----------------------------------- IACOB DUMITRU 08 Aug 2006 14:42 Povestea spatiului finit ----------------------------------- Miscarea in camp fizic (in spatiu real) nu este nici pe departe o simpla actiune, gata oricand sa fie explicitata in totalitate cu ajutorul unor banale functii (functii olonome). Asimetria spatiului fizic face ca miscarea sa se afle permanent intr-un regim de accelerare. Pe de alta parte, asimetria spatiului fizic ne asigura de existenta neconditionata a unui centru de greutate aflat in permanenta lateral oricarei directii de inaintare. In aceste conditii, orice asa-zisa miscare libera va inregistra o curbura a traiectoriei sale. Cand ne indreptam spre zone ale spatiului in care concentrarile de materie par sa creasca, raza de curbura a traiectoriei in camp gravitational tinde sa se micsoreze. Indepartarea de aceste locatii conduce in mod automat la marirea corespunzatoare razei de curbura. Asimetria spatiului ne spune ca : - Universul are o distributie neuniforma a cantitatii sale de materie ; - Exista o singura zona limita in care materia pare sa fie concentrata in mod excesiv ; - Aceasta zona aglomerata este acceptata ca si centru imaginar al Universului (datorita razelor mici de curbura imprimate oricarei tendinte de evadare din preajma sa) ; - Cu cat ne indepartam de acest perimetru, razele de curbura specifice tendintelor de evadare vor fi tot mai mari. - Cu toate acestea, o indepartare excesiva de asa-zisul centru al Universului nu poate anula conditia de mediu asimetric si implicit de valoare finita a razei naturale de curbura (atentie, decizia de a considera raza de curbura ca avand o valoare infinita anuleaza nefondat singura solutie de existenta a spatiului fizic). Chiar daca miscarea libera pare sa fie victima sigura a spatiului finit, multi vor cauta sa argumenteze infinitatea spatiului cu ajutorul asa-zisei ”miscari deliberate”. In acest caz, cutezatorul navigator, pentru asi mentine o directie dreapta de inaintare, va trebui sa execute miscari succesive de anulare totala si permanenta a efectelor produse de prezenta inerenta a campului gravitational. Considerand ca nava sa il asculta perfect, mai ramane sa observam faptul ca, prin deciziile sale deliberate, navigatorul nu poate contracara efectul unui camp ce nu admite existenta preciziei maxime in determinare. Deriva garantata a asa-zisei actiuni deliberate de respectare a traiectoriei rectilinii ne asigura de existenta unei raze de curbura. Considerand ca raza de curbura are in acest caz o valoare infinita, navigatorul va inceta sa mai compenseze actiunea campului gravitational. Odata incetata actiunea de ghidare artificiala, nava va intra in starea de “deriva naturala” si implicit de plutire inocenta intr-un spatiu finit. In aceasta situatie, claustrofobii vor trebui sa se consoleze cu iluzoriile nemarginiri. ----------------------------------- zoth 08 Aug 2006 16:01 ----------------------------------- domnule Iacob sunt foarte multumit de raspunsul dumneavoastra cu atat mai mult cu cat este primul rationament ce va apartine pe care il inteleg in totalitate. exemplul dat insa nu mi se pare prea concludent. imaginand spatiul fizic ca pe o imensa plasa deformata de concentrarile de masa, presupusul navigator nici nu are posibilitatea reala de a-si calcula o traiectorie dreapta, ar trebui sa iasa din spatiul fizic pentru asta. concluzia e ca domnul Abel nu va putea vedea niciodata la orizont infinitul si cu atat mai putin sa paseasca "dincolo". ----------------------------------- IACOB DUMITRU 09 Aug 2006 07:35 ----------------------------------- Aveti perfecta dreptate domnule Zircon, navigatorul nu are posibilitatea reala de asi calcula traiectoria dreapta. Am insistat totusi pe aceasta idee deoarece el avea posibilitatea sa isi micsoreze abaterea de la traiectoria dreapta. Dar dupa cum ati vazut si aceasta facilitate isi are limitele ei. Ma bucur pentru faptul ca m-am putut face inteles prin acest demers teoretic. ----------------------------------- zoth 09 Aug 2006 09:41 ----------------------------------- in conditiile date ale unui spatiu finit mai faceti afirmatiile: - Exista o singura zona limita in care materia pare sa fie concentrata in mod excesiv ; - Aceasta zona aglomerata este acceptata ca si centru imaginar al Universului este oare firesc sa cautam o origine a timpului in asemenea conjunctura sau putem considera acest spatiu ca pe o perpetua transformare a asimetriei? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 09 Aug 2006 12:09 ----------------------------------- Desigur ca este vorba de o perpetua transformare a asimetriei. Atat timp cat vom avea actiuni de preschimbare perpetua nici nu se poate pune problema unui inceput sau a unui sfarsit istoric. Cu toate acestea nu trebuie sa uitam faptul ca spatiul fiind finit si numarul de actiuni ipotetic elementare este finit (acest numar de evenimente este legat strict de ceea ce numim noi masa a intregului univers, atata vreme cat fiecare eveniment contribuie la o actiune de rotatie sau abatere de la liniaritate si implicit la perceperea materiei si a masei sale). Faptul ca materia este dispersata coerent in integ Universul ne da dreptul sa vedem (sa resimtim) o parte a trecutului sau (ca si cand acest trecut ar fi memorat). Daca vom privi istoria memorata a Universului ca pe o baza de date, atunci vom putea observa ca aceast numar de informatii este limitatat de finitatea suportului material pe care il are la dispozitie. Cum informatiile sunt memorate in ordinea succesiunii lor istorice, rezulta ca : - perioada de memorare a unui eveniment este limitata ; - axa timpului descris de istoria memorata a universului este de fapt un segment de dreapta deschis la ambele capete ; In aceste conditii vom avea intotdeauna senzatia ca exista un inceput al istoriei memorate a universului (nu unul extrem de exact, dar oricum cat de cat estimabil). ----------------------------------- lucia lucia 09 Aug 2006 16:29 asimetrii ----------------------------------- buna ziua. pot sa am o interventie micuta? Domnule Iacob, ceea ce ati expus mai sus (primul mesaj) este perfect utilizabil pentru a explica recent observata "accelerare" a expansiunii universului. Exact aceeasi discutie se duce (de numai cateva luni la modul serios, desi sugestii au existat din 2002) in cercurile cosmologilor. Numai ca ei folosesc termanul de "neomogenitati" si leaga totul de concentrarile de masa (folosind modele neomogene de tip Lemaitre-Tolman) evitand sa atinga explicit problema asimetriei spatiului. Teoria respectiva face ca ipoteza energiei intunecate sa fie ridicola. iata cateva link-uri: http://arxiv.org/abs/astro-ph/0512103 http://arXiv.org/abs/astro-ph/0506449 spre lucrari (foarte recente) care sustin (primul. al doilea construieste doar un cadru, in prima parte) teoria dumneavoastra. Trebuie sa spun ca explicatia Dvs e cea mai clara (pentru mine). Dar: Nu este o problema faptul ca e necesara alegerea particulara a unui punct in univers? Cum se impaca chestia asta cu principiul cosmologic? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 10 Aug 2006 14:19 ----------------------------------- Teoria mea arata ca punctul nu are o solutie teoretica. In aceste conditii eu imi aleg drept repere omniprezentele stari fizice (volumice). Asimetria spatiului fizic imi permite sa trag concluzia ca nu pot exista doua stari perfect identice (existenta identica a doua astfel de stari contrazice principiul asimetriei fizice). Faptul ca doua stari fizice nu pot fi identice ma face sa inteleg ca spatiul imi ofera elementele unei scari naturale de valori (imi etaleaza unitati de masura gen stare fizica intr-o ordine coerenta). Starea de aglomeratie maxima este o un reper garantat al acestui model de expunere al valorilor. Faptul ca nu se poate atinge o valoare infinita sau o valoare zero in privinta densitatilor de materie ma ajuta sa observ ca, mai devreme sau mai tarziu, inedita scara de valori a universului se va opri la aceste limite. Tot atat de adevarat este ca starea de continua transformare a universului imi ofera imaginea unui reper de minim si maxim aflat intr-o permanenta miscare. Sa imaginam pentru o clipa planul care imi oferea imaginea nemuririi asimetriei fizice. In acest plan se poate remarca profilul unui nemarginit trecut si evident, a unui nemarginit viitor. In aceste conditii va las pe dumneavoastra sa calculati varsta Universului fizic. Adevarul este ca, Universul este asa de batran incat, sistematic isi cam uita o parte din amintiri. ----------------------------------- cris 11 Aug 2006 10:01 ----------------------------------- Ce parere aveti despre posibilitatea ca aglomerarile de materie sa se imprastie la un moment dat prin transformarea lor in radiatii? ----------------------------------- Abel Cavași 11 Aug 2006 10:14 ----------------------------------- Toate aglomerările de materie nu se vor împrăștia niciodată complet. Într-o parte a Universului se vor împrăștia, în alta se vor crea. Se va păstra mereu același echilibru care există dintotdeauna. ----------------------------------- Doru Dragan 11 Aug 2006 11:14 ----------------------------------- Toate aglomerările de materie nu se vor împrăștia niciodată complet. Într-o parte a Universului se vor împrăștia, în alta se vor crea. Se va păstra mereu același echilibru care există dintotdeauna. DIXIT!?!? Hai ma, mai las-o jos ca macane! De unde atata siguranta pe tine? Ai vorbit tu cu sefu'? Ti-a zis el asta? Ti-a dat vreo asigurare? :D ----------------------------------- IACOB DUMITRU 11 Aug 2006 13:40 ----------------------------------- Domnule Cris, chiar in acest moment spatiul (in al doillea plan al observatiei) este definit 100% de o ”baie” de radiatii. Problema dumneavoastra este, sa intelegeti : - Cum si de ce, pe fondul acestor radiatii, apar in planul al treile al observatiei sarcinile electrice (si asa mai departe in celelalte planuri existente ale informatiei). Este in avantajul dumneavoastra sa va straduiti sa lecturati intreaga serie de articole ”Armonia universului fizic”. Abel, fac o scurta rectificare la ceea ce ai spus: Se va pastra acelasi desechilibru care exista dintotdeauna. ----------------------------------- Doru Dragan 11 Aug 2006 14:01 ----------------------------------- Este in avantajul dumneavoastra d-le Iacob sa incercati sa rescrieti articolele din seria Armonia Universului Fizica in "lumina" indicatiilor lui Abel. Asta daca vreti ca cineva sa va urmeze desele recomandari si sa va citeasca numitele articole. Si sa mai si inteleaga ceva. Altfel ceea ce i-ati spus lui Abel in legatura cu echilibru/dezechilibru arata ca sunteti pe pozitii complet diferite. Filozofice. Nu mai vorbim de fizica. ----------------------------------- IACOB DUMITRU 11 Aug 2006 14:55 ----------------------------------- Domnule Dragon, intr-un fel aveti dreptate, dar ma tem ca articolele mele vor trebui mai intai citite si rascitite pana vor fi invatate. Asta este cel mai mare defect al lor. In alta ordine de idei, intre mine si Abel nu sunt diferente chiar asa de mari de opinie pe cat par la prima vedere. Eu sunt de acord cu ideea sa privind impulsul volumic (si sunt sigur ca a muncit mult la ea). Chiar eu ma folosesc de aceasta idee atunci cand incerc sa explic compotamentul primar al sarcinii electrice (extrapolarile sunt intotdeauna bine venite). Si din partea lui Abel am vazut o deschidere spre ideile mele, chiar daca nu a afirmat acest lucru in mod direct. Amintitiva de cei trei ani in care teoria lui Einstein a fost marginalizata. Amintitiva de premiul de 5000 de dolari acordat pe vremuri celui ce ar fi reusit sa explice in 3000 de cuvinte teoria relativitatii. Acum ti-o explica toata lumea, desi nu o intelege multa lume cu adevarat. Credeti ca eu, prin modesta mea contributie, ma astept la mai mult? Si eu am probleme de adaptabilitate cu aceste idei, chiar daca calculul hartiei le recomanda. Sunt convins totusi ca, oameni ca Lucia (lipsiti de aportul prejudecatilor) imi vor explica intr-un viitor nu prea indepartat, cu mai multa naturalete, propriile-mi idei. ----------------------------------- lucia lucia 11 Aug 2006 17:03 ----------------------------------- E o placere deosebita pentru mine... sa va spun> articolele d-lui Iacob sunt un fel de scrieri ale Trismegistrului (Cel de trei ori Intelept). Numai cei initiati au acces. Si mi se pare normal. Daca orice tragator din maimuta ar intelege totul, unde ar mai fi spiritul de casta? Nici spatiul nu s-ar mai inchide... d-le Iacob, se pare ca stiti ca numai cei nascuti din foc inteleg albastrul ----------------------------------- lucia lucia 11 Aug 2006 18:40 ----------------------------------- PS. Daca la lipsa de prejudecati va gandeati cand faceati referire la personaliatea mea, sa stiti ca m-am suparat rau. Speram sa-mi spuneti ca sunt labila psihic sau asa ceva, la fel de simpatic. ... din pacate sunt plina de prejudecati. Dar nu incatusata, si asa-i o chestie pe care-am mai gasit-o la unii de aici de pe forum. Si fiti sigur ca n-am sa ma ostenesc sa va preiau teoriile. Imi ajunge mersul la strand, ca divertisment. ----------------------------------- IACOB DUMITRU 14 Aug 2006 11:39 ----------------------------------- Nu ai cum sa te impotrivesti destinului. Dumnezeu nu investeste fara motiv. ----------------------------------- Abel Cavași 20 Aug 2006 12:37 ----------------------------------- Și totuși, cum e cu povestea spațiului finit? Puteți face o sinteză pentru un „trăgător din maimuță”? Sincer, eu nu am înțeles foarte multe din ceea ce s-a discutat până acum. ----------------------------------- IACOB DUMITRU 21 Aug 2006 07:42 ----------------------------------- Abel, daca nu ai observat inca, aceasta tocmai incerca sa fie o sinteza. Problema ta este ca, punand prea mult accent pe cantitate, lasi descoperite aspectele calitative ale problemei (practic filosofia este un instrument mult mai performant decat subdiviziunea sa "matematica"). ----------------------------------- Abel Cavași 21 Aug 2006 07:46 ----------------------------------- Chiar nu am observat. Încă mai aștept sinteza. Nu te supăra pe mine că nu am găsit-o. Nu știu în ce măsură crezi că abordarea cantitativă (deci matematică) a legilor naturii este o problemă. Eu cred că este un vis. ----------------------------------- IACOB DUMITRU 21 Aug 2006 08:22 ----------------------------------- Abel, eu nu cred ca abordarea matematica a legilor naturii este o preblema, cel putin pentru mine. Eu am afirmat faptul ca tu nu stapanesti prea bine abordarea calitativa a acestor legi. Aceasta modalitate de abordare este premergatoare oricarui demers matematic. Uneori, o abordare premergatoare reusita poate face calculele inutile. ----------------------------------- Abel Cavași 21 Aug 2006 08:25 ----------------------------------- Sunt de acord cu faptul că întâi trebuie să înțelegem fenomenul bine din punct de vedere filosofic și abia apoi putem să-l abordăm matematic. Dar spune-mi și mie unde am greșit cu abordarea calitativă, așa ca să știu și eu. ----------------------------------- Doru Dragan 22 Aug 2006 10:09 ----------------------------------- Din punctul de vedere al dl. Iacob ai gresit in multe puncte adica mai peste tot. In vreme ce tu esti un rationalist-mecanicist care sustine ca Universul poate fi cunoscut in totalitate si ca principiul nedeterminarii e o aberatie, pentru dl. Iacob principiul nedeterminarii e o mica gluma caci Universul insusi e o mare nedeterminare care-si modifica continuu parametrii. N-ai cum sa-l cunosti pentruca pana iti reglezi telescopul el deja s-a modificat putin. :D ----------------------------------- Abel Cavași 22 Aug 2006 23:33 ----------------------------------- Îmi place sinteza ta, dragon. ----------------------------------- Doru Dragan 23 Aug 2006 09:49 ----------------------------------- Risc sa fac o profetie. Atunci cand Abel Cavasi si Iacob Dumitru vor ajunge sa cada de acord asupra teoriilor fizicii, marea unificare a campurilor nu va fi departe. :D ----------------------------------- lucia lucia 23 Aug 2006 11:45 ----------------------------------- numai ca noi nu vom mai apuca zilele acelea senine... ----------------------------------- Doru Dragan 23 Aug 2006 12:08 ----------------------------------- Hai mai, ca tu esti mai tanara. Ar trebui sa fii mai optimista. Poate, cine stie... :) ----------------------------------- lucia lucia 23 Aug 2006 17:03 ----------------------------------- Cine știe? poate până atunci se modifică parametrii universului (cu asta sunt de acord, nu știu cum e treaba cu viteza luminii) și v-o iau inainte... :lol: ----------------------------------- Abel Cavași 23 Aug 2006 17:18 ----------------------------------- Lucia, eu îți țin pumnii și cred că ni-o poți lua înainte chiar dacă nu se schimbă parametrii Universului (și crede-mă că nu se schimbă pentru că, dacă se schimbă, nu sunt parametrii Universului, ci ai unei părți a lui). Da’, se pare că stăpânul topicului ne cam lasă de capul nostru pe-aici!? ----------------------------------- lucia lucia 23 Aug 2006 17:34 ----------------------------------- Nu l-am mai văzut demult... într-adevăr. Chiar, ce-i cu spațiul finit? Nu prea înțeleg întrebarea. ----------------------------------- Doru Dragan 24 Aug 2006 09:36 ----------------------------------- Nu e nici o intrebare e o ... poveste :D ----------------------------------- IACOB DUMITRU 28 Aug 2006 12:44 ----------------------------------- Domnule Dragon imi place cum ati definit spatiul. In alta ordine de idei, marea unificare a campurilor este mai aproape ca oricand. Intre mine si Abel nu sunt diferente prea mari de opinie. Abel a spus: "În ultimul an de cercetare au început să mi se contureze foarte clar în minte următoarele idei: - orice corp se deplasează cu viteza luminii pe o elice; viteza lui aparentă (macroscopică) este viteza cu care se înșurubează pe această elice, adică proiecția vitezei pe axa elicei; - orice corp în mișcare (deci cu viteza macroscopică nenulă) este încărcat electric cu sarcina elementară; sensul acestei sarcini depinde de sensul torsiunii elicei pe care se deplasează corpul;" In articolele mele puteti descoperi (in mare parte) amanunte ale acestor idei. Cred ca nu ati rtiscat prea mult. ----------------------------------- Abel Cavași 31 Aug 2006 00:57 ----------------------------------- Iacob, mă bucur că ești de acord cu teoria mea a mișcării elicoidale, dar vreau să-ți reamintesc faptul că această teorie s-a născut într-o minte care nu este de acord cu povestea spațiului finit, ci cu a aceluia infinit. ----------------------------------- Calin Pop 01 Sep 2006 21:50 ----------------------------------- Ma intreb de ce aceasta nedeterminare duce la erori sistematice? ----------------------------------- Abel Cavași 01 Sep 2006 23:05 ----------------------------------- Despre care nedeterminare și despre care erori vorbești? ----------------------------------- Calin Pop 01 Sep 2006 23:14 ----------------------------------- pai din cite am inteles eu navigatorul tot calculeaza traiectoria si pentru ca ii iese cu virgula, cirma ii trage stinga si ajunge de unde a pornit. dar probabil ca nu am inteles. ar fi mai bine asa ----------------------------------- IACOB DUMITRU 04 Sep 2006 15:13 ----------------------------------- Ideea este ca dupa a N - a virgula (N = numar finit), navigatorului i se "confisca" orice posibilitatea de a face un calcul logic al urmatoarei zecimale. Ramas in "deriva", riscul (probabilitatea) de a se indeparta de la traiectoria dreapta va capata conotatiile valorii dictata de aceasta ultima zecimala. In aceste conditii, un timp finit va face ca inversarea cu 180 de grade a presupusei directii de inaintare sa fie iminent. ----------------------------------- Calin Pop 04 Sep 2006 20:45 ----------------------------------- Si cine stabileste care este ultima zecimala? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 05 Sep 2006 07:48 ----------------------------------- Posibilitatile teoretice limitate de aproximare. ----------------------------------- Calin Pop 05 Sep 2006 18:48 ----------------------------------- si nu sint ele aleatorii? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 06 Sep 2006 09:49 ----------------------------------- Actiunile aleatorii se supun si ele unor legi. Existenta presupune inainte de toate supunere la o lege, viceversa este oricand valabila. ----------------------------------- Calin Pop 06 Sep 2006 20:15 ----------------------------------- care legi? ----------------------------------- IACOB DUMITRU 07 Sep 2006 10:04 ----------------------------------- Calitatea de actiune imi este suficienta pentru a deduce faptul ca exista deja supunere la o lege. Ca si actiune, mie imi este suficient faptul ca ea imi ofera o informatie. Fara o supunere la legea de descifrare a acestei informatii, eu nici macar nu asi avea habar de existenta ei. ----------------------------------- Calin Pop 07 Sep 2006 19:03 ----------------------------------- deci, pe scurt, zici asa: exista supunere la o lege (nu stim care) care duce la o actiune, nu stim din ce cauza, care ne face sa ne inchipuim ca facem tot timpul stinga si deci universul ar fi inchis. foooooarte stiintific, si mai ales logic :shock: ----------------------------------- IACOB DUMITRU 08 Sep 2006 08:25 ----------------------------------- Ati scurtat cam mult. De ce ignorati detaliile? Ignorati faptul ca spatiul este un mediu absolut neomogen si deci intotdeauna asimetric. De fapt, actiunile sale ii confera acest prerogativ. Legea de baza a fizicii (de care se pare ca dumneavoastra inca nu ati auzit) ne spune ca: In interiorul oricarui volum exista cel putin un sir de valori ale parametrilor fizici organizat pe principiul cresterii sau descresterii valorice. Pentru detalii suplimentare va rog sa consultati articolele din seria "Armonia universului fizic". ----------------------------------- Doru Dragan 08 Sep 2006 09:35 ----------------------------------- Nu ne dati si noua o trimitere la legea asta de baza a fizicii in afara de articolul "Armonia universului fizic". Banuiesc ca fiind o lege de baza a fizicii, e cunoscuta de mai mult de o persoana :D ----------------------------------- IACOB DUMITRU 08 Sep 2006 10:46 ----------------------------------- Domnule Dragon, nu cred ca este cazul sa fiti ironic. Nu e vina mea ca am descoperit acest mod general de a interpreta actiunile fizice. Eu cred ca am enuntat destul de clar continutul acestei legi. Daca da, atunci mult mai important ar fi sa incercati sa o negati cu exemple din natura sau cu orice argumente stiintifice doriti dumneavoastra.