----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Mar 2009 01:38 Oglinda de 1,2 m a lui Herschel ----------------------------------- La linkul de mai jos vedem prima oglinda de 1,2 metri diametru si 12 metri distanta focala ,realizata de William Herschel la 1785.Aceasta prima oglinda a fost mai lucioasa dar a fost subtire in timp ce a doua oglinda cu parametrii optici identici,executata in 1789 ,mai rigida ,datorita unei grosimi duble,a continut mai mult cupru si deci a avut o putere de reflexie mai mica. http://www.makingthemodernworld.org.uk/icons_of_invention/science/1750-1820/IC.046/ Aceste doua oglinzi, interschimbabile in acelasi tub,au fost cele mai mari obiective din lume pana la realizarea in 1845 a oglinzii de 1,8 metri de catre Lordul Rosse pentru telescopul ''Leviathan''.Mircea ----------------------------------- marius78 28 Mar 2009 18:15 ----------------------------------- Cam cat la % din lumina este reflectata de o asemenea oglinda ? ----------------------------------- Cristian Monea 28 Mar 2009 21:18 ----------------------------------- Oglinda lui William Herschel, acum piesă de muzeu: ----------------------------------- Cristian Monea 28 Mar 2009 21:29 ----------------------------------- Mai multe despre oglinda lui William Herschel la această adresă (în partea de jos a paginii): http://www.aip.org/history/cosmology/tools/tools-early-reflectors.htm . Cam cat la % din lumina este reflectata de o asemenea oglinda ? Am căutat pe internet informații, dar nu am găsit nimic (poate are altcineva mai mult noroc :D). ----------------------------------- Andi 29 Mar 2009 01:39 ----------------------------------- După lustruire avea cam 63% la 450 nm și 75% la 650 nm. Dar după câteva luni de utilizare scădea la 2% în albastru și 10% în roșu. În poză, în planul secund, se vede telescopul cel mic (diametru 15 cm și focala 2,1 m); undeva pe jos este expusă și mașina de șlefuit oglinzi. ----------------------------------- Doru Dragan 29 Mar 2009 08:15 ----------------------------------- De unde sti tu, ma toate astea :? :roll: :) ----------------------------------- Andi 29 Mar 2009 09:11 ----------------------------------- Păi, trecui pe acolo, trecui printre exponatele din muzeu. 8) ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Mar 2009 13:30 ----------------------------------- V-a placut ,asa-i,faza in care,nemaiavand rabdare sa astepte finalizarea monturii,in 1887 Wilhelm a apucat un ocular in mana si s-a bagat in tub facand astfel prima observatie!De altfel ,dupa moartea lui Herschel senior,familia Herscel obisnuia de Craciun sa traverseze, cantand colinzi ,tubul dezafectat si coborat la orizontala al marelui telescop.Mircea ----------------------------------- Cristian Monea 29 Mar 2009 14:54 ----------------------------------- Păi ce să mai facă cu el :P . ----------------------------------- Tavi F. 31 Mar 2009 13:42 ----------------------------------- La link-ul urmator pot fi vazute niste oglinzi realizate de Herschel, inclusiv ramasite din telescopul cel mare. http://www.nmm.ac.uk/collections/search/listResults.cfm?sortby=maker&maker=Sir%20William%20Herschel&startrow=1 ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iun 2009 21:05 ----------------------------------- Un grup de elevi de la Clubul de Geografie si Astronomie al Liceului nr.2 din Mito,prefectura Ibaraki,Japonia,au construit intai o luneta aeriana cu focal de 10 metri.Desi obiectivul este o lentila simpla,imaginea este de buna calitate dar ergonomia telescopului este foarte proasta,lungimea enorma facandu-l incomod la utilizare si instabil la cel mai slab vant. Urmatorul proiect abordat a fost construirea unui telescop de 15,8 cm diametru si 213 cm focal,adica o replica a telescopului de sapte picioare cu care William Herschel l-a descoperit pe Uranus. Gasiti intreaga poveste la linkul de mai jos http://www.ne.jp/asahi/mononoke/ttnd/mito2/ De notat dificultatile lucrului cu bronzul de telescop adica necesitatea construirii modelului,a formei de turnare in nisip de turnatorie,cuptorul,lucrul cu metal lichid,defectele de turnare,spargerea discurilor nedetensionate,detensionarea in cuptor in regim termic controlat,porii -practic de neinlaturat si ramasi si dupa slefuire si polisare,structura cristalina si slefuirea si polisarea neuniforma,reflectanta scazuta in raport cu oglinzile de sticla metalizate moderne,greutatea considerabil mai mare a oglinzilor de bronz,tenta galbuie a imaginii denotand reflectivitatea diferentiata a lungimilor diferite de unda-deci efect de filtru... Finalizarea proiectului a fost posibila datorita ajutorului generos a mai multor firme si specialisti. Cu toate acestea,la ''prima lumina'' in telescopul-replica de 7 picioare,chiar si autorii se asteptau la o imagine proasta.Ori Luna la un grosisment de 100x a prezentat o imagine mult mai buna decat cea asteptata ,sugerand puternic faptul ca oglinzile de bronz, prelucrate de maini maiastre ca ale lui Hershel ,au fost capabile sa ofere imagini de inalta calitate. Ca atare,clubul din Mito si-a propus sa toarne noi discuri,sa-si imbunatateasca metodele,sa construiasca telescoape cu oglinzi de bronz mai bune.Sa nu uitam ca la inceputul articolului se arata ca Herschel a confectionat 2160 de oglinzi. Astept parerile ortacilor de forum daca toata aceasta zbatere are vreun rost. Interesantul articol ne-a fost semnalat de catre Peter Abraham pe oldscope,caruia-i multumesc.Pentru mine ca inginer TCM-ist si ca astronom amator, lectura acestui articol a fost o adevarata delectare.Mircea ----------------------------------- Stanescu Octavian 17 Iun 2009 16:19 ----------------------------------- Faptul ca sunt preocupari pentru fabricarea unor oglinzi de bronz e foarte bine chiar daca noi descoperiri nu se fac . doar la lasere ce mare putere se folosesc oglinzi metalice dar se acopera cu unele straturi speciale. Bravo lor sa slefuiasca bronz, spre deosebire de romanasi care nu se prea ostenesc sa faca nimic nici in sticla :cry: ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iun 2009 16:52 ----------------------------------- Exista o societate in Bath dedicata cultivarii memoriei lui William Herscel si a urmasilor sai.Despre casa din Bath ,de la nr.19 de pe New King Street,locul in care Herschel a descoperit Uranus, se vorbeste mult in cercurile iubitorilor de Astronomie si este si vizitata intens. Despre ''Observatory House'' din Slough,am putea spune kilometrul zero al Astronomiei fizice moderne, se vorbeste mult mai putin,ea nici nu mai exista.Vedem mai jos doua fotografii realizate de Patrick Moore in preziua demolarii.Vedem in prima fotografie ,in stanga,casa din Slough,locuita ultima data de lady Catherine Margaret Herschel,sotia lui Charles John,ultimul baron Herschel ,nepotul lui John ,deci stranepotul lui William.In a doua fotografie vedem ramasitele tubului telescopului de 40 de piciare.A fost mutat si obeliscul ce marca locul marelui telescop de 120cm. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iun 2009 20:59 ----------------------------------- Amatorii japonezi nu sunt singurii.Ca sa dau doar cateva nume ale momentului,Frank Manasek si Matt Considine acuma incep sa stranga randurile si in saptamanile,poate chiar zilele , urmatoare vor sa toarne niste discuri de bronz de telescop (Frank a si turnat si slefuit oglinzi de 66mm si 108 mm din bronz dupa reteta lui Nasmyth) iar Paul Valeli a slefuit deja o oglinda de 4 toli din bronz.Doar ca moda retro,ai dreptate,dar tot e fain.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Iun 2009 21:44 ----------------------------------- Workshopul pe tema ''Speculum'' al ATS/''Antique Telescope Society '',si la care si-au anuntat intentia de participare 20 de persoane,va avea loc la anul.Acum se fac pregatirile necesare pentru turnarea unor oglinzi de bronz cat mai bune,insa fara folosirea de arsenic.Incetisor,diametrul despre care se discuta incepe sa creasca si ,de la 2,5 sau 4 inches, s-a ajuns la 5 toli ,uneori se mentioneaza diametrul de 6 toli,grosimea discurilor ramanand constanta la 13mm.Discurile de bronz vor fi turnate,detensionate,cu raza de curbura generata.De aici vor intra in actiune participantii la workshop.Unul dintre ei,Anthony Stillman de pilda,a realizat deja oglinzi de bronz de 80mm si cu care a construit un telescop Hershel F/25-acestea si multe altele sunt intr-o prezentare PowerPoint in care categoric diagramele de faza ale solutiilor solide Cu-Sn ''iti prind urechile''.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Dec 2009 23:56 ----------------------------------- Iata mai jos cum au descris ziarele engleze modul in care marele telescop al lui William Herschel si-a incetat activitatea,in redarea lui Francois Arago'',in volumul ''Biografii ale unor distinsi oameni de stiinta'',publicat in 1853: La intai Ianuarie 1840,s-au adunat la Slough,langa telescopul de12metri focal, John Herschel,sotia sa si cei sapte copii ai lor,dimpreuna cu mai multi vechi slujitori,apropiati ai familiei.Telescopul cu oglinda recent curatata, fusese asezat la orizontala ,pe directia meridianului,pe pilastri solizi de zidarie,in mijlocul centurii circulare pe care rulase montura.Exact la amiaza,participantii la eveniment au inconjurat tubul instrumentului,de mai multe ori ,intr-o procesiune.Apoi,participantii au intrat in tubul telescopului,s-au asezat pe niste bancute anume pregatite acolo din vreme si au cantat un Requiem ,compus chiar de catre John Herschel,cu versuri in limba engleza.Ilustra familie si apropiatii lor,au iesit din telescop si au stat in jurul lui in timp ce capetele lui au fost inchise cu capace ermetice.Ziua s-a incheiat cu un party la care au participat prietenii familiei Herschel. Astfel telescopul iesit din uz a fost primul monument in cinstea lui William Herschel. Un zvon a circulat in popor in acea vreme,precum ca ar fi avut loc chiar un bal in tubul telescopului.Acesta a fost cu adevarat gigantesc pentru epoca lui ,dar nu ar fi permis desfasurarea unui bal.Uneori insa zvonurile au o baza reala,iar in acest caz nestiutorii au confundat tubul cilindric al telescopului lui Herschel cu un butoi al berarului londonez Meux,butoi mare cat o casa si in care se putea tine un bal. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iul 2010 23:40 ----------------------------------- Datoram lui Roger Ceragioli,membru eminent al ''Antique Telescope Society'' si cunoscut istoric al telescopului si binoclului,fotoreportajul de mai jos. Roger se afla in aceasta perioada intr-o vizita,putem sa-i spunem si pelerinaj, la locuri faimoase pentru istoria telescopului,a Astronomiei.Fotoreportajul sau de astazi 16 Iulie 2010 ne prezinta imagini legate de William Herschel. Foto1-Panou de semnalizare,numele localitatilor Datchet si Slough deja spun multe cunoscatorilor biografiei lui Herschel Foto2-biserica Saint-Laurence unde este inmormantat William Herschel,biserica construita in epoca normanda Foto3-poarta bisericii pastrata in forma ei normanda,desi biserica a fost renovata si modificata substantial in era victoriana.In poza ,la stanga ,apare Allan James epitrop al bisericii si ghid ,si Godfrey,prietenul englez al lui Roger Foto4-interiorul bisericii cu vedere spre altar Foto5-lespedea de mormant a lui Herschel,pe calea spre altar,acoperita de obicei de un covor persian pentru protejarea epitafului Foto6-o alta vedere a interiorului bisericii ,se vad arcadele normande care sustin tavanul Foto7-piatra de mormant cu inscriptia in latina a epitafului Foto8-numele latinizat al astronomului apare drept ''Gulielmus Herschel''.Mary,nascuta Pitt,sotia lui William,este si ea ingropata in acelasi mormant Foto9-placi memoriale fixate in perete,deasupra mormantului ,pentru William si Mary Foto10-desen al bisericii,de dinainte de renovarea victoriana,asa cum probabil a cunoscut-o Herschel Foto11-vitraliu celebrandu-l pe William Herschel,instalat de curand ,prezentand planetele cu Uranus in varf si telescopul de 40 de picioare mai jos Foto12-arbore de varsta milenara, care ''l-a vazut'' cu siguranta pe Herschel Multumim lui Roger pentru imagini ca si pentru indemnul de a vizita aceste locuri cu semnificatie istorica pentru noi,iubitorii Astronomiei. Va invit sa vizitati situl extraordinar al lui Roger Ceragioli ,dedicat istoriei telescopului si binoclului.Dar aveti grija,creaza dependenta! http://www.europa.com/~telscope/binotele.htm Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Iul 2010 23:36 ----------------------------------- Dupa cum s-a spus deja,in biserica Saint Laurence din Slough exista un vitraliu destinat glorificarii activitatii de astronom si constructor de telescoape a lui William Herschel. Vedem aici o carte postala care reproduce acest vitraliu.Este foarte placut sa vedem aceste semne ale cultului dedicat unui savant si om deosebit precum a fost William Herschel. Altminteri ar parea ca societatea actuala accepta doar cultul unor canibali si asasini in serie precum Hannibal Lecter,balbaitilor si agramatilor isterici din mass-media ,fotbalistilor cu un singur neuron sau curvelor si poponarilor din show biz.Scuze, show-bizzzz! Si politicienilor care au luat tot ce-i mai rau de la toti cei pomeniti mai sus! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mai 2011 18:54 ----------------------------------- Vedem la acest link programul prelegerilor de la Muzeul Herschel din Bath,al observatiilor astronomice pentru public , programul expozitiei de baza si al noii galerii dedicate Carolinei Lucretia,sora lui William Herschel,cometelor descoperite de cea care a fost prima femeie primita in Royal Society si al reflectarii cometelor in arte: http://www.bath-preservation-trust.org.uk/index.php?id=43 In cazul in care vreun norocos de pe forum va vizita Bath-ul! Mircea ----------------------------------- horatius 22 Mai 2011 20:56 ----------------------------------- Uitati aici telescopul lui Herschel, ce a ramas din el de la masacrul din 1870, cand a fost distrus de un copac: http://www.skywatcher.ro/images/Imagini%20telescoape/Educatie/tel_herschel.jpg La Greenwich sunt o multime de obiecte de istorie a astronomiei, cel mai tare muzeu de acest tip pe care l-am vazut. Mai am niste poze facute la muzeu daca va intereseaza, pentru uz privat. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mai 2011 22:32 ----------------------------------- Mersi de informatie,pozele ne intereseaza desigur,pacat ca nu le putem pune aici. Oricum la acea vreme telescopul de 40 de picioare nu mai functiona de multisor.Am descris mai sus ceremonia de ''trecere in rezerva'' din 1853,descrisa de Francois Arago. Chiar William incepuse deja sa foloseasca des ''X feet telescope'',construit in 1799 si care avea numai 10 picioare focal si 24 inch diametru,adica 60cm F=3metri ,deci F/5. Cine spunea ca Herschel a folosit telescoape demodate? Un asemenea telescop este un excelent telescop si in 2011! Poza telescopului ''X feet'' este preluata din articolul lui Wolfgang Steinicke intitulat :''M81 and M82 a Nightmare for the Herschel Family'' din care aflam ca toata lumea ''o mai da cu stangul in dreptul''. Cu exceptia sefului nostru direct.Si a nevestei! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2012 23:17 ----------------------------------- Aflam dintr-o discutie recenta din forumul ATS ca oglinda de 48 inch a lui William Herschel,oglinda care a supravietuit pana azi,este oglinda rebut care a fost turnata prea subtire si care cantarea doar jumatate din greutatea ''normala'' adica doar 450 kg in loc de 900kg. Mai aflam ca forma preferata a oglinzilor lui Herschel era cea de menisc,fata concava si spate convex,ca la oglinda de 48'' pomenita mai sus si vizibila in poza atasata. De notat ''celula'' de otel care cuprindea bordul oglinzii ,avand o treapta in interior conforma cu o treapta in bordul oglinzii si care impiedica oglinda sa cada in fata. Unii cercetatori cred ca celula aceasta facea parte dintr-un mecanism de tensionare a oglinzilor in scopul corectarii aberatiilor produse de inclinarea acestora fata de axa optica in sistemul Herschel. O ipoteza greu de acceptat stiindu-se ca oglinzile ''speculum'' erau atat de fragile incat se spargeau uneori la inghet. Dar Roger Ceragioli ne spune cu siguranta ca Bernard Schmidt a construit mai multe telescoape Herschel ,sau ''front view'' ,ale caror aberatii le-a compensat deformand intentionat si in mod controlat oglinzile prin tensionare mecanica intr-un ''harnasament''. Mircea ----------------------------------- UFO 29 Feb 2012 14:33 ----------------------------------- din cartea ,,W.HERSCHEL viata si opera" de Gunther Buttmann (ed. stiintifica,Buc - 1971) gasim despre constructia oglinzii la pagina 86 : Pentru slefuire si lustruire au fost necesari nu mai putin de 24 de lucratori cu schimb de zi si noapte. Ei deplasau oglinda incoace si incolo pe un suport bombat, uns cu pasta de smirghel si se miscau incet in jurul caprei de slefuit. iar la pagina 87, dupa finisarile efectuate ulterior procedeului mai sus citat, aflam ca a reusit sa descopere aproape la prima vedere cel de-al saselea satelit al lui Saturn (Enceladus) Luminozitatea telescopului de 40 de picioare trebuie sa fi fost deosebit de mare. Unul din numerosii vizitatori care admirau capodopera scrie: ,,Cind steaua Sirius intra in campul vizual, ochiul era atat de orbit, incat toate stelele mai slabe nu mai puteau fi percepute. Dura mai mult de 20 de minute pîna ca ele sa devina din nou vizibile" ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Ian 2013 01:44 ----------------------------------- Fotografia marelui telescop de 40 de picioare de la Slough a lui William Herschel . Aceasta este una din cele 25 de copii pozitive, realizate in 1890, ale pozei originale executate de catre John Herschel in 1839, inainte de demontarea definitiva a instrumentului si este singura inregistrare fotografica a celebrului telescop. In 1839 cand a fost realizata poza,telescopul lui Herschel cu oglinda metalica de patru picioare diametru si focal de 40 picioare era deja in stare avansata de degradare. http://www.scienceandsociety.co.uk/results.asp?image=10196941&itemw=4&itemf=0012&itemstep=1&itemx=12 Mie imi place poza foarte mult,parca ne ingaduie sa aruncam o privire in trecut prin tunelul timpului. Mircea ----------------------------------- valy 19 Ian 2013 02:05 ----------------------------------- 1839, aproape 200 de ani in urma, si totusi.....parca ne ingaduie sa aruncam o privire in trecut prin tunelul timpului....in prezent tot oglinzi folosim, deci nimic nou :). ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Ian 2016 00:19 ----------------------------------- Azi este 11 Ianuarie 2016. Gunter Butmann , in cartea sa ''W. Herschel , viata si opera'' ,Editura Stiintifica ,Bucuresti,1971 , scrie la pagina 90 : ''...La inceputul anului 1787 descoperise cu telescopul sau de 20 de picioare doi sateliti ai lui Uranus (Titania si Oberon).'' Dave Mitsky este mai exact si ne spune ca in urma cu 229 de ani ,adica la 11 Ianuarie 1787, William Herschel a descoperit satelitii Titania si Oberon ai lui Uranus. Telescopul de 20 de picioare a fost instrumentul de baza al lui Herschel. De fapt vorbim despre mai multe telescoape folosind aceeasi montura. Initial William Herschel a turnat o oglinda de 30 cm apoi mai multe oglinzi interschimbabile de 48 cm si pe care le folosea in aceeasi montura. A fost adoptata aceasta stratagema pentru a beneficia la observatii de oglinzi cu reflectivitate cat mai buna. In timp ce o oglinda era utilizata , alta oglinda era repolisata si pregatita pentru a fi utilizata. Toate aceste oglinzi erau executate din bronz de telescop. Ca divertisment ,in scop de reconstituire istorica / ''reenactment'' sau pentru completarea unor telescoape vechi cu optica lipsa sau deteriorata , se fac incercari pentru turnarea unor discuri din bronz de telescop. Cele de mai jos sunt numai discuri plane , prelucrarea optica ramanand in sarcina celor interesati. http://earthshakerfoundry.com/ https://www.youtube.com/watch?v=RrU0r6wBHZ0 Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Ian 2016 15:25 ----------------------------------- De aici puteti descarca articolul'' Lucien Bonaparte and his Herschel Telescope'' de Andreas Maurer: http://articles.adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-iarticle_query?db_key=AST&bibcode=2011JATSo..33....3M&letter=.&classic=YES&defaultprint=YES&whole_paper=YES&page=3&epage=3&send=Send+PDF&filetype=.pdf Aflam din acest articol ca Lucien Bonaparte ,frate mai mic al Imparatului Napoleon Bonaparte ,a achizitionat de la William Herschel ''telescopul mare de 10 picioare'' ,un reflector newtonian avand o apertura de 24 inch/60 cm si un focal de 10 picioare / 3 metri. Acesta era denumit in familia Herschel ''telescopul mare de 10 picioare'' sau ''X feet telescope'' pentru a-l deosebi de telescoapele de serie de 10 picioare si care aveau o apertura de 8.5 inch adica 21.5 cm. Acest telescop a fost cumparat complet , cu montura , focuser si oculare. De asemenea Lucien a achizitionat o oglinda de 7 picioare similara celei cu care Herschel a descoperit planeta Uranus precum si o oglinda cu focal de 20 de picioare/ 6 metri. Se stie cu siguranta ca ''X feet telescope'' a fost instalat in observatorul lui Lucien Bonaparte de la vila sa Rufinella din Frascati Italia. Ulterior ,Lucien si-a mutat resedinta si observatorul la Senigallia ,pe coasta Adriaticii. Telescopul a fost modificat de catre Herschel inainte de livrare ,montura fiind pusa pe role. Astfel, telescopul era pastrat intr-un spatiu inchis si era scos doar in vederea observatiilor ,fiind astfel mult mai protejat impotriva elementelor naturii. Ajutat de Padre Maurizio , Lucien lucra la un ''Atlante Celeste'' ,un atlas stelar care insa nu a mai fost terminat niciodata din cauza vietii ''volens nolens'' tumultuoase a lui Lucien Bonaparte. Vila Rufinella a lui Lucien Bonaparte a fost renovata si este astazi ''Grand Hotel Villa Tuscolana''. Mircea ----------------------------------- C.Ovidiu 30 Ian 2016 16:21 ----------------------------------- Foarte interesant va multumim pentru informatii ! :wink: Aici un link https://www.youtube.com/watch?v=4ESW_NTIhBM si aici https://www.youtube.com/watch?v=0yIEhUSrGCM ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Ian 2016 19:12 ----------------------------------- In registrul amuzant : imi place frizura savantului din primul filmulet ,seamana suspect de mult cu cea a vanatorului de extraterestrii antici :D Din al doilea filmulet mi-a placut tare de tot plictiseala lui ...Caroline Herschel ,tipa din fereastra cu zorele ! In registru sumbru-serios : sa remarcam faptul ca intre inventarea telescopului reflector ce poarta numele lui Newton in 1668 si primul telescop reflector adevarat de acelasi tip ,construit in 1721 de catre John Hadley , au trecut totusi 53 de ani. Mircea ----------------------------------- 2SKY 31 Ian 2016 05:48 ----------------------------------- Interesant ce oculare foloseau ca si diametru , daca la principala se pierdea 25 -35 procente din lumina , la oculare ? . Trebuie sa fi fost un cosmar . ----------------------------------- Stanescu Octavian 31 Ian 2016 12:48 ----------------------------------- Daca se fac lunete cu simplete astept sa vedem cine o sa faca oglinda din bronz :) ----------------------------------- Erwin 31 Ian 2016 13:44 ----------------------------------- Chiar, se găsește "speculum" pe undeva? Sau trebuie obținut de la zero, prin topirea ingredientelor, cupru, staniu și ce mai conține? ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Ian 2016 16:09 ----------------------------------- 2SKY Ai perfecta dreptate. La oculare ? Pai , depinde despre ce oculare vorbim. Daca nu ma insel ,pe o fata de lentila fara AR se pierde 5% din lumina deci la un ocular Kepler se mai pierdeau 10% !? Din aceasta cauza ,dupa inventarea acromatului , luneta era considerata a fi instrumentul astronomic prin excelenta. La reflectoare se foloseau foarte adesea oculare simple , lentile convergente deci oculare Kepler sau divergente deci oculare Galilei.Pentru imagini mai luminoase ! Ocularele simple tip Kepler sau Galilei au fost folosite pe reflectoare pana la inceputul secolului XX. Ultimul observator VIP , care a recunsocut ca foloseste si pretuieste ocularele simplet si in speta Galilei , a fost Grubb. Inca imediat dupa 1800 au fost voci (William Kitchiner) care au combatut insa folosirea ocularelor simple deoarece corectia introdusa de un ocular compus ,Huygens sau Ramsden , produce efecte benefice mult mai mari decat pierderile cauzate de inca o lentila prezenta in drumul optic. Unde este oare adevarul? Deoarece folosesc oglinzi aluminizate , eu inclin sa fiu de acord cu Kitchiner :la modul general vorbind, ocularele compuse sunt de recomandat. Atunci de ce folosesc chiar si eu atat oculare Kepler cat si Galilei ? Kitchiner are dreptate ,la modul general,deoarece ochiul are parametri logaritmici : va sesiza (eventual) o reducere sau marire a luminozitatii cu 5% (ma indoiesc) sau 10 ( posibil ,pentru veteranii inraiti cu sute sau mii de ore de observatii si foarte familiarizati cu un anume telescop). Dar impresia va fi izbitoare doar daca stimulul / fasciculul de lumina emergent va fi de cel putin 1.4 x mai intens decat precedentul. Adica , un telescop ne va uimi doar daca are un diametru de 1.4 x mai mare decat al nostru ,cel cu care suntem obisnuiti. Deci daca avem un telescop de 20 cm ,nu are nici un sens sa facem ''upgrade'' la 25 cm. Musai trebuie sa fie la 28-30 cm. Daca avem 30 cm ,trebuie sa facem ''uprgrade'' la musai 42-45 cm. Altfel.... ''ne balacim in ape cunoscute''... (Mi-e si mila de StarChild. :mrgreen: El daca vrea sa mai faca vreun upgrade , musai trebuie sa sara la cel putin 63-65 cm :!: ) Tavi Stanescu Nu ma astept ca la noi sa apara cineva capabilsa slefuiasca oglinzi din bronz de telescop... Erwin Speculum nu se mai foloseste nimeni. Frank Manasek ,ATM-ist inrait si membru ATM a turnat si prelucrat oglinzi din bronz de telescop. A donat insa tot echipamentul incepand cu cuptorul de turnare la Springfield TM ... Semifabricate plane se pot cumpara de aici ,pregatiti insa vreu 500- 1150 $ pentru un 5 inch... Prelucrarea ramane in grija doritorului. http://earthshakerfoundry.com/ Mircea ----------------------------------- Stanescu Octavian 31 Ian 2016 19:21 ----------------------------------- La Speculum sau bronz nu stiu care e procedura finala de polisare o fi tot cu smoala dar ce oxid si lichid ? ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Ian 2016 21:38 ----------------------------------- Din ce stiu oxid de fier ca la sticla pe polisor de smoala - varianta clasica. Dar dureaza mult mai mult si polisarea are loc efectiv doar dupa ce se atinge prin frecare un anumit echilibru termic deci reprizele trebuie sa fie foarte lungi. De aceea exista desene cu Herschel caruia-i dadea sora-sa Caroline sa manance in timp ce polisa. Daca se oprea ,se ducea de rapa repriza. Bai si mai mare este cu slefuirea care este mult mai lenta ca la sticla iar bronzul nu permite prelucrarea mecanica. Cel mai istet a fost Passemant care slefuia intai pana la abrazivul cel mai fin un model ,negativul oglinzii din sticla. Folosea deci matrita convexa din sticla ca model pentru rama de turnare si turna oglinzile cu concavitatea necesara. Apoi relua de la abrazivul fin oglinda dar scapa de degrosarea care-i naspa de tot in bronz. Nici nu introducea tensiuni prin indepartare de material ,nici nu intra sub stratul superficial care-i cel mai fin ,cu cristalele cele mai uniforme. De altfel ,datorita acestui procedeu ,la testele moderne , oglinzile lui Passemant dau rezultate neasteptate ,fiind in general ''limitate difractional''. Nu-i rau pentru cineva slefuind oglinzi de telescop cu doua secole inaintea inventarii testului Foucault! Mircea ----------------------------------- Stanescu Octavian 31 Ian 2016 21:58 ----------------------------------- Degrosare saparea concavitatii se poate face acum pe strung digital sau CNC cu precizie buna de sfera apoi cu abraziv fin 400-600 800 1000 cam 5micr se aduce la luciu relativ . eu lucrez sticla si cu bronz ca matrita e mai sigur mai fin rezultatul . dar lasa bronzul o zeama neagra in scurt timp . ----------------------------------- Herr_Alien 02 Feb 2016 11:49 ----------------------------------- Taman ce mi-am adus aminte ca sunt cativa care slefuiesc oglinzi din aluminiu: https://books.google.ro/books?id=nsJ41-tTj0YC&pg=PA18&lpg=PA18&dq=grind+aluminium+mirror&source=bl&ots=sdZVXGUj_R&sig=wxUCZb2xL2JBNVKurWTW2nKBzs4&hl=en&sa=X&ved=0ahUKEwjnzt7A1djKAhVK7BQKHcAwB8kQ6AEIPTAH#v=onepage&q=grind%20aluminium%20mirror&f=false Din paginile care nu sunt in preview important e un detaliu legat de abrazivi si polisoarele de smoala (da, sunt mai multe!) Oricum, banuiesc ca e mai usor de gasit o felie de mortadela de aluminiu decat una de speculum. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2016 18:12 ----------------------------------- Herr Alien Multumim pentru idee si detalii. Foarte interesant si ,cum ai spus ,pare mult mai la indemana. Aluminiul poate fi prelucrat prin aschiere pe un strung CNC ,sau chiar clasic , pentru degrosare. Am fost curios ce material este cel folosit in prima faza de polisare si numit in extrasele date de tine drept ''pumice''. Pai ,este vorba despre piatra ponce. Pe vremuri se gasea in comert,oare acum mai este ? Mircea ----------------------------------- jimao22 02 Feb 2016 19:22 ----------------------------------- Dar impresia va fi izbitoare doar daca stimulul / fasciculul de lumina emergent va fi de cel putin 1.4 x mai intens decat precedentul. Adica , un telescop ne va uimi doar daca are un diametru de 1.4 x mai mare decat al nostru ,cel cu care suntem obisnuiti. Deci daca avem un telescop de 20 cm ,nu are nici un sens sa facem ''upgrade'' la 25 cm. Musai trebuie sa fie la 28-30 cm. Daca avem 30 cm ,trebuie sa facem ''uprgrade'' la musai 42-45 cm. Altfel.... ''ne balacim in ape cunoscute''... Mircea Indraznesc sa intru si eu ca musca in lapte aici, cu o mica observatie. Parerea mea este ca atunci cand discutam de un astfel de upgrade, facem referire la suprafete si nu la diametre, deoarece cantitatea de lumina ce va atinge retina este proportionala cu suprafata oglinzii / obiectivului si nu cu diametrul sau. Deci o crestere de 1.4x a intensitatii (pe care nu o contest) inseamna de fapt o crestere de sqrt(1.4) = 1.183 in diametru. Adica are sens cresterea de la 200 la 250 mm diametru, s.a.m.d. Parerea mea doar... ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Feb 2016 21:11 ----------------------------------- jimao22 Eu chiar iti multumesc pentru interventie. Una am gandit dar alta am scris... :o Modul in care am inteles eu cele scrise de Bartels si ceea ce as fi vrut sa spun este : trebuie sa marim apertura de 1.4 x pentru a obtine o crestere impresionanta a senzatiei vizuale. Acesta este articolul lui Bartels ''A New Way to Look at Things'' si asa am inteles aplicarea factorului de scalare fractal de 40% ,pag. 2/3 : http://www.bbastrodesigns.com/A%20New%20Way%20to%20Look%20at%20Things.pdf Pun si un screen-print cu frazele din articol care mi se par relevante . De altfel , Mel Bartels s-a referit la factorul de scalare de 1.4 x de mai multe ori si in emailurile de pe ''ATMList''. Factorul de scalare fractal suna simplu 1.4 x dar parametrii noii oglinzi pot varia ,raportat la cea veche si mai mica , cu patratul , cubul diametrului/diferentei , exponential sau dupa alte legi. Nu am fost tare la Matematica niciodata , am avut doar intuitie . Aceasta m-a ajutat sa scap cu bine din toata jungla examenelor de Mate... Va rog insa sa ma corectati daca nu am inteles bine ,nu am nici un orgoliu de aparat, nu as vrea sa indrum gresit vreun suflet inocent de astronom amator incepator ... :twisted: Mircea ----------------------------------- nobody 02 Feb 2016 21:49 ----------------------------------- Mircea, ai inteles bine. Suprafata creste patratic cu diametrul, dar raspunsul ochiului este invers patratic. "Efectul patratic" se anuleaza la vizual (ramane valabil la astrofoto si la reclamele comerciale cu "adunatul luminii in galeti si bidoane"). Altfel spus, la aceeasi marire, stralucirea perceputa este direct proportionala cu diametrul pupilei de iesire (nu cu suprafata sau patratul diametrului). In fine, ramane la latitudinea fiecaruia sa aprecieze cat este ceva spectaculos (eu consider dublul stralucirii ca sa ma dea pe spate). ----------------------------------- Herr_Alien 02 Feb 2016 22:44 ----------------------------------- Pumice - autorul recomanda Ajax. Eu folosesc (pentru "polisarea" tigailor) Cif, si detergentul se simte cu o textura foarte fina. ----------------------------------- Stanescu Octavian 03 Feb 2016 15:19 ----------------------------------- Aluminiu e foarte moale adus la luciu perfect sau depus in vid pe sticla se matuieste si daca stergi cu servetel daca nu e acoperit cu strat dur de protectie . ----------------------------------- StarChild 03 Feb 2016 15:58 ----------------------------------- in regim industrial nu este posibil (nu e fezabil economic) sa se poliseze aluminiu la calitatea ceruta de in instrument optic/astronomic. De aceea, inca, aluminiu se depune ca supensie pe un substrat solid si polisat in prealabil (sticla). Se practica lustruirea dar cerintele de ordin estetic nu sunt chiar echivalente cu suprafetele optica (adica o "suprafata polisata oglinda" in regim industrial nu este echivalentul unei "oglinzi" propriu zise) problema aluminiului este ca oxideaza usor, oxidul de aluminiu fiind mai dur decat aluminiul propriu zis. Practic in timpul slefuirii aluminiului se elimina un "span" mult mia dur, care va zgaria suprafata respectiva. Un alt aspect este ca aluminiul are prostul obicei de a "incarca" sculele aschietoare, lucru de altfel ce se intampla si cu o scula abraziva (practic "dintii" sculei se umplu de aluminiu si aceasta nu mai aschiaza/poliseaza nimic) @MirceaPteancu: ptr mine personal trecerea va fi la 400...candva... dar in echipa o sa ajung si la un 605...poate, depinde si de TaviS :-P ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Feb 2016 21:01 ----------------------------------- Culegerea de articole ATM din ''Scientific American'' descrie o prelucrare optica , cu pulberi abrazive in suspensie , cu polizari in mai multe etape si procedee. Si in acel articol ,degrosarea se face prin aschiere ,urmata de slefuire din ce in ce mai fina +polisari. Poate e bine sa reamintim ,asemenea oglinzi ,fie din bronz de telescop ,fie din aluminiu , ( fie lentilele simplet de la alt topic ) se fac doar in scop experimental , din curiozitate , ca distractie sau ca reconstituire istorica. Nu sunt propuse in locul instrumentelor de baza. StarChild Pai , traditia cere ca ''Banatul sa fie fruncea...'' asa ca la voi regula de crestere instrumentala este 1.4 la cub !? :D (sper ca n-o sa se supere nimeni , e un ''giouc'' ) Mircea ----------------------------------- Erwin 03 Feb 2016 21:33 ----------------------------------- Tot cu titlul de curiozitate am mai adus și altădată în discuție telescoapele cu oglinda lichidă (LMT). Mi-ar plăcea să fac unul dacă găsim pe cineva să ne dea o găleată de galiu... :) Chiar dacă ne uităm doar la zenit cu el, totuși 1m diametru ar fi ceva, nu? ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Feb 2016 23:48 ----------------------------------- La Conventia de la Stellafane din 2006 , Frank Manasek a participat cu un reflector newtonian cu apertura de 4.2 toli la F/6.2 , cu oglinda din bronz de telescop de productie proprie. A obtinut un loc II special si o mentiune. Il vedem in penultimul rand de poze ,aici : http://stellafane.org/convention/2006/scopes.html Foarte putini temerari ajung la acest nivel iar motivele sunt de inteles. Printre altele , turnarea bronzului de telescop a produs numeroase accidente ,unele foarte grave. Intrunul din ele ,unul din angajatii lui Herschel a fost ranit foarte grav in timp ce-i turna oglinzi. Nu i-a purtat de grija ,a dovedit -ca sa fim politicosi- o crasa indiferenta. Frank Manasek a donat intreg arsenalul sau de turnatorie la Springfield Telescope Makers , bucurandu-se ca a reusit sa faca experimentele propuse dar a scapat intreg. Pe vremea lui Herschel,printre altele,se manuiau la turnarea bronzului de telescop si doze letale de arsenic iar aerul conditionat sau ventilatia fortata nu existau nici macar in imaginatie. Mircea ----------------------------------- Erwin 14 Feb 2016 15:57 ----------------------------------- Se observă că telescopul are un slide-focuser cu reglaj fin. Mă întreb cum se reglează brut? Portocularul este din 2 părți care culisează până ajungi aproape de focus? ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Feb 2016 19:00 ----------------------------------- Pui ocularul si misti inainte -inapoi placa port-ocularului ,paralel cu axa optica ,pana obtii focalizarea corecta. Daca nu reusesti, deplasezi ocularul in tubul port-ocular in sus is in jos ,perpendicular pe peretele telescopului. Daca nici asa nu reusesti,folosesti ocularul gresit. Acest tip de port-ocular este interesant deoarece garanteaza folosirea oglinzii secundare de diametru minim. Smecheria consta in faptul ca acest tip de port-ocular are distanta variabila intre centrul oglinzii secundare plane si planul focal , in care trebuie adus PF -ul ocularului. Folosirea port-ocularului ''sanie'' are legatura cu topicul oglinzilor speculum deoarece , inca de la telescopul de 6 inch F/10 a lui Hadley ,reflectoarele Newton au folosit pe larg acest tip de focuser. Inclusiv cele ale lui William Herschel , nascut si botezat Wilhelm in Hanovra natala, actualmente parte a tarii conduse de Merkeloglu. Mircea ----------------------------------- C.Ovidiu 25 Feb 2016 22:50 ----------------------------------- Despre viata lui William si Caroline Herschel https://www.youtube.com/watch?v=gkSXjpBQov0 ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Feb 2016 15:52 ----------------------------------- Multumesc Ovidiu pentru link. La competitia de telescoape de la Conventia Stellafane din 2002 , doi amatori ,Kelly Jons si Gene Zajac ,au participat cu o pereche de copii/replici qvazi-identice (99.99%) de reflectoare Newton de 114 mm F/14. Cele doua telescoape au primit premiul pentru ''craftmanship'' adica ''maiestria executiei''. https://stellafane.org/convention/2002/2002-scopes.html Eu personal nu prea vad legatura cu numele lui Herschel. Mai degraba reflectoarele in cauza sunt replici ale reflectorului lui Hadley. Si aici exista un filmulet ,'' Movie of this Scope'' , va invit sa-l vizionati. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Mar 2016 01:03 ----------------------------------- Cititi va rog excelentul articol al lui Michael Hoskin cu titlul ''Caroline Herschel as Observer'' . Pe vremea cand William si ,volens-nolens Caroline ,s-au mutat la Datchet ,marele astronom vazuse doar patru obiecte Deep Sky. Prin acceptarea protectiei regale, fara sa o intrebe si pe sora lui , a pus capat vietii sale de muzician dar si carierei de muzician a surorii sale. Caroline ,devenita asistenta de Astronomie a fratelui , oarecum fara voie, a trebuit sa inceapa sa observe. Pentru aceasta a fost dotata de catre fratiorul ei inventiv cu doua cautatoare de comete. Ei bine, Caroline a observat in primele sale seri ca observator al cerului mai multe obiecte Deep Sky decat vazuse William pana atunci ,ba chiar ea a descoperit doua roiuri stelare necunoscute pana atunci. Evident , William a descoperit mai tarziu mult mai multe obiecte Deep Sky dar si lui Caroline incepuse sa-i placa Astronomia si a facut cariera ca astronom datorita rezultatelor proprii. http://articles.adsabs.harvard.edu/cgi-bin/nph-iarticle_query?2005JHA....36..373H&data_type=PDF_HIGH&whole_paper=YES&type=PRINTER&filetype=.pdf Atasez trei poze cu cele doua ''cautatoare de comete'' lui Caroline si cu ocularele folosite la cel de al doilea ,un reflector newtonian de 106mm diametru si 600mm focala,cu o montura ergonomica deosebita. Mircea ----------------------------------- ovidiuv 11 Mar 2016 15:45 ----------------------------------- Frumos topicul asta, scuze ca nu l-am vazut pana acum! Ca fapt divers, recent seful meu englez de la ING la condus intr-o vizita la telescopul William Herschel din La Palma pe fostul gradinar al familiei Herschel, un om la peste 80 de ani. El mentiona (am auzit in treacat) de vreo doua mistere legate de Herschel, intre care si o medalie cu insemne care semanau a asteroizi, desi asta se intampla inainte de primii ani din 1800 cand s-au descoperit primii asteroizi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Mar 2016 20:09 ----------------------------------- Ovidiu Multumim pentru aprecieri , esti oricand mai mult decat binevenit sa te alaturi discutiei. Multumesc si pentru detaliul despre gradinarul familiei Herschel , poate in viitor se va limpezi si acest mister. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Oct 2017 12:43 ----------------------------------- In Februarie 1984 , R.W.A. Hysom ,E.J. Reid si E.J. Hysom au aplicat testul Dall unor oglinzi Herschel. La linkul de mai jos putem citi pe ADS un articol de E.J. Hysom despre rezultatele acestor teste : http://articles.adsabs.harvard.edu//full/1996JHA....27..349H/0000352.000.html Oglinzile testate au fost de diametru mic , cu aperturi intre 6 inch si 9 inch , dar aceste teste ne dau o idee despre calitatea opticii confectionate si folosite de catre William Herschel. Sa nu uitam insa ca el a fost ajutat - inclusiv in excutarea opticii - si de catre familie , de catre fratele Alexander si de catre sora sa Caroline. Toate lucrarile fiind supravegheate de catre fratele mai mare ,William ...ca sa zicem asa ''un om aspru dar sever'' ! O familie exceptionala ! Cunostintele mele in domeniu sunt fara indoiala modeste insa , in limitele lor , nu cunosc cazuri asemanatoare in intreaga Istorie a Astronomiei. Mircea ----------------------------------- tudor 20 Feb 2018 12:48 ----------------------------------- Muzeul Stiintei din Londra Oglinda originala a lui Herschel, telescopul de 15cm si masina de slefuit oglinzi ----------------------------------- theogon 20 Feb 2018 22:36 ----------------------------------- Dacă îmi este permisă o mică digresiune off topic: Să nu uităm celebra familie de astronomi germano-(ruso)-americană Struve: F.G.W von Struve (1793-1864) întemeietorul dinastiei, Otto V.von Struve (1819-1905), apoi fii acestuia Herman O. Struve (1854-1920) și Ludwig O. Struve (1858-1920). Fiul lui Herman Struve si anume Georg Struve care a studiat inelele planetei Saturn. Și în fine fiul lui Ludwig O. Struve botezat cu numele bunicului Otto Struve (1897-1963) cunoscut astrofizician american și care este strănepotul lui F.W.von Struve fondatorul Observatorului din Pulkovo (sursa Virgil Scurtu- În căutarea aștrilor p. 80 și următoatrele) Și de asemenea familia de astronomi și geodezi Cassini: Jean Dominique Cassini (1625-1725)- Primul director al Observatorului din Paris, Jaques Cassini (1677-1756) măsurători graduale de arce de meridian (celebra dispută Newton - Cassini privind turtirea Pământului la poli, Cesar-Francois Cassini al III-lea (1714-1784) - cea dintîi hartă a unei țări având la bază măsurători graduale (harta lui Cassini publicată 1789) ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Feb 2018 22:57 ----------------------------------- Mihai Daca ai materiale despre cele doua dinastii de astronomi , ar fi interesant sa deschizi cate un topic pentru fiecare. Pe care ,pe urma ,sa il completam treptat cu noi si noi informatii. Multumim pentru idee si sunt invitati sa participe si ceilalti colegi de forum. Mircea ----------------------------------- theogon 20 Feb 2018 23:39 ----------------------------------- Din păcate nu am materiale suplimentare, doar am vrut să subliniez că ilustra familie de astronomi Herschel este în compania unor alte familii la fel de strălucite de astronomi, dar ideea este bună, poate interesantă ar fi biografia celor trei Cassini. De văzut ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Mar 2019 01:12 ----------------------------------- Astroclubul ''Galaxis'' a comemorat ieri , prin articolul de mai jos , descoperirea planetei Uranus de catre William Herschel la 13 Martie 1781. Satelitii lui Uranus din ultima imagine ''nu se pun'' , sunt bonus de la Stellarium ! :P https://astroclubgalaxis.blogspot.com/ Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Noi 2021 13:12 ----------------------------------- O data interesanta: ieri a fost ziua de nastere a lui William Herschel. El s-a nascut in Germania, la Hanovra,in urma cu 283 de ani, la 15 Noiembrie 1738. A fost al patrulea copil al oboistului militar Isaac Herschel si al lui Anna Isle, nascuta Moritzen. Numele de botez ale fondatorului Astronomiei moderne au fost Friedrich Wilhelm. Dupa stabilirea in Anglia, a fost recunoscator noii sale patrii, si-a asumat calitatea de cetatean englez, prezentandu-se si semnand consecvent cu numele de William. Mircea ----------------------------------- horatius 16 Noi 2021 20:49 ----------------------------------- Legat de Herschel, tocmai a aparut o carte ce promite sa fie extraordinara exact pe subiectul observatiilor astronomice a lui Herschel. Avand deja lecturata cartea anterioara a autorului pe subiectul evolutiei catalogului NGC, aceasta pare a fi continuarea, si nu poate fi decat buna. Daca pretul nu ar fi atat de mare, parca as adauga-o la biblioteca mai ales pentru partea artistica. https://www.amazon.com/Wiliam-Herschel-Discoverer-Deep-Sky/dp/3754397370/ ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Noi 2021 22:35 ----------------------------------- Steinicke a anuntat pe forumul Antique Telescope Society aceasta carte. Este o carte pentru numai astronomi; detaliaza, interpreteaza si comenteaza in stil teuton observatiile lui Herschel, numai dupa surse primare precum jurnalele de observatii. Marile edituri ar fi fost interesate daca ar fi fost lasate sa o faca varza, sa o scurteze, sa o modifice. Azi prea multi ''cititori'' citesc doar poze (cum zice un prieten) si nu au nervi sa citeasca un ecran de telefon, darmite 600 pagini. Steinicke a zis ca a fost constrans sa o publice pe cont propriu, de acolo pretul. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Ian 2022 00:21 ----------------------------------- Multumesc administratorului Bart Fried de la Forumul ''Antique Telescope Society'', prin amabilitatea caruia am aflat ca York University din U.K. va organiza in data de 19 Iunie 2022 simpozionul : ''Cosmic Harmonies: A Symposium Celebrating the Life, Science, Music and Legacy of William Herschel (1738-1822)" Detalii gasiti aici : https://www.york.ac.uk/music/news-and-events/events/conferences/cosmic-harmonies/ si aici, link furnizat de Ron Smeltzer : https://britishphotohistory.ning.com/profiles/blogs/cfp-william-herschel-bicentenary-conference-19-june-2022 Simpozionul este organizat cu ocazia bicentenarului mortii la 25 August 1822 a marelui astronom. Va avea loc o sesiune de comunicari, o masa rotunda pe tema mostenirii herscheliene si concerte cu muzica compusa de William Herschel. Daca ''va rataciti'' careva pe acolo la vara, sa ne povestiti si noua ce ati vazut. Atasez un alt portret al lui W. Herschel, cu numele latinizat si cu motto in latina. Precum si o gravura a marelui reflector de 1,2 metri (care nu stiu daca ar incape la mine in curte). Ambele gravuri provin de la British Museum. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Dec 2023 23:57 ----------------------------------- In aceasta gravura vedem cum arata marele reflector al lui William Herschel in 1863. Mai exact, ramasitele reflectorului ... Sursa este cartea ''Great Astronomers'' a lui Robert S. Ball, publicata in 1895. Vedem si din acest exemplu ca un mare telescop, un observator - desi foarte dificil de realizat - ia fiinta mult mai usor. Dar supravietuieste mult mai greu. Traim o epoca in care observatoarele astronomice traditionale sunt inchise sau abandonate din ce in ce mai frecvent. Desigur ... acest comentariu este aplicabil natiunilor sau comunitatilor care au construit mari observatoare. Nu se aplica romanilor al caror sport national este uneltirea, sapatul si injunghiatul pe la spate si umblatu' cu jalba pe la poolimea care-si da aere de moment ca ar fi ''Inalta Poarta''. Regimul ceausist a prevazut de doua ori bani la buget pentru construirea unui observator modern. Calin Popovici a obtinut sustinerea regimului comunist pentru construirea unui observator de astrofizica modern, dotat cu un reflector de un metru diametru in comuna Malul Surpat, in mijlocul unei relicve a Codrilor Vlasiei. Apoi, conducatorii comunisti si-au retras sustinerea deoarece s-a pus in miscare mafia universitara, ''jicnita si ofenzata'' ca trebuie sa renunte la cafeluta de la Athenee Palace si sa devina navetisti peizani spre ''malurile surpate''. In fruntea complotului care a depus plangeri foarte vocale la autoritati ( chiar soprane, s-ar putea zice ) s-a aflat Constantin Dramba care, pe urma, a avut tupeul sa pozeze in mare iubitor al Astronomiei ca presedinte al Astroclubului Bucuresti. Un adevarat iubitor al Astronomiei nu ar fi renuntat la un reflector de un metru pentru nimic in lume. Care ar fi venit cu astrografele, fotometrele si spectrografele aferente ... Una peste alta, chiar si cu aceasta retragere a proiectului unui mare observator, in cele patru decenii cat s-au aflat la putere, comunistii au achizitionat reflectorul de 50cm, multe alte echipamente, au construit observator nou la Timisoara, planetarii la Baia Mare, Suceava, Constanta si Slatina etc ''Democratii'' de doi bani si ceva rest, care au preluat puterea de la ei, in treizeci si patru de ani nu au facut nimic asemanator. Comparativ, micile achizitii realizate in aceste ultime decenii sunt un efort echivalent cumpararii a doua-trei lunete Telementor de 63mm in anii '70. Dar sa lasam aceste griji mioritice. Sa revenim la Herschel : ''Oct. 10, 1791. I saw the 4th satellite and the ring of Saturn, in the 40-feet speculum, without an eye glass. The magnifying power on that occasion could not exceed 60 or 70; ...'' Deci la 10 Octombrie 1791, Herschel a observat al patrulea satelit si inelul lui Saturn, cu telescopul de patruzeci de picioare ... fara ocular. Presupune ca grosismentul nu a putut fi mai mare de 60x sau 70x. Mircea