voma sau durere de cap rezultata din faptul ca ochiul se forteaza mai mult, incercand sa focalizeze imaginea. Deasemenea, la magnificatii mai mari de 10-12x este adesea nevoie de o forma de sprijin (monopied sau trepied). Daca doriti totusi sa achizitionati asa ceva, cel mai de recomandat este Leica Duovid. 15.Binocluri "de zi" si "noapte" Exista anumite tipuri de binocluri care sunt construite pt. a se folosi mai mult in anumite perioade ale zilei. In general se poate spune ca binoclurile ale caror lentile au o nuanta verzuie (spun lentilele si nu imaginea) sunt cele mai eficiente in perioadele de lumina ale zilei pe cand binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de noapte (ex. Steiner Nighthunter). 16. Binocluri marine, militare, cu range finder (telemetru) si BIS Binoclurile marine nu sunt recomandate cu magnificatii mai mari decat 7x datorita faptului ca la mai mari tremura imaginea prea mult ingreunand folosirea lor. Pe vapoare de mare tonaj merge si cu magnificati pana la 10x dar de preferat este totusi 7x. 7x50 este tipul clasic de binoclu marin. Binoclurile marine au de multe ori compas. Binoclurile militare au adesea o scala de gradare, cateodata iluminata si uneori filtre infrarosii. Optic sunt adesea mai slabe decat unele civile dar in general de calitate foarte buna. Binocluri cu range finder (telemetru). Civil exista practic doua alternative: Leica Geovid si Zeiss Victory T*FL RF urmate de noile versiuni de Bushnell Fusion. Sunt binocluri care calculeaza distanta pana la obiectul privit cu ajutorul laserului. Zeiss Victory are si un un sistem BIS (Ballistic Information System) care calculeaza traectorie glontului. Sunt de folos la vanatoare. Leica nu are o optica asa de buna insa Zeiss e cel mai bun din lume la ora actuala, cu o optica de toata frumsetea! 17. Binocluri cu camera de fotografiat sau de filmat Cu siguranta ca multi ne-am gandit uneori ce avantajos ar fi daca am avea un aparat de fotografiat sau de filmat incorporat in binoclu. S-au facut incercari in a produce asa ceva, ce mai obisnuite fiind cele de la Bushnell. Problema este insa ca sunt binocluri mizerabile din p.d.v optic si mecanic iar pozele scoase sunt de foarte proasta calitate. Nici una dintre firmele germane nu a scos deocamdata un astfel de binoclu pe piata. Cand o vor face si daca vor mentine aceeasi calitate pe care o au astazi la binocluri, eu voi fi primul cumparator. 18. Binocluri cu stabilizator Asa cum spune si numele, sunt binocluri care ne permit utilizarea mai usoara a lor in pofida tremurului mainii. Sunt adesea binocluri cu magnificatii mai mari (15x, 16x sau 20x) care pot in felul acesta sa fie folosita fara monopied sau trepied. In general, la utilizarea terestra nu is au rostul datorita faptului ca optica lasa mult de dorit (in special la Nikon si Canon care sunt cele mai obisnuite la ora actuala). Daca e sa le folosim in masina sau in barca, atunci sunt destul de eficiente permitand o utilizare mai usoara. Cel mai bun binoclu cu stabilizator la ora actuala e Zeiss Dialyt 20x60. Un adevarat monstru optic! 19.Monocluri Un singur tub in loc de doua. Multe monoculare sunt dotate cu range finder. Monocularele sunt foarte eficiente in situatiile in care greutatea carata e prea mare. Daca ai un aparat mare de fotografiat, trepied, rucsac plin de obiective etc, nu prea iti arde sa mai cari dupa tine prea multa greutate in plus. Aici, un monocular se poate dovedi ca fiind o alegere foarte eficienta. Cele mai bune sunt confectionate de Zeiss si Leica. 20.Twilight factor/ Factor crepuscular Reprezinta capabilitatea binoclului de a face fata conditiilor cu luminozitate scazuta. Cu cat e mai mare, factorul crepuscular, cu atat mai bine. Binoclul perfect O magnificatie de 7,8 sau 10 (la magnificatii de peste 10x incepe sa apara un tremur al imaginii care poate fi considerat deranjant) cu o luminozitate de cel putin 42mm pana la 50mm, 56mm. Perfect colimat, fara aberatii cromatice, cu o distanta focala mare, cu o pupila de iesire mare, cu un factor crepuscular mare, cu focalizare si dioptrie centrala care se poate bloca, cu eye caps ajustabile, foarte bine cauciucat, construit solid (nu neaparat greu dar solid), cu lentile FMC HD sau FL, cu curea de neoprene ale carei agatatori sa stea in partile exterioare ale binoclului, usor reglabila, cu protectie pt. oculari care sa ramana atarnata pe curea si protectie pt. lentile care sa stea tot timpul pe binoclu. Evitati binoclurile cu o magnificatie mare dar lentile cu diametru mic. Imaginea va fi neclara, mai intunecata, contrastele slabe. Urmatoarele combinatii magnificatie-luminozitate sunt de recomadat: 7x40, 7x50, 8x30, 8x40, 8x42, 8x43, 8x45,8x50, 8x56, 10x40, 10x42, 10x43, 10x45, 10x50, 10x56. La binocluri peste 10x evitati diametru mai mic de 42mm lar la cele de 15x nu mai mic de 56mm. Binocluri de tipul 8x20, 8x25, 10x25 etc. sunt bune numai daca sunt produse de firmele cele mai tari care compenseaza diametrul mic al lentilei cu o calitate foarte buna, imaginea fiind mai slaba dar comparativ cu altele excelenta. Binocluri de genul 20x50, 16x42, 10x20, 10x25, 10x30 si altele de genul acesta nu sunt de recomandat. Anumite exceptii fiind la binoclurile de la clasele superioare. Evitati binocluri cu BAK-7, sau lentile care nu sunt FMC. La fel cele care nu sunt Waterproof si sigilate cu O ring. Nu cu mult timp in urma am avut un schimb de pareri cu Holger Merlitz, un profesor de astrofizica considerat ca una din marile materi cenusii in ce priveste cunostiintele privitoare la binocluri. Mi-a impartasit ceva ce nu cunosteam si anume ca materialele din care Zeiss, Leica si Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase. Cu alte cuvinte, materiale care, deja in faza incipienta, sunt foarte pure si cu o rezistenta foarte mare. Imi confirma o suspiciune pe care am avut-o mult timp si anume ca trebuie sa existe un alt secret in spatele succesului lor in ce priveste confectionarea "sticlelor" lor. Nikon, Steiner, Kowa printre altii folosesc teoretic aceleasi metode de tratament al lentilelor si cu toate acestea nu reusesc sa creeze aceleasi lucruri. Se pare asadar, ca o parte a secretului este constituita de calitatea materialelor cu care lucreaza. De aceea, si nu numai, trebuie in continuare sa sustin ca in ce priveste binoclurile exista doar 3 firme care se pot plasa pe primul loc: Zeiss, Swarovski si Leica. Intre ele si celelalte e o distanta destul de mare desi binocluri ca Nikon EDG, Kowa Prominar, Steiner Peregrine sau Nighthunter, par sa se apropie de ele. Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu? Da! Luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o magnificatie de 10x42 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 10x42 vei observa ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta parte datorita faptului ca creierul inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul. Daca privind prin binoclu se pare ca experimentezi o ameteala, ochii iti lacrimeaza, trebuie sa clipesti mai des, te ustura sau par obositi sau experimentezi un inceput de durere de cap....atunci ai un binoclu de proasta calitate. Cu binoclurile de calitate buna nu apar astfel de probleme. In concluzie, daca ar fi sa spun care este cel mai bun binoclu din lume, la ora actuala, as avea probabil aceeasi parere cu cei de aici: http://www.birdwatching.com/optics/2008 ... _main.html Cu exceptia faptului ca intre timp, au aparut cateva binocluri noi dintre care Swarovski Swarovision este dupa parerea mea cel care ar trebui sa se plaseze pe locul 1 atat la 10x42 cat si la 8.5x42. LUNETE TERESTRE Aici nu va mai trebui sa scriu la fel de mult intrucat majoritatea aspectelor specificate la binocluri se aplica si la lunete. Lunetele terestre sunt de doua tipuri: drepte si inclinate. Ambele au avantajele si dezavantajele lor. Cele inclinate sunt in general favorizate de ornitologi pt. faptul ca e mai usor sa privesti cu ele in copaci si pasari in zbor. Deasemenea, nu e nevoie sa ridici trepiedul atat de mult pt. ca luneta sa iti ajunga la nivelul ochiului ceea ce face ca trepiedul sa fie mai stabil. E mai usor sa fie folosite cu monopied pe fereastra de la masina, putand fi orientate in orice directie (adesea multumita butonului ce permite rasucirea lunetei in jurul axului propriu). Un alt avantaj este ca poate fi folosita si ca luneta astronomica. Cele drepte sunt adesea preferate de vanatori, pt. ca e mai usor sa privesti prin ele culcat. Deasemenea la tir de poligon, luneta poate fi plasata in aceeasi directie si la acelasi nivel cu arma, usurand verificarea loviturilor de la tinta. Observatia se face cu o fractiune de secunda mai repede, creierul nefiind nevoit sa se adapteze la unghiul de observatie. Lunetele terestre vin atat cu magnificatie fixa cat si variabila. La fel ca si in cazul binoclurilor, cele cu magnificatie fixa sunt optic superioare celor cu magnificatie variabila cat si faptul ca au campuri vizuale mai largi. Au insa dezvantajul faptului ca in momentul in care iti doresti o alta magnificatie va trebui sa desurubezi ocularul pt. a monta un altul. Asta ia secunde pretioase in care pasarea pe care vrei sa o vezi poate si-a luat deja zborul cat duce si la faptul risti sa uzezi canalele de insurbare a ocularului. De preferat sunt asadar lunetele cu zoom, in special intrucat acestea au devenit de foarte buna calitate in ultimii ani. Variantele cele mai de calitate, de genul Swarovski, Zeiss, Kowa etc, au doua tipuri de rotite de focalizare. Una mai rapida si una mai fina pt. a obtine un contrast cat mai clar. Magnificatiile clasice la lunete terestre sunt de 15-45x, 20-60x si 25-75x. Personal nu sunt adeptul magnificatiilor prea mari (peste 60x) intrucat le gasesc a fi inutilizabile, in majoritatea cazurilor, datorita mirajului. Intr-o zi calda de vara, chiar magnificatii de peste 30x vor fi prea greu de folosit. Pe de alta parte, sunt un mare sustinator al obiectivelor largi. Asta da multa luminozitate lunetei si asa ceva e avantajos in orice situatie. Asemenea binoclurilor, cu cat magnificatia e mai mare cu atat mai bine este daca obiectivul e mare, imaginea devenind mai luminoasa si contrastele mai clare. Majoritatea lunetelor au asadar astfel de combinatii: 15-45x60, 15-45x62, 15-45x65, 15-56x65, 15-45x50, 20-60x70, 20-60x77, 20-60x80, 20-60x82, 20-60x85, 20-60x88, 20-60x100. Lunete cu camera de fotografiat Si aici Bushnell a facut cele mai multe incercari (nereusite si de data aceasta) urmat de KOWA. Din pacate si varianta construita de Kowa s-a dovedit a fi una relativ nereusita, in parte datorita opticii mai slabe si in parte datorita caliatii slabe a aparatului foto. Daca doriti asa ceva, dupa parerea mea, singura luneta care merita a fi achizitionata la capitolul acesta este Zeiss Photoscope unde atat luneta cat si camera foto au o calitate foarte buna. Daca ar fi sa fac o clasificare personala a lunetelor aceasta ar fi urmatoarea: 1. Kowa Prominar 883 20-60x88 2. Zeiss Diascope 20-60x85 si 20-75x85 3. Swarovski HD 20-60x80 4. Leica Televid APO 20-60x82 si Nikon EDG 20-60x85 5. Nikon Fieldscope ED 25-75x82 6. Optolyth 20-60x100 Trepied O luneta fara un trepied de calitate e ca o barca fara carma, imposibil de folosit. De recomandat este ca trepiedul sa fie foarte stabil intrucat fiecare vibratie e accentuata la dimensiuni insuportabile la magnificatii de 20-75x. Un trepied stabil insa da voie lunetei sa presteze la capacitatea ei reala. De preferat sunt cele de carbon de gen Manfrotto sau Gitzo, dar merge foarte bine si cu variante din aluminiu. Personal folosesc un trepied de aluminiu Zeiss, fabricat de Manfrotto pe care am instalat o Kowa Prominar 883 20-60x88. Chiar si in conditii de furtuna pot sa folosesc luneta destul de lejer pana la magnificatii de 40x, iar in conditii normale de vant, pana la 60x. Nu va zgarciti la trepied ci oferiti lunetei ceea ce are nevoie! Atat la binocluri cat si la lunete, evitati pe cat se poate sa achizitionati chinezisme. In majoritatea cazurilor optica e foarte proasta si mecanica se va defecta destul de repede. Variantele germane si cele japoneze sunt fara indoiala, de cea mai buna calitate. ----------------------------------- dan.smarandoi 09 Ian 2011 09:34 ----------------------------------- Bine ai venit Tranan,ti-am urmarit cu interes postarile legate de binocluri si pe alte forumuri,si sunt foarte utile. ----------------------------------- Erwin 09 Ian 2011 11:15 ----------------------------------- Bine ai venit! Foarte interesantă și utilă prezentarea! Înlăturând observațiile legate de firme producătoare care pot fi subiective, considerate reclamă și cel puțin incomplete, acest articol ar putea fi pus pe astrowiki. ----------------------------------- cristib 09 Ian 2011 11:16 ----------------------------------- Ai muncit un pic pentru o prima postare! Eu am o nelamurire, m-am uitat odata prin binoclul unui agent imobiliar( asa isi supraveghea terenurile) si la orice distanta priveam nu era nevoie de focalizare, cum e posibil asa ceva? ----------------------------------- zoth 09 Ian 2011 13:02 ----------------------------------- Bine ai venit pe forumul astronomilor amatori romani :) Materialul de fata este util fara indoiala insa daca imi este ingaduita o parere cred ca ar fi fost mai usor si pentru tine dar si pentru cititori daca postai acest material sub forma unui "serial" cu episoade ceva mai scurte. Aceasta ar fi permis o intelegere mai detaliata a notiunilor prezentate si posibilitatea discutarii unor inadvertente care s-au strecurat in materialul de fata. ----------------------------------- cristib 09 Ian 2011 13:19 ----------------------------------- Lasa ca au mai expus si altii in asa fel, si dupa au pus lacatel. Cum ramane cu nelamurirea mea? ----------------------------------- nobody 09 Ian 2011 13:20 ----------------------------------- In plus, poate ar fi bine sa fie adaugate si informatii legate de observatiile astronomice. Pe timp de noapte ... ----------------------------------- emilf 09 Ian 2011 13:27 ----------------------------------- Ai muncit un pic pentru o prima postare! Eu am o nelamurire, m-am uitat odata prin binoclul unui agent imobiliar( asa isi supraveghea terenurile) si la orice distanta priveam nu era nevoie de focalizare, cum e posibil asa ceva? La fel se comporta si IOR-ul meu 7X40 ,poate aflam ceva de la d-l Tranan. ----------------------------------- cristib 09 Ian 2011 13:30 ----------------------------------- Bravo, IOR era, insa am evitat sa spun, singurul care stie e CristiM, si care a recunoscut ca nu stie de acest fenomen. Poate sa afirme acest lucru daca nu sunt crezut. ----------------------------------- gtibicj 09 Ian 2011 13:44 ----------------------------------- Eu am o nelamurire, m-am uitat odata prin binoclul unui agent imobiliar( asa isi supraveghea terenurile) si la orice distanta priveam nu era nevoie de focalizare, cum e posibil asa ceva? La fel ca la acestea: http://www.skywatcher.ro/BinoCel/upclosenofocus.htm? Ma gandesc sa cumpar unul pentru fiul meu, deoarece sunt mai usor de folosit. ----------------------------------- cristib 09 Ian 2011 13:51 ----------------------------------- Da, la fel ca la acele binocluri, numai ca ale noastre erau mai scumpe :D ----------------------------------- nobody 09 Ian 2011 14:58 ----------------------------------- Binoclurile "No Focus" sunt variante ieftine la care a fost eliminat sistemul de focalizare. Focusul este fixat la o anumita distanta sau la infinit. In rest, ochiul se chinuie sa compenseze diferenta la alte distante si poate deveni foarte obositor. ----------------------------------- Erwin 09 Ian 2011 16:19 ----------------------------------- Nu există o anume configurație optică pentru a obține independența de distanța de obiect? Ceva similar cu camerele care folosesc un obiectiv fix și totuși fac poze bune atât de aproape cât și la infinit? Pentru autofocus sunt necesare mecanisme complexe, electronice, pentru măsurarea distanței, ceea ce nu e cazul la cele ieftine. ----------------------------------- Tranan 09 Ian 2011 16:34 ----------------------------------- @cristib binoclul despre care vorbesti un este un binoclu autofocalizat. Acestea nu au o rotita de focalizare centrala ci focalizarea e obtinuta prin reglarea separata a dioptriilor la ambii oculari. In mod normal binoclurile au reglare dioptrica numai la ocularul din dreapta dar cele autofocalizate au reglare dioptrica la ambii oculari. Dioptriile se regleaza la o distanta de aprox. 100m dupa care imaginea e focalizata indiferent de distanta la care te uiti. La distante mai mici insa e adesea nevoie de o noua reglare a dioptriilor. IOR 7x40 e un exemplu de un astfel de binoclu. Un alt exemplu sunt binoclurile Zeiss Hensoldt Wetzlar de genul 6x30, 8x30, 7x50, 10x50, Steiner Beyreuth etc. @nobody, binoclurile autofocalizate nu sunt neaparat variante ieftine. Exista o multime de astfel de binocluri chinezesti care sunt in bataie de joc dar exista si variante de foarte buna calitate. Vestitul ZEISS DIALYT B/GA MARINE 7X50 fiind cel mai bun din lumea la magnificatia de 7x50 cu toate ca e un binoclu autofocalizat, aterizand la preturi de pana la €1500. Chiar si IOR 7x40, desi nu un favorit al meu, e foarte binoclu la banul platit. @zoth, motivul pt. care am scris cat am putut in aceeasi postare este pt. ca orice cititor care doreste sa gaeasca informatii legate de binocluri, sa poate cu usurinta sa gaseasca totul adunat sub acelasi acoperis, nefiind nevoit sa caute printre postari diferite aparute pe forum de-a lungul a multor luni. Multumesc pt. urarile de bun venit! :D ----------------------------------- gtibicj 10 Ian 2011 22:28 Re: Abecedarul binoclului si al lunetelor terestre ----------------------------------- Materialele din care Zeiss, Leica si Swarovski isi confectioneaza lentilele sunt inrudite cu pietrele pretioase Va salut domnule George Dobre. Am avut ocazia sa vizitez de cateva ori "Muzeul Cristalelor Swarovski" de la Wattens - Austria http://kristallwelten.swarovski.com. La iesirea din muzeu este un magazin in care se vand bijuterii, diverse figurine din cristal si binocluri... Am fost tentat sa rog o vanzatoare sa-mi dea sa "testez" un binoclu, insa cand am vazut pretul, m-am linistit :). Am vazut ca dumneavoastra detineti un model de binoclu Swarovski, si as dori sa va rog sa-i faceti un review, sa ne dam seama macar din descriere despre ce e vorba. Sunt convins ca (din pacate) o mare parte din membrii forumului nu-si pot permite asa ceva. Cu stima, Tibi. ----------------------------------- tonescu emilia-florica 09 Oct 2011 13:17 ----------------------------------- Buna ziua domnule Tranan,am citit mult pe forum despre binocluri,am vazut ca sunteti doctor-expert in binocluri. As vrea sa va cer sa-mi spuneti si mie avantajele-dezavantajele binoclului TENTO 20x60. Nu am gasit comentarii pe forum despre acest TENTO,sunt incepator,doresc sa imi iau si eu un binoclu,stau undeva in afara orasului,unde am priveliste frumoasa,turisti,etc si din cate am vazut pe forum,am ajuns la concluzia sa imi iau un IOR 7x40,inca caut....,dar am gasit si un TENTO 20x60 insa nu prea stiu multe despre el......asa ca daca doriti sa imi spuneti cate ceva despre acest TENTO sau alte binocluri de calitate,nu strica sa ne scrieti aici. Va multumim. ----------------------------------- dan.smarandoi 09 Oct 2011 13:52 ----------------------------------- Ambele binocluri sunt bune,dar avand in vedere ca esti incepator 20x60 este mai dificil de utilizat fara trepied din cauza tremuratului imaginii.Pe timp de zi nu prea ai ce sa gasesti mai bun decat 7x40,pentru astro mai bun este 20x60.Indiferent la care te hotarasti important este sa fie perfect colimat(sa nu dubleze imaginea).Ca unu care le detin pe ambele ti-as recomanda 7x40 IOR,dar avand in vedere ca cel care vinde Tento 20x60 este tot din Cluj,v-ati putea intalni pentru o proba. ----------------------------------- MiroJenu 10 Oct 2011 05:21 ----------------------------------- Dnei Florica fiecare din binoclurile amintite de dv, IOR 7x40 sau TENTO 20x60 sunt de calitate adica binocluri de firma. Cel mai bine este asa cum faceti dv sa va documentati pe acest minunat site astronomy.ro. Mie mi-a trebuit cam 2 ani (de cand sunt inscris in astronomy.ro) sa ma lamuresc si sa inteleg ce este cu binoclurile. Fiind dumneavoastra nou inscrisa pe site va dau nr meu de telefon 0748594616 ca sa veniti la mine sa va arat binoclul Tento 20x60 si alte binocluri si o sa va spun tot ce stiu despre ele pt a va ajuta in o alegere corecta si utila. Am vazut pe propria piele ca atunci cand alegi un binoclu trebuie: 1)sa te hotarasti pt ce vrei sa-l folosesti (pt ca nu exista binoclu universal) 2)apoi in functie de pret sa alegi un binoclu care ofera o rezolutie cat mai buna 3) sa aibe aberatii optice cat mai mici si altele( colimarea, calitati mecanice, masa, usurinta de manevrare,permeabilitate umezeala..). De asemenea e bine sa poti sa te uiti prin mai multe bin ca sa ai ce compara si de unde alege. ----------------------------------- Andi 10 Oct 2011 09:13 ----------------------------------- Am cateva observatii la cele scrise de Tranan. - se afirma "(unii sunt insa in continuare de parere ca binoclurile Porro au o perceptie stereoscopica mai mai buna datorata distantei dintre lentile)"; perceptia stereoscopica prin binoclu, fata de cea cu ochii liberi este amplificata cu raportul distanta dintre centrele obiectivelor / distanta dintre pupilele ochilor observatorului. La binoclurile Porro distanta dintre centrele obiectivelor este mai mare decat la binoclurile Roof si creste cu diametrele obiectivelor. Deci perceptia stereoscopica la binoclurile Porro este mai mare decat la binoclurile Roof. Pentru o perceptie stereoscopica maxima, distanta dintre centrele obiectivelor binocului ar trebui sa fie egala cu produsul grosisment X distanta interpupilara; acest lucru este realizat la binoclurile foarfece sau periscopice, care permit marirea distantei dintre centrele obiectivelor de la o distanta minima (pozitia periscop) pana la distanta grosisment X distanta interpupilara. Bineinteles ca observatiile cu acest tip de binoclu se poate face doar cu acesta montat pe un trepied (montura). Perceptie stereoscopica marita inseamna observarea tridimensionala la o distanta mai mare de observator decat observarea cu ochii liberi. - la punctul 6 se scrie de binocluri 8X2 si 10x2; despre ce este vorba? - la punctul 7, eye relief, corect ar fi distanta oculara si nu distanta focala; fasciculul luminos care iese prin ocular este cilindric. - la punctul 8, pupila de iesire, nu se dau nici un fel de valori sau relatii de calcul pentru ea, care ar ajuta la alegerea unui binoclu. - la punctul 16 ar fi de adaugat existenta binoclurilor care au un reticul gradat in miimi sau un reticul cu gradatii telemetrice, care permit determinarea distantei pana la un obiect, ale carui dimensiuni reale sunt cunoscute, pe baza unui calcul simplu si respectiv direct (la reticulul telemetric). Bineinteles ca determinarile de distante cu aceste reticule sunt din ce in ce mai putin precise pe masura ce distanta dintre observator si obiectul vizat creste. ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Oct 2011 20:52 ----------------------------------- Andi Felicitari pentru ''distanta oculara''.Este o foarte potrivita traducere in limba romana a termenului ''eye relief''.De fapt este singura care imi place si cu voia ta am sa incep sa-l folosesc. Mircea ----------------------------------- tonescu emilia-florica 11 Oct 2011 02:12 Catre Dan Smarandoi si Mirojenu ----------------------------------- Domnule Smarandoi, atunci de ce s-au mai fabricat aceste binocluri de 20x daca le trebuie un trepied ptr a nu tremura imaginea? ar trebui sa treaca la cateogoria a lunetelor si telescoapelor aceste binocluri de peste 20x. Deocamdata nu am privit inca prin un binoclu de 20x ca TENTO 20x60,si cand voi privi imi fac o imaginatie Domnule Mirojenu,ramane sa ne intalnim sa vad si eu-experimentez acest TENTO al dvs,numai daca il mai detineti. Nu doresc sa fac alegere gresita......asa ca mai experimentez si mai intreb,cercetari ,etc ----------------------------------- MiroJenu 11 Oct 2011 09:07 ----------------------------------- Dnei Florica Toti visam si dorim binoclul ideal de aceea unii din noi au sau au avut diferite binocluri. Anul trecut am cumparat bin Tento si un trepied foto la pret de 650 lei, insa acum doresc sa vand bin tento la 400. M-am laudat pe forum cu acest bin si in acelasi timp am cerut parerea forumistilor, iar dl Smarandoi a avut amabilitatea de a-mi trimite cartea tehnica a binoclului, si lui, si celorlati, le multumesc inca o data pt ca m-au ajutat cu explicatii tehnice si pareri nepretuite. Este ca astronomii forumisiti ridicandu-si privirea prin aparatele lor optice( binocluri, lunete , telescoape) spre bolta cereasca (cosmos== frumos, armonie, de unde si denumirea de cosmetica) se ajuta si discuta frateste problemele optice, astronomice si nu poate fi altcumva atunci cand vezi si traiesti imensitatea cerului si a privelistei incantatoare. Meseria de fizician mi-a facilitat sa pricep(mai bine) optica binoclurilor. Totusi de baza ramane sa probezi binoclurile, sa le compari (adica sa te uiti prin ele). Din caracteristicile unui bin decent trebuie sa faca parte si o imagine cat de cat clara, sa fie colimat si sa redea culorile bine. Veniti si incercati(am cateva bin) o fac cu placere pt dv, conform spiritului de intrajutorare benevola ce am vazut ca defineste acest minunat si util forum astronomy.ro. ----------------------------------- Herr_Alien 11 Oct 2011 11:31 ----------------------------------- Daca se mai pot aduce corectii: 2.Prisme interioare Materialul prismelor este dictat in primul rand de unghiurile de incidenta. La un binoclu tip roof, unghiurile sunt suficient de mari astfel incat BK7 sa fie un material perfect valid. Si la binoclurile porro, daca raportul F/D al obiectivului este suficient de mare, din nou, BK7 este un material perfect valid. La binoclurile porro actuale insa, din cauza raportului F/D mic al obiectivelor, unghiurile de incidenta sunt mai mici decat unghiul de incidenta critica pentru BK7, si BaK4 este materialul indicat. 11.Focus/focalizare Focalizare individuala: ambele oculare se pot roti pentru a focaliza imaginea. Auto-focus: focalizarea este fixa. Nu se poate regla nimic. 14.Magnificatie variabila Problemele principale aici sunt - mentinerea unui factor de marire egal intre cele doua lunete - campul vizual mic 15.Binocluri "de zi" si "noapte" "binocluri care au o nuanta mai rosiatica a lentilelor se potrivesc mai bine utilizarii in timp de noapte" Culoarea rosiatica este de multe ori folosita doar pentru a masca aberatiile cromatice. Un antireflex bun o sa aiba reflexii verzi-violet, eventual albastrui. "Daca ai luneta, iti mai trebuie binoclu? Da! Luneta nu iti furnizeaza aceeasi imagine ca binoclul. Daca te vei uita printr-o luneta la o magnificatie de 10x42 si dupa aceea printr-un binoclu de calitate similara de 10x42 vei observa ca imaginea este mai clara si de calitate mai buna prin binoclu. Asta pe de o parte din puctul de vedere in care sunt asezate prismele si pe de alta parte datorita faptului ca creierul inregistreaza imaginea mai bine cand e vazuta de doi ochi decat de unul. " Eu sunt mai sceptic la partea cu claritatea: nu vad un acromat cu raport focal F/D de maxim 4 (obiectivul de binoclu) da imagini mai bune decat acromatele mai "lungi" (care furnizeaza imagini mult mai aproape de limita de difractie). De acord cu stereoscopia, trebuie corectat insa la claritate. Avantajul binoclului fata de luneta ar fi campul vizual de-a dreptul enorm (6 grade jumate pentru un 10x50 tipic), si din acest punct de vedere, un binoclu este un instrument complementar unei lunete/telescop. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Oct 2011 22:40 ----------------------------------- Herr Alien din pacate nu am salvat discutia respectiva si nici macar nu-mi amintesc exact unde a avut loc,in orice caz a avut loc o dezbatere fie pe ATMList fie pe ATS Forum ,despre prismele BK7 contra BaK4.Lucrurile sunt mult mai nuantate ,concluzia discutiei a fost ca avantajul BaK4 este mai mult o gogorita comerciala de marketing. In privinta claritatii,focalul mai lung al lunetelor este un avantaj dar spre maririle mari,indepartate de domeniul binoclurilor.La acelasi grosisment insa,imaginea binoculara este incomparabil mai buna decat cea monoculara. Mircea ----------------------------------- zoth 13 Oct 2011 08:15 ----------------------------------- Daca imi este permis sa intervin, ideea cu prismele binoclurilor porro este simpla, sticla BAK4 are un indice de refractie mai mare fata de BK7 si in consecinta va permite unghiuri mai mari (fata de normala la suprafata) pentru care are loc reflexia totala interna. Asadar cum bine zicea nenea Alien mai sus, pentru a avea o pupila de iesire curata in cazul binoclurilor a caror obiective au un raport focal mic este musai de folosit aceasta sticla. Pe de alta parte insa un indice de refractie mai mare pentru BAK4 inseamna si dispersie mai mare si in consecinta un cromatism mai accentuat. Din acest punct de vedere sticla BK7 este superioara celei BAK4 dar in acest caz binoclul in cauza, pentru pupile de iesire curate are nevoie de obiective cu raport focal mai mare. Chiar daca sunt mai inestetice pentru unii sau mai incomode pentru altii, binoclurile cu tuburi lungi si prisme din BK7 sau o sticla similara sunt de preferat fata de cele scurte cu prisme din BAK4. Miturile care circula si dau credit neconditionat de binoclu bun celor cu prisme din BAK4 nu sunt decat prostioare cu origine predominant comerciala. Alte aspecte care ar mai trebui corectate: In trecut toate binoclurile aveau prisme Porro. In ultimii ani au aparut insa noile versiuni de roof prisme... In trecut toate binoclurile nu aveau prisme deloc, primele aparute spre finele secolului 17 fiind cele galileiene. Abia in 1854 apare patentul sistemului porro de redresare a imaginii, sistem care a echipat binoclurile de serie abia dupa anii 1890. Redresorul de imagine roof in conceptie Abbe-Konig a fost aplicat la binocluri dupa 1870. Se vorbeste greu in aceste conditii de o intaietate ... -PC-3 (phase coating) un tratament care imbunatateste si mai mai mult calitatea optica a lentilelor rezultand intr-o rezolutie mai buna si mai clara. Antireflexul pentru corectia fazei se aplica pe prisme, nu pe lentile. ----------------------------------- Herr_Alien 13 Oct 2011 11:17 ----------------------------------- :) un pic off topic, dar poate merita de tinut minte: La o focala mai lunga, acelasi camp vizual ocupa o arie mai mare in focarul obiectivului. Pentru a mentine acelasi camp pana in ochiul observatorului, asta inseamna (1) prisme mai mari si (2) oculare cu diametru mai mare. Ambele puncte inseamna costuri mai mari (o paranteza, asta e motivul si pentru care majoritatea 7x50-urile care folosesc obiectivele si prismele de la 10x50-uri - au acelasi aspect exterior ca 10x50 - au oculare cu campul aparent de maxim 50 grade). Objectivele cu F/D, desi cer prisme BaK4, se descurca cu prisme mai mici si oculare mai mici in diametru, pentru acelasi camp vizual. Adevarat, cu aberatii cromatice mai mari, atat din cauza indicelui de refractie cat si din cauza unghiurilor de incidenta mai abrupte. On topic: Un binoclu BK7 nu poate fi exclus din cosul de cumparaturi doar din cauza materialului prismelor. Trebuie luat in calcul si raportul F/D al obiectivelor, si asa cum spunea Zoth, tuburile lungi sunt un bun indicator pentru un F/D mai mare. ----------------------------------- Dmariog 18 Oct 2016 14:22 ----------------------------------- Buna Tranan! Doresc sa stiu daca esti de acord sa pun articolul tau pe un blog si care sunt reperele de autor? (nume, link etc) ----------------------------------- Erwin 18 Oct 2016 21:31 ----------------------------------- Topicul e vechi de 5 ani, autorul nu este activ acum pe forum, nu-mi amintesc să fi citit ceva de el în ultima vreme. Trimite-i un mesaj pe pm, dacă mai are activ emailul cu care s-a înscris sunt mai bune șanse să citească. ----------------------------------- Dmariog 20 Oct 2016 11:54 ----------------------------------- Multumesc pentru recomandare.