----------------------------------- Doru Dragan 09 Iun 2009 16:29 (Aproape) oricine poate face observatii solare ----------------------------------- Esti roman, traiesti in Romania (si asta iti ocupa tot timpul) :( Nimeni din familia ta nu a plecat in strainatate: n-ai patintii plecati in Spania, nici un unchi in Germania, nici verisori in Italia ... pe scurt, nimeni nu-ti trimite macar o suta de euroi pe luna (adica, vreau sa zic, aici pe Pamant :)). Si cu toate astea te pasioneaza astronomia, iesi noaptea pe balconul apartamentului tau din marginea orasului (ca nu mai poti de cald) si te uiti cu jind la stelele indepartate, prea indepartate :cry: Din putinii bani adunati ti-ai luat un telescop de vreo 114 mm (in loc sa schimbi aspiratorul cel vechi) pe o montura EQ3 si ai incercat sa faci niste poze la niste galaxii insa ... nu iese nimic ca lumea :? Am o veste buna pentru tine :D Acum 4 miliarde de ani Pamantul a fost asezat la o distanta convenabila de o stea :shock: Nu prea mare, nici prea mica, tocmai potrivita 8) Ba chiar un pic ... prea aproape pentru telescopul pe care il ai :o Chiar si cu cel mai scurt timp de expunere imaginea iese supraexpusa. De privit cu ochii ... nici vorba :evil: Asa incat contrar astronomiei obisnuite (de noapte) pentru astronomia de zi, pentru fotografiat Soarele e nevoie de un filtru chiar si la cele mai mici instrumente. Din fericire exista filtrul Baader care nu prea e scump. Dar presupunand ca nu sti de unde sa-l iei si nici nu prea ai chef sa cheltuiesti bani ... ai noroc. Filtrul Baader este de fapt o bucata de mylar adica o folie de plastic pe care s-a depus un strat de aluminiu. Mylarul asta se foloseste in industria alimentara la impachetat sau in piata la cei care vand flori. E suficient sa vorbesti cu cei de pe acolo si sa-i intrebi de unde poti sa procuri niste folii de astea (sa nu intrebi de mylar ca ... nu stie nimeni ce-i ala). Inarmat cu vreo doua-trei folii de astea, pune-le la capatul de sus al telescopului prinse cu un elastic (e bun si ala de la chiloti). Trage niste poze cu cel mai scurt timp de expunere. Alinierea telescopului cu imaginea Soarelui se face privind in umbra (NU privind cu ochiul la ocular !!!). Daca nu e bine aliniat, corecteaza. Daca e (mult) subexpus, mai scoate o folie. Daca e cam supraexpus, mai pune o folie. Dupa ce ai ajuns la o filtrare buna se mai poate experimenta cu timpii de expunere si diafragma (eventual). Cea mai apropiata stea te asteapta sa o imortalizezi. De pe-acum s-ar putea sa apara si detalii interesante. Urmareste www.spaceweather.com ----------------------------------- Cristian Monea 09 Iun 2009 23:46 ----------------------------------- :lol: Simpatic mesaj :lol: ... poate ne mai trezeste interesul pentru observatii solare. ----------------------------------- neox 10 Iun 2009 22:39 ----------------------------------- Frumos mesajul :D ! O mica corectie totusi :wink: ...folia de le Baader nu e mylar, avand proprietati optice net superioare. Sper sa nu se supere nimeni :roll: ----------------------------------- CristiB 10 Iun 2009 23:07 ----------------------------------- Soarele Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continând 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1.391.000 km ceea ce înseamna ca este de 109 ori mai mare decât Pamântul. 98% din materia solara este formata din hidrogen (73%) si heliu (25%). STRUCTURA SOARELUI: NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici temperatura este de 14 milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare decât presiunea de pe Pamânt (masurata la nivelul marii). Aceste conditii permit ca 4 protoni ( nuclee de hidrogen) sa se uneasca pentru a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. În fiecare secunda sunt convertite în heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces în care 4,1 milioane tone sunt convertite în energie - conform celebrei relatii E=mc 2 ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ 380.000 km în care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni îsi cauta drumul catre suprafata. Desi fotonii se deplaseaza cu viteza luminii, strabaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt permanent absorbiti si re-emisi de materia solara. ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin curenti : gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste, dupa care intra în interior pentru a se încalzi - proces numit convectie. FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspândite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata decât cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste boabe de orez cu dimensiunile cuprinse între 250 si 1500 km în diametru, fiind comparabile cu marimea unei tari ca Franta. Ele evolueaza rapid (apar si dispar) în mai putin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele fierbinti care ajung în fotosfera din zona de convectie. CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pâna la 5.000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odata cu cresterea înaltimii având în partea superioara 20.000 de grade Celsius). Fiind mai rece decât fotosfera ea poate fi observata numai în timpul eclipselor totale de Soare, când discul solar este acoperit de discul aparent al Lunii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece în timpul eclipselor se prezinta sub forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot ajunge pâna la înaltimea de 10.000 km, particulele constituente având viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este numita si “spayul fotosferic“, deoarece pare a fi facuta în întregime din spicule de o mare varietate de dimensiuni. COROANA SOLARA este stratul exterior al atmosferei solare si se întinde de la limita superioara a cromosferei pâna la înaltimi de ordinul milioanelor de kilometri, scaldând planetele cele mai apropiate de Soare : Mercur, Venus, Pamânt si Marte. Fiind de un milion de ori mai putin stralucitoare decât fotosfera ea poate fi observata numai în timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar, numit coronograf si se prezinta sub forma unui halou argintat mai mult sau mai putin neregulat. Coroana este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza în spatiu dând nastere unor particule încarcate electric cunoscute sub numele de vânt solar. Viteza materiei ionizate în vecinatatea Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce acestea se îndeparteaza ajungând ca în vecinatatea Pamântului sa fie de aproximativ 350 km/s. În mod normal concentratia vântului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub . În cadrul expunerii de mai sus straturile exterioare ale Soarelui (fotosfera, cromosfera si coroana) au fost privite ca niste paturi linistite în care nu se întâmpla nimic. Din observatii stim ca în interiorul lor au loc procese active care se desfasoara sub diverse aspecte. Totalitatea acestor procese constituie asa-numita activitate solara. În ceea ce priveste activitatea solara ne vom opri asupra: • petelor solare ale fotosferei • protuberantelor din cromosfera • eruptiilor solare PETELE SOLARE Dintre toate fenomenele solare, petele par a fi cel mai remarcabil mod de activitate solara. Acestea sunt usor de pus în evidenta si au fost observate din timpuri stravechi . O pata solara este o for-matiune de culoare întunecata care apare printre granulele fotosferice . La început ea apare ca un por care se dezvolta si poate sa dureze câteva saptamâni. Culoarea închisa a petei se datoreaza faptului ca exista un efect de contrast între stralucirea normala a fotosferei si stralucirea petelor care au o temperatura mai scazuta (aproximativ 4230 grade Celsius). Dimensiunile, aspectul si pozitia petelor solare sunt variabile în timp. O pata obisnuita are diametrul de circa 7.000-15.000 km, dar uneori pot ajunge la pâna la 50.000 km, iar în cazuri exceptionale pot avea diametre mult mai mari (cea mai mare pata a fost observata în 1947, ea având diametrul de 230.000 km ). Pentru a le putea vedea cu ochiul liber ( cu masurile de protectie corespunzatoare) diametrul lor trebuie sa fie de cel putin 40.000 km - probabil ca despre astfel de pete se vorbeste în cronicile medievale. Pentru comparatie sa mentionam ca diametrul Pamântului este de 12.740 km! Din observarea petelor solare s-a constatat ca Soarele se roteste în jurul unei axe care trece prin centrul sau. Sensul acestei rotatii, vazuta de pe Pamânt, este de la stânga la dreapta observatorului, adica de la est spre vest. Totodata s-a determinat ca viteza de rotatie scade de la ecuator spre poli, astfel încât perioada de rotatie este de 27 de zile la ecuator , respectiv de 34 de zile la poli. Din studii statistice s-a constatat ca activitatea petelor solare, adica numarul lor si suprafata ocupata de ele variaza ciclic, cu o perioada de 11 ani - 1979 a fost un an cu activitate maxima, în 7 ani scade la minim, dupa care în 4 ani s-a atins iar un maxim în anul 1990). Aceasta periodicitate se numeste ciclul activitatii solare si este foarte importanta deoarece odata cu variatia petelor solare au loc si alte variatii în modul de manifestare a activitatii solare. Anul 1998 este un an în care activitatea solara se intensifica , îndreptându-ne catre un maxim care se va atinge în anul 2001. Masuratorile spectroscopice au aratat ca în petele solare exista un câmp magnetic de circa 9.000 de ori mai intens decât cel al Pamântului. Petele solare se comporta ca polii unui imens magnet, ele aparând de multe ori pechi având polaritati opuse. PROTUBERANTELE Protuberantele sunt nori de gaz incandescent care se pot observa sub aspectul unor tâsnituri ale materiei din cromosfera spre coroana. Protuberantele au forma unor suvoaie de apa aruncate de fântânile arteziene sau pot aparea ca niste limbi de foc care se înalta deasupra cromosferei. Acestea sunt mai putin stralucitoare decât fotosfera si deci pot fi observate numai în timpul eclipselor totale de Soare sau cu aparate speciale. Unele din protuberante sunt calme, durând chiar mai multe rotatii solare, altele se caracterizeaza prin dinamism si schimbari rapide. Aparitia acestora din urma este legata de petele solare. ERUPTIILE SOLARE În timpul unei eruptii solare o cantitate enorma de energie care se afla în cromosfera si în coroana este eliberata dintr-o data. Materia este proiectata în coroana si deoarece particulele sunt accelerate la viteze foarte mari (150.000 km/h) ele sunt expulzate în spatiul interplanetar, generând rafale ale vântului solar. În vecinatatea Pamântului viteza particulelor care formeaza vântul solar este în medie de 350 km/s si creste în urma unei eruptii la 800 km/s. De asemenea, creste si concentratia lor, de la 5-10 particule/cm3 la 100 particule/cm3. Aceste perturbatii afecteaza câmpul magnetic terestru, deformându-l. Particulele încarcate electric, care în mod normal sunt deviate de câmpul magnetic terestru, urmaresc liniile de câmp în regiunea polilor si patrund în atmosfera încalzind-o, producând raze X si gaze ionizate. Ca efecte putem mentiona aurorele polare, perturbarea telecomunicatiilor, aparitia unor supratensiuni pe liniile de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distribuire a electricitatii; ca urmare a încalzirii produse atmosferei, aceasta se extinde, ceea ce constituie o piedica pentru sateliti, având ca efect scoaterea lor de pe orbita. Observarea Soarelui a pus în evidenta faptul ca aparitia protuberantelor si a eruptiilor este strâns legata de prezenta petelor solare, întreaga activitate solara având deci un ciclu de 11 ani Variatiile activitatii solare afecteaza clima de pe Pamânt. Astfel, perioada 1645-1715, în care nu a fost înregistrata nici o pata solara corespunde cu anii cei mai frigurosi ai "micii ere glaciare", o perioada în timpul careia temperaturile au fost anormal de scazute în Europa. Începând cu secolul XX Soarele este mai activ ceea ce a produs o crestere usoara a temperaturii medii a Pamântului. ----------------------------------- CristiB 10 Iun 2009 23:08 ----------------------------------- CICLUL VIETII SOARELUI Soarele a început sa se formeze cu mai bine de 5 miliarde de ani în urma dintr-un nor de gaz si de praf interstelar cu diametrul de 46 de ani lumina. Acesta radia putina energie si era într-un echilibru instabil: putea fie sa se condenseze, fie sa se disipe. O perturbatie, generata de trecerea unei stele sau de unda de soc produsa de explozia unei stele apropiate, a initiat colapsul, norul începând sa se fragmenteze. În urmatoarele mii de ani materia a început sa se condenseze în “globule”. Globula din care s-a format Soarele avea un diametru de 100 de ori mai mare decât cel al sistemului solar actual si masa de 25 de ori mai mare decât masa Soarelui. Dupa 100.000 de ani el s-a micsorat în a milioana parte din dimensiunea originala, fiind înca de doua ori mai mare decât diametrul sistemului solar. Temperatura a devenit suficient de mare pentru a produce radiatie infrarosie ceea ce a încetinit colapsul. Din acest moment a devenit stabila într-o stare care poarta denumirea de protostea. În numai câteva mii de ani protosteaua s-a micsorat pâna când a devenit mai mica decat orbita planetei Mercur. Temperatura nucleului a crescut la câteva milioane de grade, suficient pentru a produce fuziunea hidrogenului în heliu. Astfel a devenit o stea adevarata si se gaseste în aceasta stare de 5 miliarde de ani. În zilele noastre Soarele este o stea stabila de vârsta si marime medie. Radiatia solara asigura Pamântului clima, vremea si energia necesara formelor de viata. Puterea emisa de Soare este de 383 miliarde de miliarde de MW, deci energia emisa într-o secunda este de 13 milioane de ori mai mare decât energia electrica consumata de Statele Unite într-un an. Hidrogenul este suficient pentru ca echilibrul sa fie stabil înca 5 miliarde de ani, timp în care în centrul stelei se formeaza un mare miez de heliu. Dupa 10 miliarde de ani de stabilitate în centrul Soarelui nu va mai exista suficient hidrogen; acesta se gaseste în schimb din abundenta în straturile exterioare unde reactia de fuziune a hidrogenului în heliu va continua. Aceasta deplasare a reactiei de fuziune spre exterior va avea ca efect cresterea dimensiunilor Soarelui si totodata modificarea culorii sale spre rosu. Soarele va înghiti planetele Mercur si Venus topindu-le, ajungând chiar aproape de orbita Pamântului. Vazut de pe Pamânt, acest glob rosu va acoperi cea mai mare parte a cerului. Dar omul nu va avea posibilitatea sa priveasca acest magnific spectacol cosmic, deoarece razele Soarelui dilatat vor încalzi suprafata Terrei la 4000 grade Celsius si vor evapora tot ceea ce se afla pe planeta. Probabil ca pâna atunci oamenii vor fi plecati spre alta parte a galaxiei… În final, dupa epuizarea heliului, fara combustibil si incapabil sa produca o presiune a radiatiei care sa mentina regiunile exterioare, Soarele va colapsa într-un corp de marimea Pamântului. Temperatura din interior va fi insuficienta pentru fuziunea nucleelor de carbon (pentru aceasta ar fi necesara o temperatura de 600 milioane de grade Celsius), dar destul de ridicata pentru ca steaua sa apara ca alba-fierbinte. Va deveni o pitica alba, atât de densa încât o lingurita de materie va cântari o tona. Soarele va continua sa se raceasca sfârsind prin a fi incapabil sa maiemita lumina. Ramas fara energie va ajunge la temperatura spatiului. ----------------------------------- Doru Dragan 11 Iun 2009 07:43 ----------------------------------- Mylar este de fapt denumirea comerciala pentru boPET (Biaxially-oriented polyethylene terephthalate). Acesta se foloseste in cele mai variate domenii de la impachetare in industria alimentara la izolator in medii extreme si ... filtru solar. Cel vandut sub denumirea "folie Baader" este fabricat cu mai multa grija si are proprietati optice controlate (mai bune). http://en.wikipedia.org/wiki/PET_film_(biaxially_oriented) Sper sa nu se supere nimeni :roll: ----------------------------------- neox 11 Iun 2009 09:07 ----------------------------------- Si totusi cei de la Baader afirma ca turbofilmul, aka suportul pt filtrul astrosolar in sine e cam departe de mylar. Pentru info: http://www.baader-planetarium.com/sofifolie/sofi_start_e.htm 8) ----------------------------------- Doru Dragan 11 Iun 2009 15:00 ----------------------------------- Cand eram mic m-am uitat la Soare cu sticla afumata :) In adolescenta m-am uitat la Soare cu filtru de sudura 8) In anii dinaintea eclipsei totale de Soare din 1999 m-am uitat la Soare cu un filtru facut din doua folii luate de la vanzatorii de flori din piata :roll: M-am uitat la Soare si cu filtru facut din floppy discuri :D Pe atunci relatiile oamenilor obisnuiti cu vestul abia se infiripau. La scurt timp ma uitam cu filtru de la ThousandOaks :shock: Tu cu ce te-ai uitat la Soare? Sau te-ai uitat doar pe site-ul lui Baader ... fara filtru :lol: Am avut si folie de flor si filtru Baader. Crede-ma, e aceeasi tehnologie. Doar nivelul de calitate e altul. Este EU norm 89/686 :wink: ----------------------------------- neox 11 Iun 2009 15:16 ----------------------------------- Ha, ha...buna gluma :lol: M-am uitat prin tot ce se poate uita (poate cu mici exceptii), mai putin sticla afumata ca e chiar periculoasa ideea; trec infrarosiile prin ea. Mi-am facut filtre din film de radiografie sau din nagative alb-negru care le-am pus la binoclu. Nu mai zic de filtre de sudura si altele . Cele mai bune rezultate le-am obtinut cu film de radiografie. Imaginea era galbena, normal, dar avea cea mai buna definitie dintre toate (filtrele facute in casa). ----------------------------------- Doru Dragan 11 Iun 2009 16:02 ----------------------------------- Ai incercat floppy disc? Cauta (daca mai gasesti) din alea mai vechi de 5"1/4 sau 8" (da' din alea chiar ca nu cred sa mai gasesti :() eventual daca ai maxell sau 3M. Eu cu alea am vazut cel mai bine innainte de cele profi. Cu sticla afumata m-am uitat la eclipsa din 1961 cand aveam ... 7 ani :roll: Nici eu nu mai recoman nimanui sa foloseasca acum tehnica asta depasita :wink: ----------------------------------- Blakut 11 Iun 2009 16:06 ----------------------------------- Cand eram mic m-am uitat la soare fara filtru multa vreme. Obisnuiam sa ma uit minute in sir. Acuma am niste pete negre pe imagine :P ----------------------------------- neox 11 Iun 2009 16:38 ----------------------------------- Cu floppy disk am incercat dar fara instrument. Din pacate cam greu de gasit in ziua de azi diskete din cele vechi, mari sa pun in fata obiectivului. Cu toate avertismentele parca nu prea am curajul sa incerc nici daca gasesc. Vorba aia, decat orb mai bine nu ma uit. :? Macar cu film de radiografie e cat de cat sigur, dar nu prea mult ca fiind negre se incing si oricum incepe sa se degradeze imainea. Deci cu mici pauze. Pana la urma daca nu esti sigur de filtru, tot proiectia e sfanta, daca permite instrumentul. ----------------------------------- auriga 11 Iun 2009 17:01 ----------------------------------- Cand eram mic m-am uitat la soare fara filtru multa vreme. Obisnuiam sa ma uit minute in sir. Acuma am niste pete negre pe imagine :P off-topic: salut, si eu am facut la fel, si credeam la fel, pana cand am dat de asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Floater ----------------------------------- Andrei 11 Iun 2009 17:18 ----------------------------------- Si eu am exact la fel - filamentele transparente din imagine, doar la un ochi am observat si nu atat de multe -max 2 filamente, insa nu le-am vazut decat de cateva ori cel mai des pe fundal alb bine iluminat - ecran tv ----------------------------------- Doru Dragan 11 Iun 2009 17:35 ----------------------------------- Sa ne-ntelegem :) Sper ca nu vorbesti despre utilizarea filmului de radiografie pus in fata ocularului :( :!: :?: Eu cand am vorbit de filtre m-am referit la cele utilizate pentru privitul cu ochii liberi sau pentru pus in fata obiectivului (fie refractor, fie reflector). Un filtru pus in fata obiectivului poate sa se-ncinga daca e negru dar nu are cum sa arda. Pus in fata ocularului ... belea MARE :shock: ----------------------------------- neox 11 Iun 2009 18:32 ----------------------------------- Doamne fereste!! :shock: Sigur ca pus in fata obiectivului. N-am incercat niciodata cu filtru la ocular oricare ar fi el. La film de radiografie si negative A/N am observat ca daca se incalzesc imaginea incepe sa se incetoseze un pic, asa ca observam cu pauze, cat sa se raceasca un pic filmul. De fapt cea mai buna imagine am obtinut-o nu cu partea foarte densa (neagra) ci cu partea mai transparenta un pic doar cat sa fie comod la observatii. ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iun 2009 20:15 ----------------------------------- Sa nu uitam de mesajul lui Doru,de lucrul cel mai important pe care a vrut sa-l sublinieze.Si anume ca oricine poate observa Soarele,orice instrument poate fi folosit daca este protejat de filtru solar,ba chiar si ochiul liber/prin filtru, da unele rezultate la petele solare mari.Am auzit de un astronom amator din (Tg. Jiu,poate) care a facut observatii solare continue pe durata a 20-25 de ani.Ar fi de dorit ca numarul de observatii solare ,si calitatea lor,sa creasca.Sau nu putem din cauza poluarii luminoase,ori ca telescopul e mic...sau ca n-are ''go to''... :oops: Mircea ----------------------------------- Alex B. 27 Aug 2009 18:41 ----------------------------------- Întrebare, ca unul care urmărește soarele zi de zi (deși Soarele nu prea arată mare lucru acum cel puțin în lumină albă): de ce nimeni nu ia în considerare că de fapt cea mai sigură metodă de observare vizuală a soarelui este prin proiecție. Metoda este utilizată și recomandată de profesioniști și de amatorii care au experiență prin alte părți ale lumii (de citit: http://www.skyandtelescope.com/observing/objects/sun/Solar_Projection.html). Este acceptată și de AAVSO pentru cei care participă în programul lor solar. Probabil că nu vezi chiar ca prin nu știu ce filtru dar un lucru este sigur: nu se pun în pericol senzorii celor două "camere" înfipte de natură în cap. :wink: În plus cei de la AAVSO recomandă ca nici instrumentul să nu fie prea mare. 50 - 80 mm sunt suficienți (http://www.aavso.org/observing/programs/solar/guidelines.shtml). Totodată cred că trebuie spus foarte serios că observarea solară chiar și prin proiecție sau oricum altfel nu e o activitate pentru copii. Accidente cu consecințe grave pot avea loc oricând. Niciodată nu poți fi sigur că nu ai orientat instrumentul fără capac (sau filtru) înainte să pui ocularul sau că nu îndrepți ocularul într-o direcție greșită (mai ales la reflectoare). Apropo de Programul solar al AAVSO, ar fi bine dacă s-ar mai înscrie și alți observatori din România. Ar fi frumos să mai apară în Buletinul Solar al AAVSO și alte nume de români că nu suntem mai proști decât alții. Până acum este doar unul (cu toată modestia, subsemnatul :roll:). Doar dacă nu or fi unii cu nume străine că nu se specifică țara. :lol: Cer senin și...soare din plin! :wink: ----------------------------------- Stanescu Octavian 27 Aug 2009 19:20 ----------------------------------- Poate trebuie reamintita si metoda cu oglinda nemetalizata. Am folosit fara probleme sau frica de accidente si cu public, copii de 5 ani. cu oglinda de 250mm :wink: ----------------------------------- Ionut Dohotariu 27 Aug 2009 20:46 ----------------------------------- Bravo! imi place ce dicutati aici! In perioada in care Dl. Dragan a scris primul mesaj eram la mare! Bravo lui! interesant! ----------------------------------- Alex B. 27 Aug 2009 22:11 ----------------------------------- Iată și o altă modalitate mai specializată utilizată de amatorii avansați. Un telescop Newton la care oglinda secundară joacă și rol de filtru. Este aluminată pe ambele fețe. Filtrează (transmisie sub 0,2%) și în același timp crează imaginea pentru ocular. Este destul de clar în schemă (scuze pentru calitatea imaginii). Avantajele ar fi: - risc minim în caz că oglina-filtru se sparge deoarece imaginea dispare imediat. - nu există obstrucția centrală deci contrastul esta maxim. - nu există turbulență instrumentală deoarece tubul este închis. Evident, oglinda filtru este de calitate optică la fel ca o oglindă secundară normală dar șlefuită pe ambele fețe, ceea ce crește costul. De asemenea, un filtru întunecat la ocular este probabil necesar la fel ca și un filtru antitermic. O variantă poate fi cea în care se folosește o oglindă secundară normală dar nealuminată. Procentul de transmisie ar fi însă aici de 4%. Bibliografie: Gerald North, Advanced Amateur Astronomy. Excelentă carte. :) ----------------------------------- Stanescu Octavian 27 Aug 2009 23:17 ----------------------------------- Da, faina idee nu stiam ca s-a facut , eu o aveam de mult in cap dar nu am facut-o practic ,fiind multumit de Og ne aluminizata. Dar eu ma gandeam ca merita deoarece e telescopul ideal compatibil cu refractorul ca nu are obstructie. ma gandeam si la observatii planetare chiar cu pierderea a peste 50% din lumina. ----------------------------------- Alex B. 27 Aug 2009 23:59 ----------------------------------- Nu cred că la planetar merge. Dacă oglinda este aluminată pe ambele fețe și numai 0,2% din lumina solară trece cred că altceva nu se mai vede. E ca un filtru solar din sticlă dar care joacă și rol de oglindă. Este oricum interesant de aceea m-am gândit s-o menționez. Pentru cineva care se pricepe la realizat suprafețe optice cred că trebuie să fie foarte interesant și prețul ar fi mai mic. :) ----------------------------------- Erwin 28 Aug 2009 00:36 ----------------------------------- Dl. Tavi, pentru planete: ce-ar fi dacă se folosește pe post de secundară o sticlă plană, nealuminizată, așezată în așa fel ca lumina la ocular să ajungă prin reflexie totală? p.s. reflexie totala=unghi de incidență mic, ar fi reflexie și pe partea de intrare in telescop... :-? Poate că o anumită sticlă, așezată la un anumit unghi ar da o reflexie convenabilă? ----------------------------------- Stanescu Octavian 28 Aug 2009 00:50 ----------------------------------- merge pt planete ca se poate metaliza , sa zicem cu Al 50% , (semitransparent) pe ambele fete ( transmisie rezultata 0,2) nici acolo pt soare nu-i bine ca se produc reflexii ce strica rau imaginea. Erwin: sticla are in general 4% reflexie , prin inclinare creste dar si transmisia sacade . ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2009 16:47 ----------------------------------- Intrand pe situl lui Sidewalk Astronomers veti gasi un exemplu detaliat al acestui tip de telescop solar,inventat de John Dobson.De exemplu http://planitarium.net/sfsa/sunscope/ Mircea ----------------------------------- Ionut Dohotariu 28 Aug 2009 21:09 ----------------------------------- nu este acelasi lucru cu ce a spus Alex B.? ----------------------------------- Cristian Monea 28 Aug 2009 22:04 ----------------------------------- Ba da :D. ----------------------------------- Alex B. 29 Aug 2009 08:52 ----------------------------------- Da, este același lucru. Nu prea sunt convins de chestia cu inventarea lui de către J. Dobson. Autorul pe care l-am citat eu nu preciza nimic în acest sens. Oricum, metoda este interesantă, cu dejavantajele menționate. Eu rămân la părerea că ce mai sigură modalitate de observare a soarelui rămâne cea la care nu trebuie incluși ochii în sistemul optic. Eu pot să confirm că faculele și zonele mari de convecție (nu sunt convins că și supergranulele, la scara la lucrez eu cel puțin) se văd la proiecție fără probleme. Totul este o chestiune de tehnică de lucru și de calitate a ecranului (aici mai am eu unele probleme). La un ecran bun se poate și fotografia imaginea. Și evident trebuie să știi la ce să te uiți. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Aug 2009 15:29 ----------------------------------- Am completat cu o informatie care lipsea.Gerald North este un autor prolific,vad ca are multe carti de astronomie,dar inteleg ca nu a precizat cine este autorul schemei optice,nu a spus nimic in acest sens. Am sa scriu la Sidewalk Astronomers si am sa le prezint aceasta contestatie ,sa vedem ce vor spune. Off-topic Kulin Gyorgy in ''A tavcso vilaga'',editia din 1980 parca,prezinta scheme inrudite cu oglinda plana de apertura,una are si secundara iar cealalta nu, deoarece ocularul este pe axa;dar precizeaza si numele autorilor. Firma Coulter a produs pentru pentru vreo patru decenii telescoape Dobson ,reusind performanta sa nu pomeneasca niciodata in clar si intreg numele celui care a inventat montura.Darmite sa-i fi platit vreun dolar.Poate de aceea Karma nu a fost foarte darnica ,firma Coulter falimentara fiind cumparata in anii '90 de o firmulita de electronica,Murnaghan Instr.,iar proprietarul ei murind de o boala cumplita. Mircea ----------------------------------- Alex B. 29 Aug 2009 19:36 ----------------------------------- Da, este adevărat că Gerald North nu precizează. La pag. 254 a ediției 1998 a cărții "Advanced amateur astronomy" spune numai că "o serie de astronomi amatori au construit un tip mai specializat de telescop solar". În original "A number of amateurs have constructed...". Oricum, ceea ce este păcat este că deși este prolific la noi nu s-a tradus nimic. Cartea aceasta pe care o am eu am găsit-o printr-o întâmplare fericită la un anticariat și este evident în engleză. Este o carte pe care orice astronom amator serios ar trebui să o aibă. Nu vreau să mai spun ce literatură există și în limba franceză și nu s-a tradus. Am și câteva dintre cărțile apărute la ei în ultimii 20 de ani. La noi cred că din anii 80 nu s-a mai scos nimic. Noroc cu internetul. Cât despre drepturile lui Dobson, poate că este și vina lui. Astea toate ca paranteză la topic. Revenind la metode reiterez părerea mea anterioară. Orice metodă care implică ochiul în sistemul optic poate fi interesantă și mai mult sau mai puțin sigură dar întotdeauna riscantă. Nu-i mare bai să crape un ocular, o oglindă sau o lentilă dar dacă se arde retina ăla ești. Astronomia s-a terminat. De fapt, ca să fim sinceri, cea mai bună metodă și care este de fapt cu un picior în curtea profesioniștilor este proiecția cu coelostat. Este păcat că această metodă este rar utilizată de amatori. Este metoda tip a turnurilor solare profesioniste. Cu asta faci proiecții stabile care pot avea și peste un metru diametru. Și eu cred că cineva care este capabil să realizeze o oglindă de reflector poate să șlefuiască și o oglindă plană de coelostat. ----------------------------------- Stanescu Octavian 29 Aug 2009 19:45 ----------------------------------- Sigur ca se poate slefui si oglinda plana , pentru celostat dar se pare ca nu ai citit ce tot spun cu oglinda principala nemetalizata sau nu consideri ca merita sa ma bagi in seama, de ce nu imi explic, poate ca ai 30 -40 ani de experienta in optica astronomica si eu doar 21. ----------------------------------- Alex B. 29 Aug 2009 20:10 ----------------------------------- Mii de scuze Octavian, nu am vrut să supăr pe nimeni. Nici nu mi-a trecut prin gând să pun în discuție experiența cuiva, mai ales a ta. Chiar dimpotrivă, voiam să o subliniez. Îmi pare rău că am fost greșit înțeles. :( Eu sunt un promotor al proiecției pentru că această metodă nu este numai cea mai sigură dar permite și realizarea unor observații cu valoare științifică. Observații care trec dincolo de număratul petelor (calcul de coordonate, rotație etc) și care nu se pot realiza la ocular. Și apropo de experiență Octavian. Treci pe la topicul lui Horea și vezi ce scrie el la ultimul lui mesaj. Face abrazivi prin recuperare de la reprizele anterioare. Mie nu mi se pare în regulă. ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Aug 2009 22:09 ----------------------------------- Alex multumesc pentru precizari. John Dobson a fost mult timp calugar vedantin,a facut legamant de saracie si umilinta.Si a trait astfel pana acum,pacat ca tot acum este si bolnav.Ce a stiut ,ce a avut,ce a gandit,a impartasit cu ceilalti.Este asadar ''vina'' lui asa cum ai spus,el a ales sa nu ceara patente,taxe,retributii. Iata mai jos un alt telescop de tipul descris de Gerald North si prezentat in cadrul primei Conventii Virtuale de Astronomie. http://www.bellatrixobservatory.org/cvaaI/20/ Aici am cam zbarcit-o,avem aici pe forum oameni cu realizari remarcabile;ce pacat ca nu am stiut de a doua editie a acestei Conventii la care data inscrierii cu lucrari este 31 August.Adica maine.Mircea ----------------------------------- tiberiugabriel 21 Sep 2009 13:34 ----------------------------------- Ieri, am facut si eu o prostie..., de fapt m-a manat curiozitatea. Am o masca de sudura si un filtru nou la ea. Am pus-o in fata obiectivului, un reflector de 130/650 si m-am uitat putin. Destul de interesant ce am vazut, dar as vrea sa studiez mai mult soarele, din ce am citit pe aici pe forumuri, toata lumea se da in vant cu filtrul ala baader. As fi curios sa stiu cu ce este mai bun ala ca o sticla de sudura. va multumesc. ----------------------------------- Doru Dragan 21 Sep 2009 15:20 ----------------------------------- Sticla de sudura este un filtru facut pentru (asa cum arata si numele) sudura si nu pentru lumina solara. Lumina de la sudura are niste caracteristici (de spectru si intensitate) iar Soarele are alte caracteristici. Cele mai periculoase se pare ca sunt radiatiile infrarosii, cele care ard. Problema e ca infrarosul nu apartine spectrului vizibil (nu e vazut de ochi) si s-ar putea ca un anumit filtru (cel de sudura de ex.) sa para ca reduce luminozitatea dar de fapt sa lase radiatii infrarosii periculoase prea puternice. Filtru solar Baader e facut si garantat special pentru Soare. Si nici nu e prea scump :) ----------------------------------- Blakut 22 Sep 2009 10:42 ----------------------------------- Problema nu sunt infrarosiile, orice geam le blocheaz si alea nici nu cred ca intra in ochii nostri. Problema sunt razele UV si lumina vizibila. Nu stiu in ce masura blocheaza geamul de sudura raze UV si lumina normala de anumite lungimi de unda. Mie acuma imi miroase si a strategie de marketing, ca daca lumea s-ar uita de exemplu prin filtre facute acasa, cine ar mai cumpara ochelari la eclipsa si filtre scumpe? Mylarul si filmul voalat si developat sunt ieftine si bune la o adica... ----------------------------------- Doru Dragan 22 Sep 2009 18:28 ----------------------------------- Filtrele special facute au importanta lor. Daca nu sunt facute exact pe banda care trebuie, fie dau drumul la ce nu trebuie si fac rau, fie taie ce nu trebuie si atunci nu se vede ca lumea. Am avut si eu o perioada in care am folosit tot felul de improvizatii dar daca te duci pana in Turcia pentru ca sa vezi o eclipsa totala de Soare si nu e sigur cand o s-o mai vezi pe urmatoarea, faci tot posibilul ca sigur sa iasa bine :) Strategie de marketing nu inseamna neaparat o strategie de mintit si furat :? :roll: Uneori inseamna o strategie de a vinde o marfa prin includerea unor informatii corecte despre ea 8) ----------------------------------- zoth 22 Sep 2009 20:12 ----------------------------------- As fi curios sa stiu cu ce este mai bun ala ca o sticla de sudura. In afara de cele spuse de Doru si Blakut mai este un lucru de care trebuie sa tii cont: un filtru care este folosit pe un instrument trebuie sa aiba o planietate optica a suprafetelor astfel incat sa nu deterioreze frontul de unda incident. Un filtru de sudura nu indeplineste aceasta cerinta pentru ca nu are nevoie de ea. Daca la grosismente mici poate sa mearga, la cele mari deja se rupe filmul ... ----------------------------------- Doru Dragan 22 Sep 2009 20:44 ----------------------------------- Ce vrea sa zica zoth este ca instrumentele care maresc, maresc totul. Inclusiv defectele :) ----------------------------------- tiberiugabriel 23 Sep 2009 11:51 ----------------------------------- Va multumesc pentru raspunsuri. Nu pot decat sa vad dau dreptate la toti. Da asa este, filtru de sudura, chiar daca este el nou la anumite mariri se se observa defectele. Cat despre radiatii nu stiu ce sa spun, ma tem ca daca merge pe incredere, n-as avea nici in filtrele comerciale. Deocamdata mi-am planificat sa fac observatii prin proiectie, in durata scurta de timp, in asa fel incat sa nu-mi distrug optica. Sau eventual sa-mi fac un filtru din mylar si sa fac doar fotografie prin el, caci pana la cumparat... mai rabdam. o zi buna ----------------------------------- Alex B. 26 Oct 2009 19:06 ----------------------------------- Filtru solar Baader e facut si garantat special pentru Soare. Si nici nu e prea scump :) Eu am luat o folie, care chiar nu este prea scumpă, am construit un filtru de toată frumusețea dar...surpriză. :shock: În ciuda celor afirmate de producător privind probabilitatea găurilor în stratul reflector, folia luată de mine avea două de toată frumusețea. :? Mari și vizibile cu ochiul liber...că oricum la telescop nu l-am mai pus. Am rămas la proiecție și am achiziționat un ecran special ca să pot face și fotografii în condiții mai bune. :) ----------------------------------- Doru Dragan 27 Oct 2009 09:35 ----------------------------------- In 1996 ne pregateam intens pentru eclipsa totala de Soare ce trebuia sa fie in 1999. Cu ocazia aia Tavi S a facut primul telescop solar, adica un telescop newton cu oglinda de 100 mm nealuminizata. Tot nealuminizata a ramas si oglinda secundara. In portocular am pus o camera de supravegere (aproximativ ... era de fapt o camera CCD stiintifica cu o rezolutie destul de buna la vremea aceea). Asa incat Soarele il priveam la televizor :) fara sa patim nimic :D. ----------------------------------- Gabriel Muranca 27 Oct 2009 15:58 ----------------------------------- Problema nu sunt infrarosiile, orice geam le blocheaz si alea nici nu cred ca intra in ochii nostri. Problema sunt razele UV si lumina vizibila. Nu stiu in ce masura blocheaza geamul de sudura raze UV si lumina normala de anumite lungimi de unda. Cei care stiu, nu zic iar cei care nu stiu, invata pe altii ... Blakut, daca nu stii, cel mai recomandat este sa taci si sa te documentezi ! Uite aici ai un grafic cu transferul printr-un geam normal: http://en.wikipedia.org/wiki/File:Soda_Lime.jpg Grafic care arata clar ca geamul NU blocheaza infrarosiile ci din contra blocheaza mai mult ultraviloetele (nu toate ci cele mai indepartate) ! Cat despre sudura vreau sa va zic ca sunt mai multe tipuri de sudura si automat mai multe tipuri de "geam" de sudura. La sudura cu arc electric se folosesc filtre orientate pentru protectie UV iar la sudura cu flacara, filtre pt. IR. Si alea sunt de anumite grade de protectie. Daca folosesti un "geam de sudura" la intamplare, la fel vei avea si ochii ... ----------------------------------- Laurentiu 27 Oct 2009 17:21 ----------------------------------- Gabriel, da, ai dreptate: sticla (obisnuita) blocheaza mai mult din spectrul UV decat IR (de aceea, de exemplu, daca iti bate soarele in parbrizul masinii transpiri de te ia dracu`, chiar daca ai climatizare, dar nu te bronzezi :) ). Si o observatie (marginala): nu-i prea frumos sa-i spui cuiva, pur si simplu, sa taca. Argumenteaza-ti punctul de vedere, daca vrei, dar incearca sa fii si politicos. ----------------------------------- Doru Dragan 27 Oct 2009 19:27 ----------------------------------- Nu i-a spus pur si simplu sa taca ci i-a spus sa taca daca nu stie :) si in cazul asta chiar a avut dreptate. Blakut a facut niste afirmatii eronat de gresite :D intr-un domeniu in care asemenea erori duc la accidente grave :( ----------------------------------- zoth 27 Oct 2009 20:26 ----------------------------------- Haideti sa nu ne aprindem prea tare :) Eu cred ca Blakut a gandit-o bine dar a exprimat-o pe dos. Ca si student la fizica nu cred ca nu stie cu ce se mananca aceste radiatii. Cine vrea sa se documenteze temeinic pe o anumita tema e bine sa consulte mai multe surse. Cateva cuvinte la subiect pentru ca lucrez cu ambele tipuri de radiatii. Trecand de violet in sus toate sorturile de sticla (inclusiv cele optice) prezinta atenuari din ce in ce mai mari (functie si de compozitia sticlei). In domeniul IR lucrurile sunt mai nuantate: Coborand sub rosu exista sorturi de sticle care au o transmisie chiar mai buna decat in vizibil (domeniul 1000-2000 nm de exemplu). Coborand si mai jos, comportamentul sticlei se inverseaza, atenuarea incepe sa cresca pe masura ce lungimea de unda creste ajungand ca in domeniul 7000-13000 nm sticla obisnuita sa se comporte ca o adevarata oglinda. Dupa acest domeniu tendinta atenuarii este din nou in scadere. ----------------------------------- Blakut 27 Oct 2009 23:21 ----------------------------------- Eu imi bazam raspunsul prin faptul ca imaginea pe care am vazut-o, captata fiind de o camera cu infrarosii, arata geamul ca pe o chestie complet opaca. Si cautand pe net descopar ca prin sticla trece numai near infrared, nu si restul spectrului IR. ----------------------------------- Gabriel Muranca 28 Oct 2009 03:06 ----------------------------------- Blakut: sunt tare curios cu ce camera, in care infrarosii si ce fel de geam l-ai vazut tu opac. Vezi mai jos ce importanta are "numai near infrared". Laurentiu: "nu-i frumos da-i sanatos" ... Si daca tot vorbim despre observatii solare si near-infrared. Asa arata spectrul solar: the other half mostly in the near-infrared part. Some also lies in the ultraviolet part of the spectrum." near-infrared radiation :!: causes heating that literally cooks the exposed tissue. This thermal injury or photocoagulation destroys the rods and cones, creating a small blind area. The danger to vision is significant because photic retinal injuries occur without any feeling of pain (there are no pain receptors in the retina), and the visual effects do not occur for at least several hours after the damage is done" :shock: http://eclipse.gsfc.nasa.gov/SEhelp/safety2.html ----------------------------------- Doru Dragan 28 Oct 2009 08:49 ----------------------------------- Periculos lucru internetul asta :roll: Se democratizeaza informatia :lol: ----------------------------------- Alex B. 28 Oct 2009 18:48 ----------------------------------- Subscriu. :wink: :) ----------------------------------- Blakut 28 Oct 2009 19:41 ----------------------------------- Realizez ca m-am grabit in afirmatiile cu NIR-ul. Stiam insa ca geamul blocheaza IR-ul de la faptul ca pe thermal imaging camera geamurile apar opace. Stai linistit ca nu o sa se mai intample sa ma prinzi pe picior gresit. 8) ----------------------------------- canonistul 24 Ian 2012 12:03 observatii solare ----------------------------------- cred ca observarea Soarelui prin dslr+obiectiv+filtru Badder de la piata de aluminiu :) prin modul liveview al camerei nu implica niciun risc. ----------------------------------- Laurentiu 24 Ian 2012 13:34 ----------------------------------- Nu stiu ce este acea "piata de aluminiu" de care vorbesti, dar folosirea drept filtru a unui material necorespunzator va duce la avarierea camerei foto (cine are bani, poate face astfel de experimente, desigur). ----------------------------------- ursamajor 24 Ian 2012 13:45 ----------------------------------- canonistule, Expunerea prelungită directă la Soare a senzorului, evident, prin intermediul obiectivului, poate duce la avarierea acestuia. O simplă expunere directă, scurtă, nu are niciun efect negativ asupra senzorului. Un filtru, fie el home made (de exemplu, un geam suficient afumat) scade mult riscul "prăjirii" senzorului, fie și la expuneri lungi. În orice caz, nu văd indicat a se folosi Live View pentru privirea Soarelui, fie chiar și cu filtrte. Soluția proiecției printr-un instrument ieftin pare mult mai eficientă și "profi".