----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Aug 2008 17:44 Stele duble de vara si de seara ----------------------------------- Mai jos gasiti un tabel '' expres'' cu sapte stele duble propriu-zise si/sau duble optic observabile seara, in timpul verii.Am folosit binoclul Fujinon Mariner 7x50mm,tinut in mana.Acum, la sfarsitul lui August, toate aceste stele se afla seara tarziu la Est de meridian. Intentionez sa continui lista,folosind acelasi instrument,asadar aceasta este ciorna unui document in constructie.Am procedat in felul urmator:am cercetat cerul cu binoclul pornind de la binecunoscutele Alcor-Mizar si Epsilon 1-2,am retinut obiectele interesante si le-am identificat apoi in TUBA. Alcor-Mizar /UMa /2,3-4,0mv /709" Epsilon 1-2 /Lyra /5-5,2 mv /208" Omicron 1 /Cygnus /4-5mv /? Nu /Draco /4,9-4,9mv /62" 15+17 /Draco /5,4-5,5 /90,3" Alpha 1+2 /Capricorn /3,6-4,2mv /378" Beta 1+2 /Capricorn /3,4-6,2 /205" Mai sunt si alte obiecte in zona dar acestea raman pentru vara viitoare.Dupa cum ramane si un alt mic proiect si anume ''lista stelelor oranj de vara si de seara'',obiecte din randul carora am gasit ,si observat in repetate randuri,vreo 12 candidate dar identificarea si lista propriu-zisa ramane pe alta data.Daca vom trai si vom fi sanatosi si daca ceilalti membrii ai speciei imbecile din care facem parte nu vor avea grija sa monteze vreo 20 de becuri si direct deasupra curtii mele.Ca in jur au montat ca niste apucati.De aceea cand toata lumea mi se plange din cauza stresului eu ranjesc si ma mir :''da' cum se poate,ca suntem in deplina siguranta,cu atatea becuri,numai in vasul de la WC mai trebuie cateva si traim intr-o lume perfecta...''.Mircea ----------------------------------- Forever_Man 02 Sep 2008 18:20 ----------------------------------- Cand le denumesti, parca ar capata personalitate si nu mai sunt doar niste puncte pe cer, ci adevarate corpuri in spatiu cu lumile lor de planete. Dupa ce mai observ deep-skyuri ma gandeam sa trec si eu la stele duble. Poate la facultate, unde o sa am doar binoclul la mine. ----------------------------------- Ovidiu M. 02 Sep 2008 18:46 ----------------------------------- Intr-adevar Foreverman. Iti trezeste un simtamant de admiratie si uimire cand personalizezi corpurile ceresti. Mi-aduc aminte cu multa placere cand m-am uitat prima oara pe cer si am identificat naked eye triunghiul Deneb, Vega, Altair. Eram plin de incantare:) ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Apr 2009 22:06 ----------------------------------- Duminica,in jurul orei 1.30 tlr,dupa intoarcerea de la slujba de Inviere,mi-am propus o mica sedinta de observatii.Cerul a fost partial noros.Am folosit luneta Kepler de 9x30mm,tinuta in mana.Am observat -reobservare Epsilon1-2 din Lyra,evident ca dubla -reobservare Alcor-Mizar,tot ca dubla -stelele principale ale constelatiilor Ursa Minor,Ursa Major,Lyra -steaua Cor Caroli adica ''Inima lui Carol'',denumirea fiind atribuita de catre Halley , la sugestia medicului de curte Charles Scarborough, in memoria regelui martir Carol I; fie ,cred altii,reintoarcerii in Londra in 1660 a fiului acestuia Carol al II-lea.Medicul sustine ca ,la reinstaurarea monarhiei,steaua Cor Caroli a stralucit deosebit de tare.D'ale razboaielor civile! -roiul stelar deschis cunoscut drept Parul Berenicei,ori Parul Veronicii,Mel 111.In zona cea mai densa am numarat cu acest instrument 23 de stele. -in toate zonele spre care am indreptat micul telescop,am vazut stele invizibile ochiului liber,in pofida poluarii luminoase cred ca numarul total de obiecte efectiv vizibile este marit de acest instrument de la cateva sute la cateva mii,poate chiar zece mii.As fi curios sa stiu daca cineva a facut o asemenea cercetare. Luneta Kepler,non-acromatica,are un focal de 30cm si este prevazuta cu un ocular Kepler construit dupa regulile artei,deci cu doua diafragme ,ceea ce asigura iluminarea intregului camp vizual.Mari astronomi,precum Lacaille si Messier au folosit un asemenea ''refracteur ordinaire d'une pied'' ,motiv pentru care mi-am construit si eu,din curiozitate, unul.Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Apr 2009 11:26 ----------------------------------- Vineri 24 Aprilie, seara tarziu ,dupa ce m-am delectat cu observarea lui Saturn am observat prin dobsonianul 125mm F/7 stele duble.Polaris a fost observata la 87x cu ocular Kellner rusesc 20mm +Barlow 2x si cu Galilei 24mm ,G=96x,companionul bine vizibil in ambele oculare.Cu aceeasi combinatie am mai observat Alcor si Mizar si Castor,toate rezolvate fara probleme. In final am pus ocularul Plossl 7,5mm+Barlow2x,G=232x,si am observat Epsilon Bootis.Dubla a fost relativ greu de rezolvat ,pana ce nu am reglat fin focalizarea.Companionul,de culoare albastru-gri,la aprox. PA=330 grade, mult mai slab ca steaua principala de culoare galbena oranj,''plutea'' undeva pe al doilea inel de difractie al stelei principale.Treptat ,altitudinea stelei a crescut,s-a vazut tot mai bine. Am mai incercat rezolvarea cvadruplei Epsilon1-2 Lyrae cu ocularul Galilei 24mm+Barlow 2x dar nu am reusit din cauza inaltimii mici,uneori stelele aparea ca niste opturi.Mircea ----------------------------------- Stanescu Octavian 25 Apr 2009 12:21 ----------------------------------- Mircea, ma bucur ca mai sunt si unii pasionati de cer aici pe site. si eu incerc de cate ori e cerul bun sa privesc spre bolta instelata cu diverse instrumente ,uneori numai cu binoclu . Te intreb : de ce nu treci si la instrumente mai mari , Saturn si satelitii sai se vad mult mai bine prin 250mm sau mai mare. ----------------------------------- Mircea Pteancu 25 Apr 2009 18:07 ----------------------------------- Tavi,multumesc pentru cuvintele bune.Vorba buna,spunea Socrate parca,este medicamentul sufletului. Si eu de multe ori observ cerul ''cu ce-mi cade la-ndemana'' dar chiar si asa, mereu gasesc acolo ceva interesant,uneori extraordinar. Multumesc pentru incurajare,in ultima vreme am fost cam stramtorat cu banii dar se pare ca voi primi o mica marire de salar ,numai buna sa pot finaliza constructiile incepute;cele cu adevarat importante fiind noua montura pentru oglinda de 160 mm F/9 si montura pentru oglinda de 245mm F/5,24.Stima,Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Mai 2009 00:21 ----------------------------------- Asta-seara,Sambata ,2 Mai, ''am descoperit'' inca o frumoasa stea dubla pentru binocluri si instrumente mici.Este vorba de Zubenelgenubi,Alpha 1+2 din Libra.Stelele sunt de 2,8 si 5,2 mv ,separate la 231 secunde,dupa TUBA,deci aproape 4 minute de arc,o frumoasa priveliste celesta.Am folosit binoclul meu Fujinon Mariner 7x50mm.Mircea ----------------------------------- Cristian Monea 03 Mai 2009 14:15 ----------------------------------- Poate te ajută catalogul acesta: ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Mai 2009 14:38 ----------------------------------- @dxdx347 multumesc dar nu-l pot deschide.Pe de alta parte,abordarea mea este alta.Cu instrumentele mele,caut obiectele si apoi incerc sa aflu ce am vazut,este mult mai interesant-parerea mea ,pe persoana fizica.Oricum mersi,trimite-mi te rog fisierul pe adresa de yahoo.Stima,Mircea ----------------------------------- Cristian Monea 03 Mai 2009 17:42 ----------------------------------- Cu instrumentele mele,caut obiectele si apoi incerc sa aflu ce am vazut,este mult mai interesant-parerea mea ,pe persoana fizica. Îmi place metoda pe care o aplici, dar presupun că necesită mai mult timp pentru observații. ----------------------------------- Cristian Monea 04 Mai 2009 21:26 ----------------------------------- Fișierul Double Stars era doar o parte dintr-un catalog mai elaborat: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=3373 . ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iun 2009 19:52 ----------------------------------- Luni,8 Iunie ,de la 23h35min TLR,am facut o scurta sedinta de observatii ''tehnologice'',cu Dobsonian 125mm F/7, pe care am testat un ocular Kepler f=25mm ,G=35x si un ocular Huygens -Boscovich f.aprox=9mm ,G=100x aprox.Am observat companionul lui Polaris la 100x cu ocularul Boscovich,l-am zarit deja inainte de stabilizarea imaginii dupa miscarea telescopului.Cu acelasi ocular ,cvartetul epsilon 1-2 din Lyra a fost foarte frumos rezolvat,petele centrale ale discurilor de difractie fiind clar despartite prin spatiu negru si inconjurate de arce de difractie fluctuante.Evident ca beta Cygni nu a prezentat nici o dificultate pentru acest ocular sau Alcor si Mizar.Ba ,pentru gustul meu,la aceste obiecte se potriveste mult mai bine grosismentul de 35x obtinut cu ocularul Kepler f=25mm. Comportamentul celor doua oculare este diferit,ocularul Boscovich prezentand de pilda stelele cvartetului epsilon1-2 ca rezolvate pe 75-80% din diametrul campului vizual.Ma astept ca pe Maksutovul de 100mm F/14 rezultatele sa fie chiar mai bune(de vazut).Stelele la marginea campului in ocularul Kelner sufera de aberatia de coma,dar mult mai putin decat m-as fi asteptat.La campuri stelare bogate din Cygnus,ocularul Kelner se comporta acceptabil la F/7.Trebuie sa remarc faptul ca ,din motive care-mi scapa,ocularul Huygens IOR f=17mm combinat cu o lentila Barlow,da rezulate mai bune la rezolvarea stelelor duble decat oculare mai evoluate.Urmeaza sa testez si ocularul Boscovich impreuna cu lentila Barlow. Am gasit ,in incheiere, rapid pe M13 cu ocularul Kepler ,apoi am observat roiul sferic la 100x cu ocularul Boscovich,ocular prin care suprafata roiului parea ''grizonata'' iar nu laptoasa ca la nebuloase.Mircea ----------------------------------- Laurentiu 15 Iun 2009 13:30 ----------------------------------- Ziua buna, Am petrecut weekend-ul trecut la parintii mei in comuna Sacosu Turcesc, la 18 km SE de Timi-soara. Ziua am dat la sapa in gradina in incercarea (pe jumatate reusita) de a mai combate putin sedentarismul iar noptile de vineri/sambata si sambata/duminica le-am rezervat observatiilor astronomice in compania sotiei mele (foarte recent "convertita" la aceasta minunata preocupare), in ce-a de-a 2-a seara alaturandu-ni-se inca un cuplu de prieteni cu propriile lor telescoape. In prima noapte cerul nu a fost atat de senin pe cat ne-am fi dorit (norii au acoperit incet, incet pana la 2/3 din cer) dar in urmatoarea noapte lucrurile s-au mai imbunatatit, cu calea Lactee vizibila incepand din Cassiopeea si pana in Sagetator si multe obiecte din catalogul Messier vizibile cu ochiul liber. Curios insa, transparenta a fost (sau mi s-a parut) mai buna in prima seara (in momentele cand norii se mai risipeau) decat in a 2-a cand cerul parea acoperit de o pa-cla subtire. Seeing de la relativ bun spre zenit, la foarte prost spre orizont. Am avut la noi telescopul de 200 mm f/6 pe montura ecuatoriala motorizata pe care, pentru prima oara, am avut rabdare sa o pun in pol destul de bine. Pe telescop, pe langa clasicul cautator (un 10x50 mm) am avut mai recenta gaselnita – un laser verde. Laserul s-a dovedit atat de util in pozitionarea telecopului pe cer, in combinatie cu ocularul Erfle de 40 mm (care pe tele-scopul meu da un camp de 2 grade), incat incep sa cred ca, in curand, cautatorul “clasic” va cobori de pe telescop pentru a-si ocupa locul intr-un sertar. In ambele seri am facut observatii de obiecte Messier si la stele duble. In categoria a 2-a am vazut: -Epsilon Bootes, separatie 3 arcsec, 2,5/5 mag. vizuala a componentelor (le-am separat destul de greu, la 250 x). - Alpha Canes Venaticorum (superba “Cor Caroli”), sep 20 arcsec, 3/5 mag. componentelor. - Sigma Coronae Borealis, sep 6/71 arcsec (stea tripla) 5/6/10,5 mag. componentelor (cele ap-ropiate separate lejer la 125x) - Beta Cygni (Albireo), sep 34 arcsec, 3/5,5 mag componentelor (se separa foarte lesne si la 30x si probabil si la putere mai mica) - Gamma Delphini, sep 10 arcsec, 4,5/5 mag componentelor - Alpha Geminorum (Castor), frumoasa la putere de 125-250x, 2,5/3,5/9 mag componentelor (dupa cea de-a 3-a, de mag 9 nu m-am uitat – celelalte 2 au fost prea frumoase pentru a-mi lua ochii de la ele) , sep 2/73. - Epsilon Lyrae (celebra dubla dubla), surprinzatoare de fiecare data, componentele separate frumos la 125x cu un ocular Meade Plossl seria 3000 de 9,5 mm japonez, cu care am facut, de altfel, majoritatea observatiilor, uneori in combinatie cu un barlow Meade 2x); 5.5/6.5//5/5.5 mag componentelor, 208//3/2 sep. La acestea s-au mai adaugat, asa cum ziceam mai sus, mai multe obiecte Messier (dar nu le insir aici, nu-i topicul potrivit) iar dupa ora 2 dimineata am mai vazut Luna si, prima data anul acesta, Jupiter cu satelitii galileeni frumos insirati in plan ecuatorial dar putine detalii pe disc din cauza inaltimii mici fata de orizont, printre crengile unor copaci, cu telescopul in pozitie oriziontala. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Iun 2009 18:22 ----------------------------------- Excelenta sesiune de observatii Laurentiu,foarte interesanta,felicitari! Mi-ar place sa aud evaluarea ta despre performanta telescopului in noua reincarnare.Astept cu interes sa citesc noi rapoarte de observatii.Mi-ai atras atentia asupra unor noi ''tinte'' pentru mult mai modestul meu telescop,si,poate,ni se alatura si altii. Duminica,14 Iunie,in jurul orei 24h00min,am testat pe Dobsonianul de 125mm F/7, ocularul Huygens-Boscovich la 100x ,singur si la 200x combinat cu Barlow2x,pe Epsilon 1-2 Lyrae,obtinand imagini ''ca la carte''. Petele centrale de difractie stralucind ca niste sfere,bilute minuscule de sidef,separate prin spatiu negru ondulat doar de diafanele inele de difractie.La Saturn acelasi ocular nu a mai functionat asa de bine. Dupa aceasta am armat telescopul cu ocular Plossl Celestron f=7,5mm combinat cu lentila Barlow japoneza ''no-name'' 2x,urcand grosismentul la 232x.Mi-am notat in memorie pozitia exacta a obiectului, centrat in ocularul principal,fata de crucea de fire a cautatorului 8x35mm.La 232x nu-mi pot permite abateri mai mari decat grosimea firului din crucea cautatorului,ori incep sa bajbai.Asa ca fac acest etalonaj de fiecare data cand trec de 150x. M-am indreptat apoi spre Epsilon Bootis cu care aveam o ''rafuiala'' din lunile trecute cand o vedeam mult mai jos la ora mea favorita de observatii.Am centrat usor steaua in ocularul principal,apoi am facut reglaje fine ale focalizarii,ajutate de faptul ca portocularul este filetat,pana ce am obtinut un echilibru corect intre pata centrala de difractie si inelele de difractie.Cand am obtinut pentru steaua centrala balansul corect si aspectul de biluta sidefata al petei centrale,iata,companionul se vedea foarte frumos ''asezat'' pe al doilea inel de difractie si combinandu-si inelele de difractie cu cele ale stelei centrale,intr-o superba dantelarie. In incheiere ''sectiunii'' de duble ,am incercat cu echipamentul de mai sus sa vad ceea ce am citit ca fiind companionul lui Vega.In afara de imaginea superba,stralucitoare dar singulara a lui Vega (inelele de difractie nu se pun), am vazut doar la vreo 400 secunde spre Sud ,si putin spre Vest,o steluta foarte slaba,bine vizibila totusi,membra a ''ultimei mele jumatati de magnitudine''.Rog pe cunoscatori sa-mi spuna ce trebuia sa vad,deoarece eu,inafara de aceste doua stele,extreme de stralucire,am vazut doar spatiu pustiu.Apoi m-am retras spre ''apartamentele mele regale'',fiind si obosit , fiind si bolnavior.Dar multumit,am incheiat bine,multumita Astronomiei, o saptamana altminteri foarte nereusita.Mircea ----------------------------------- Doru Dragan 15 Iun 2009 22:26 ----------------------------------- Peste tot pe unde am intrebat eu lumea pare sa fie sigura ca Vega nu e dubla :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Iun 2009 23:20 ----------------------------------- M-am lamurit,exista cercetari despre companionul lui Vega,dar as avea nevoie de un telescop de la 10m in sus ca sa studiez subiectul...scuze...dar ma retine ceva...curtea mea desigur, ca are numai 12 metri latime si n-o sa mai am unde parca Octavia Tour din cauza telescopului :cry: .Mircea ----------------------------------- Cristian Monea 16 Iun 2009 23:16 ----------------------------------- Possible planets Observations from the James Clerk Maxwell Telescope in 1997 revealed an "elongated bright central region" that peaked at 9″ (70 AU) to the northeast of Vega. This was hypothesized as either a perturbation of the dust disk by a planet or else an orbiting object that was surrounded by dust. However, images by the Keck telescope had ruled out a companion down to magnitude 16, which would correspond to a body with more than 12 times the mass of Jupiter. Astronomers at the Joint Astronomy Centre in Hawaii and at UCLA suggested that the image may indicate a planetary system still undergoing formation. Determining the nature of the planet has not been straightforward; a 2002 paper hypothesizes that the lumps are caused by a roughly Jupiter-mass planet on an eccentric orbit. Dust would collect in orbits that have mean-motion resonances with this planet—where their orbital periods form integer fractions with the period of the planet—producing the resulting clumpiness. In 2003 it was hypothesized that these lumps could be caused by a roughly Neptune-mass planet having migrated from 40 to 65 AU over 56 million years, an orbit large enough to allow the formation of smaller rocky planets closer to Vega. The migration of this planet would likely require gravitational interaction with a second, higher mass planet in a smaller orbit. Using a coronagraph on the Subaru telescope in Hawaii in 2005, astronomers were able to further constrain the size of a planet orbiting Vega to no more than 5–10 times the mass of Jupiter. Although a planet has yet to be directly observed around Vega, the presence of a planetary system can not yet be precluded. Thus there could be smaller, terrestrial planets orbiting closer to the star. The inclination of planetary orbits around Vega is likely to be closely aligned to the equatorial plane of this star. From the perspective of an observer on a hypothetical planet around Vega, the Sun would appear as a faint 4.3 magnitude star in the Columba constellation. (c) http://en.wikipedia.org/wiki/Vega ----------------------------------- Forever_Man 22 Iun 2009 12:08 ----------------------------------- Am vazut si eu azinoapte o steluta foarte apropiata de Vega prin binocular la aproximativ 320x (vederea binoculara creeaza senzatia de 320 x 1.4 = 450x). La vederea mono la 184x, nu aparea nimic. Nici in Stellarium nu apare. In poza am figurat-o prin acel punct rosu. ----------------------------------- MariusP 22 Iun 2009 13:21 ----------------------------------- Am gasit in PDF-ul de aici: http://www.jdso.org/volume4/number2/Schlimmer_81_83.pdf la pagina 2, ultimele doua randuri, despre observatii asupra stelei Vega ca stea multipla avand componentele cu magnitudinea 0.02 (A), respectiv 9.5 (B si E), separate la 79" A-B, respectiv 89" A-E... De asemenea http://www.alcyone.de/SIT/delsct/SIT003401.htm unde, daca se selecteaza din stanga "The Washington Visual Double Star Catalog, 1996.0", apar date despre Vega avand mai multe componente... Steluta pe care-ai vazut-o tu corespunde bine cu B la separatie si unghiul de pozitie (circa 180 grade). ----------------------------------- marian 22 Iun 2009 18:36 ----------------------------------- Ma tot uit la Vega de multa vreme si tot una este. Asta e ultima poza facuta acum doua nopti si tot atunci frumoasa Algieba din Leo. Numai bine ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iun 2009 20:17 ----------------------------------- MariusP multumesc pentru interventii,voi incerca din nou,vecinatatea optica a unei stele precum Vega este greu de explorat. ForeverMan Mersi,excelenta observatia,imi dai sperante,ai incercat cumva la 320x sau 450x mono (intrebare).Stii cumva mai multe despre observarea dublelor prin vizoare binoculare,poate ai descoperit o noua utilizare a binocularelor,eu nu am intalnit inca referiri la subiect. Corespondez cu Thomas ,amatorul danez care are o carute de lunete Zeiss(Telemator,Telementor,semiapocromat),am sa-l rog sa ne spuna si rezultatele sale ''vegane''. Off-topic-Thomas a dezvaluit recent ca cea mai grozava luneta a sa are un obiectiv cam ciudat de 50mm diametru si 840mm focal ,care a servit intr-o luneta de ochire (''range finder'') pe un cuirasat german in WWII,obiectiv ciudat deja ca aspect deoarece este un dublet lipit si avand fetele exterioare aproape plane.Ei bine,daca obiectul observat este foarte luminos,inca nu a aparut combinatia de ocular plus Barlow care sa-l epuizeze,oricat de mult creste grosismentul imaginea este inca clara,eventual devine saraca in lumina dar definitia se pastreaza. marian fii bun si detaliaza un pic despre observatia ta.Mersi de sugestie,am sa observ si eu pe Algieba.Poate va trebui sa recurgem la trucuri ca sa o rezolvam pe Vega,ca eu vizor binocular nu am,adica am unul de microscop dar nu este inca adaptat la telescop.Mircea ----------------------------------- Forever_Man 22 Iun 2009 20:31 ----------------------------------- Nu am incercat sa ma uit doar cu un ochi la grosisment mare. Dar si cu ambii ochi nu era imediat vizibila. Era partial acoperita de lumina lui Vega. Foloseam si vedere directa si periferica pentru a reusi sa o vad. ----------------------------------- marian 24 Iun 2009 19:38 ----------------------------------- Mircea, obervatiile mele sunt facute din zona Valeni de Munte , mai precis Bughea de Jos, de la casa de vacanta, cu un Orion de 10" pe montura Atlas cu go to. Am facut un salt asta-iarna de la Sky Watcher de 6" pe EQ3 manual la minunatia de 10". Camera folosita este Canon D450 iar pozele sunt facute in focar cu un barlow 2x, care are aberatii cromatice substantiale. Voi renunta la el cand voi rezolva problemele mecanice ce fac sa nu reusesc o focalizare corecta cu CCD-ul direct in focar. Voi posta in curand fotografii pe "astrofoto"( sper ). Zona mea de observatie este superba , cu toate ca sunt putin obturat de padure si relief, dar nu exista nici un fel de poaluare, mai ales luminoasa ! Cer senin va urez ! ----------------------------------- marian 24 Iun 2009 19:42 ----------------------------------- Mircea, obervatiile mele sunt facute din zona Valeni de Munte , mai precis Bughea de Jos, de la casa de vacanta, cu un Orion de 10" pe montura Atlas cu go to. Am facut un salt asta-iarna de la Sky Watcher de 6" pe EQ3 manual la minunatia de 10". Camera folosita este Canon D450 iar pozele sunt facute in focar cu un barlow 2x, care are aberatii cromatice substantiale. Voi renunta la el cand voi rezolva problemele mecanice ce fac sa nu reusesc o focalizare corecta cu CCD-ul direct in focar. Voi posta in curand fotografii pe "astrofoto"( sper ). Zona mea de observatie este superba , cu toate ca sunt putin obturat de padure si relief, dar nu exista nici un fel de poaluare, mai ales luminoasa ! Cer senin va urez ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Iun 2009 21:03 ----------------------------------- marian multumesc pentru detalii,foarte frumos progresul instrumental,succes si cer senin.Ce zici,mai incerci la Vega,totusi din datele transmise de MariusP rezulta ca Vega este o stea multipla doar optic (deci si Doru are dreptate),situatie inregistrata si prin astrofotografie digitala cu un telescop de 8 inches cu alungire de focal cu lentila Barlow.Iar ForeverMan a si vazut companionul mai apropiat, cel mai indepartat ,semnalat de mine, presupun ca nu i-a atras atentia, fiind binisor distantat.Mircea ----------------------------------- zoth 25 Iun 2009 12:50 ----------------------------------- Off-topic-Thomas a dezvaluit recent ca cea mai grozava luneta a sa are un obiectiv cam ciudat de 50mm diametru si 840mm focal ,care a servit intr-o luneta de ochire (''range finder'') pe un cuirasat german in WWII,obiectiv ciudat deja ca aspect deoarece este un dublet lipit si avand fetele exterioare aproape plane.Ei bine,daca obiectul observat este foarte luminos,inca nu a aparut combinatia de ocular plus Barlow care sa-l epuizeze,oricat de mult creste grosismentul imaginea este inca clara,eventual devine saraca in lumina dar definitia se pastreaza. Mircea, interesant off-topic :shock: Poate ai vrea sa deschizi pe acest subiect un topic nou sa ne povestesti si alte amanunte daca mai stii sau ceva link-uri spre subiectul asta. Binocularul pe care intentionez sa-l construiesc va avea obiective cam de aceeasi provenienta (tot de la lunete de ochire) doar ca romanesti. Obiectivele de 45/495 sunt foarte asemenatoare cu descrierea fizica pe care ai facut-o mai sus. Sper ca nu am deranjat prea tare discutia despre duble :oops: ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Iul 2009 19:49 ----------------------------------- Ieri Duminica 19 Iulie,de la 22:30 pana la 23:56 TLR am incercat sa observ din nou stele duble cu Dobsonianul de 125mm F/7. Ei bine,rezolvarea stelelor duble stranse,cu diferente mari de stralucire este o paine amara-dulce.Mai mult amara, insa. Am inceput la 104x obtinut cu un Huygens IOR 16,7mm+Barlow2x.Drept incalzire am observat companionul lui Polaris , dubla-dubla Epsilon1-2 Lyrae si Beta Cyg.Dar cand am trecut la ''adevaratele fapte de arme'' si am incercat sa rezolv Antares,am esuat suparator,inafara de scintilatia preponderent rosiatica,nici un companion rezolvat.Nici la 104x ,nici la 116x obtinut cu Plossl Celestron 7,5mm si nici la 232x obtinut cu acelasi ocular +Barlow2x. Frustrat ,mi-am indreptat telescopul armat pentru 232x, spre Vega ,atunci.In apropierea lui Vega am vazut,cu privire indirecta si rareori directa, o steluta foarte slaba ,uneori vizibila cam pe al cincilea -al saselea inel de difractie,la PA=170 grade. Apoi mi-am incercat instrumentul ,la 232x ,pe Delta Cygnis unde ,tot episodic,uneori am zarit cu privire indirecta ,rareori am vazut cu privire directa,o stea companion foarte aproape,cam pe primul inel de difractie al stelei centrale,la PA=150 grade. Toate intr-o ora si jumatate,cu reglari de sutimi de milimetru a focalizarii,cu un enorm ''zgomot de fond'' produs de oglinda prafoasa , de turbulenta atmosferica ,de inelele/egretele de difractie intense produse de stelele centrale prea luminoase si de secundara si paianjenul ei. Intre timp Jupiter s-a inaltat binisor,cateva minute m-am uitat la el.S-a schimbat insa si acesta.In loc de batranul zeu,cu inclinatiile sale de travestit, cu mijlocul infasurat in benzi de danteluta,am vazut doar o pata zmangalita.Singurul lucru interesant a fost ca satelitii jovieni mi s-au parut a fi ,la 232x niste sfere,niste bilute minuscule,nu niste puncte fara dimensiune precum stelele.Voi de la ce grosisment vedeti discurile satelitilor jovieni? M-am saturat,imi fac luneta!Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Iun 2010 22:26 ----------------------------------- Am ''amenitat'' ca-mi fac luneta si chiar si lucrez la una de 60x700mm.Pazea stelelor duble! :D Aseara am observat din nou stelele duble superbe Nu Dra si 18-17 Dra.Le-am mentionat in tabelul de la inceputul topicului,noutatea o reprezinta faptul ca acum am observat aceste duble cu ''micul soldat'',binoclul IOR militar 8x30mm,recent reparat si colimat de catre zoth.Initial le-am observat cu binoclul Fujinon 7x50mm,in care aceste duble ''stralucesc'' si apoi am trecut la observarea prin binoclul IOR 8X30mm prin care,evident,imaginile sunt mai sarace in lumina iar dubla 16-17 este mai greu observabila/rezolvabila ca dubla. In schimb TUBA indica alte cateva duble interesante in aceeasi zona,aflata la miezul noptii,acum, in regiunea zenitala a cerului. Este adevarat ca diametrul obiectivelor binoclului IOR8X30mm este mic dar campul urias de 8.5 grade il face foarte util la observarea roiurilor stelare de mari dimensiuni,aseara m-a delectat cu imagini interesante ale roiurilor deschise extinse precum Cr399 sau Mel111,de exemplu. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iul 2010 20:46 ----------------------------------- Sambata 17 Iulie am iesit la observatii la ora la care la palatul Elsinore,Hamlet este vizitat de fantoma tatalui sau:la miezul noptii.Am folosit luneta Bushmaster/Omegon 60x700mm pe montura azimutala in furca. Cineva,in orice caz un zugrav de dimensiuni cosmice, a avut grija sa spoiasca cerul cu lavabil gri.Am cautat steaua Gamma Andromedae ,tinta acestei seri ,cu binoclul Fujinon 7x50mm deoarece cu ochiul liber nu se vedea .Dupa localizarea cu binoclul,am cautat steaua Gamma And in luneta armata cu ocularul Plossl militar cu focal de 31mm.Cand o incarc cu acest ocular,micuta luneta trozneste din incheieturile monturii din cauza greutatii acestui accesoriu.La 78x,ocular ortoscopic Vixen 9mm,Gamma Andromedae apare ca o dubla larg deschisa chiar si pentru un mic telescop.Steaua principala galben -portocalie este mult mai luminoasa decat companionul albastrui aflat la PA=160 grade.Grosismentul de 140x,ocular ortoscopic Vixen 5mm,confirma culorile vazute cu ocularul precedent. Si deoarece razboiul motanilor din cartier este in plina desfasurare,am mai ramas la observatii inca o ora,pe post de forta de asigurare a pacii.Calitate in care,asa cum ne-a invatat NATO in Yugoslavia de exemplu,am intervenit ,de fiecare data,fara jena in favoarea motanului meu :P . La Marea Nebuloasa din Andromeda nu m-am mai uitat cu luneta deoarece in binoclul 7x50mm acest obiect abia se zarea. Asa ca ,desi turbulenta era notabila la 140x,am reobservat la acest grosisment Mu Dragonul si Nu Dragonul.Ei bine,asta e,desi un observator de duble scrie pe situl sau ca Mu Dragonul este separat ''acum'' la 1.9 secunde,in momentele de calm,la acest grosisment,vad aceasta stea rezolvata intr-o dubla stransa formata din doua stele albe. Iar dubla 16-17 Dragonul imi apare tripla deoarece una din duble este rezolvata la randul ei intr-o dubla inegala ,destul de apropiata de limitele instrumentului . Si am sa va mai spun ceva.Cam acum doua saptamani,intr-o seara ,observand tot aceste stele,Nu,Mu si 16-17 Dragonului,am cazut prada supararii.Ceea ce m-a necajit a fost faptul ca observand Nu Dragonul cu mini-newtonianul de 72x810mm la 162x,orto Vixen 5mm,am constatat cu uimire ca de fapt aceasta dubla este foarte asemanatoare cu Epsilon 1-2 Lyrae,deci este un sistem de duble-duble,atata doar ca aici cele doua duble au aproape acelasi PA si sunt foarte apropiate ca stralucire.Ma uit apoi cu luneta ,nici vorba de dubla-dubla,la nici o marire.Disperat am ajuns la concluzia ca incep sa am astigmatism puternic la ochi,ori/si optica dereglata,murdara...''oricat te-ai stradui...pixu...si picioru'...'' Ca sa citesc azi ca ,intradevar,Nu Dragonului este o dubla- dubla,una separata la 2 secunde de arc,INSA cealalta la o secunda de arc.Autorul recomanda un telescop mai maricel,de 6-8 inch pentru acest obiect. Rog colegii care folosesc telescoape mult mai puternice sa verifice aceasta stea,sa-mi spuna cum arata aceasta dubla-dubla. Enigme: -este posibil ca mini-telescopul meu sa fi separat si dubla de o secunda? -daca steaua Mu Dra imi apare rezolvata,de ce aceeasi luneta 60x700mm nu rezolva si dubla foarte similara din Nu Dra? Multumesc in avans pentru citate rasunatoare,opinii si linkuri dar as avea nevoie de altceva,imi acorda cineva un ajutor constructiv,observational? Mircea ----------------------------------- nobody 18 Iul 2010 23:42 ----------------------------------- Poate ajuta: "Vega is a multi-component star. B is listed correct above, mag 9.5 at 63" PA 173. C is mag 11 at 55" PA 285. D at 31" has no magnitude listed. E is an optical component of mag 9.5 at 118" PA39. Probably most often people are seeing E the optical double. You can verify which component you are seeing by noting the PA." http://www.cloudynights.com/ubbarchive/showthreaded.php/Cat/0/Number/1148372/page/197/view/collapsed/sb/9/o/all/vc/1 ----------------------------------- mak 23 Iul 2010 08:57 ----------------------------------- Aseara m-am delectat si eu cu "Stele duble de vara". Am folosit un telescop de 5" (cel de 8" e demontat). Dupa ce am vizitat Beta Lyrae, dubla-dubla si Izar, mi-am adus aminte de povestea cu Mu si Nu Draconis. Am reusit sa vad doar Mu Draconis, care era "cracanat" rau la 238X. De Nu Draconis n-am mai avut timp, pentru ca ceata subtire care imi facea in ciuda a inceput sa se ingroase. Oricum, Nu Draconis e trecuta ca prioritate pentru data viitoare. As avea insa niste precizari de facut. Am observat la Mu Draconis ca din cauza vremii nu tocmai ideale (Luna fierbea pe la 80X), din cand in cand aveam senzatia ca una din componente avea un "tovaras" pe unul din inelele de difractie. Ma gandesc ca ceea ce a aparut in mini-newtonianul d-lui Pteancu sa nu fie un efect dat de atmosfera impreuna cu o foarte usoara decolimare. Astea fiind zise, discul Airy care apare in luneta e mai mare decat cel din mini-newtonian, care beneficiaza si de o reducere a discului central data de mutarea luminii in inelele de difractie ce are ca si cauza obstructia centrala care la luneta lipseste. Toate astea, coroborate si cu diferenta (mica, ce-i drept) de putere de rezolvare intre luneta de 60 si mini-newtonianul de 72mm, ar putea explica rezolvarea Nu Draconis. Poate o fi un caz de "leu cu leu se face suta". O sa incerc si la Nu Draconis, dar deocamdata tot cu telescopul de 5". Cand o fi gata transplantul la cel de 8", il bag si pe el in paine. As avea o intrebare: dubla de o secunda de arc era rezolvata complet sau era "aluna de pamant"? Edit: abia acum am vazut ca am observat de fapt Nu si nu Mu Draconis aseara. N-am avut atlasul tiparit la mine, m-am bazat doar pe softul din telefonul mobil in care perechea e trecuta ca 24-25 Dra si pe memorie. Dupa niste sapaturi, 24 Draconis e intr-adevar dubla, dar n-am gasit deocamdata alte detalii. Deci, da, se pare ca am observat si eu acelasi lucru ca Mircea Pteancu. In cazul meu, perechea tot aparea si disparea undeva pe al doilea inel de difractie. O sa mai investighez. ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Iul 2010 19:45 ----------------------------------- mak multumesc pentru colaborare,astept cu mult interes noile tale observatii la aceste duble;ca si la altele,e un domeniu bogat si nu prea explorat in lumea moderna.Pentru mine este de-a dreptul fascinant sa fac asemenea observatii deoarece ele sunt un pic ''astronomie extrema'',solicitand instrumentul,accesoriile si experienta la maxim. Mircea ----------------------------------- mak 28 Iul 2010 08:22 ----------------------------------- Intre timp (adica de vineri si pana acum), am remontat telescopul de 8" tocmai ca sa vad daca treaba cu Nu Draconis apare si in alte telescoape mai mari de 5". Dupa ce l-am colimat foarte bine, l-am pus in paralel cu cel de 5" la care am refacut colimarea. Pot sa spun ca Nu Draconis are doua componente in telescopul de 8", chiar si la ~500X, deci nici o urma de vreun al treilea membru al stelei multiple. Am constatat cu surpriza ca si in cel de 5" apareau acum tot doua componente la 238X. Nu stiu de la ce o fi aparut al treilea component vineri ("O fi de la blugi?" pentru cine stie bancul). De fiecare data verific colimarea la telescop inainte de a observa, lucru pe care l-am facut si vinerea trecuta. Am mai observat Izar, Eta Cassiopeiae si, daca tot eram in zona, M103, NGC659, NGC663, NGC654. Am incheiat seara (sau dimineata) cu Jupiter, care chiar daca era destul de jos, s-a vazut binisor in ambele instrumente. Next target, Mr Pteancu? ----------------------------------- Mircea Pteancu 29 Iul 2010 23:26 ----------------------------------- mak multumesc pentru clarificare si ajutor.Asadar ce am vazut in minitelescopul de 72mm a fost o ''fata morgana'',zgomot de natura instrumentala:decolimare,telescop neechilibrat termic,plus e posibil ca si astigmatismul care incepe sa se formeze ,mai ales la ochiul drept,sa fi contribuit. Aseara ,Miercuri 27 Iulie,am reobservat dublele din Dragonul cu dobsonianul de 125mm F/7.La 16-17 Draconis a trebuit sa folosesc ocularul ortoscopic Vixen 5mm la 174x pentru a o vedea ca tripla. La Mu Draconis,caracterul de dubla stransa,aprox. 2 secunde de arc,s-a evidentiat deja la 87x,Plossl Astroscopic Galileo 10mm,(un ocular bun procurat de la Sheldon Faworski). In schimb la Nu Draconis nu am vazut decat fluctuatii/aglomerari luminoase pasagere ale inelelor de difractie ,si pe care nu le-am putut individualiza drept companioni,chiar si la grosismentul meu maxim de 348x obtinut cu ocularul ortoscopic de 5mm+lentila Barlow 2x. Ma bucur insa ca am observat aceste caracteristici cu luneta de 60x700mm. Cum insa ,imediat dupa miezul noptii,veneau nori grosi dinspre Ungaria,m-am ''razbunat'' si am observat imagini superbe pe terminatorul Lunii la 80x (ocular negativ Galilei 24mm ''home made'' +Barlow2x)si la 348x (orto Vixen 5mm+Barlow2x). Dupa ora 23,asteptand/sperand la un pic de cer senin,am avut parte de doua spectacole feerice. Luna,la Sud-Est, era acoperita pe rand de nori de toate formele .La un moment dat,parea ca o vad printr-un tunel dintr-o grota uriasa,cu un tavan greu,foarte intunecat,la capatul careia Luna plutea cu o coroana de ceata albastruie subliniindu-i departarea. Intorcandu-ma spre Apus,iata-l pe Arcturus,acoperit in viteza de nori subtiri si neregulati si care faceau ca aceasta superba stea sa straluceasca fie cu toata puterea sa fie sa dispara vederii,fie sa scada mult in stralucire.Si toate acestea in cateva secunde iar in efemerul clipei de asemenea lumina stelei trepida in variatii neasteptate de lumina.A fost un moment aproape mistic,in veci nu voi patrunde mesajul pe care steaua ,poate printr-un cod Morse galactic,mi l-a trimis peste intunericul spatiului si noaptea fara intoarcere a timpului. Mircea ----------------------------------- mak 30 Iul 2010 08:31 ----------------------------------- Cu placere. Ce e dubios e ca si eu am vazut cam acelasi lucru in telescopul de 5" in prima seara. Am astigmatism si inca unul destul de sanatos, dar observatia am facut-o cu "geamurile" pe ochi, lucru care corecteaza complet astigmatismul (nu m-am obisnuit inca cu Dioptrx). Cred ca pana la urma a fost ceva legat de colimare impreuna cu efectele turbulentei atmosferice si eventual reflexii parazite in ocular. Am sa ma uit si la 16-17 Draconis ca n-am fost pe acolo pana acuma :lol: . ----------------------------------- Mircea Pteancu 30 Iul 2010 22:31 ----------------------------------- 15-17 Dra este interesanta si ea. Alpha Herculis ai incercat? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Iul 2010 23:21 ----------------------------------- Vineri 30 Iulie ,de la 00h am facut observatii cu binoclul Baigish 10x50mm,tinut in mana. Inceputul observatiei a fost mai linistit dar desfasurarea ulterioara a facut-o una din cele mai interesante din viata mea. Am observat Beta Cygni,Albireo,aflata la meridian si pe care am vazut-o ca dubla prin binoclu,pentru prima data in viata mea .De emotie era sa-mi sara binoclul din mana,noroc cu cureaua!Steaua principala este portocalie iar companionul albastru,mai slab luminos,se afla la PA=60 grade.Recunosc faptul ca am fost nitel socat de claritatea cu care binoclul a rezolvat aceasta dubla care pana acum a fost o dubla ''telescopica'' pentru mine. Ei,daca-i bal,bal sa fie!Nu departe de trecerea meridianului,si tot in Cygnus,era si 61 Cygni.Am observat-o si pe ea cu binoclul de 10x50mm si ,spre si mai marea mea surpriza,si aceasta dubla mi-a aparut rezolvata.Mai stransa,cu discurile celor doua stele foarte apropiate,ba chiar lipite,dar rezolvata!Steaua principala,mai luminoasa este cea vestica iar secundara mai slab luminoasa,dar mult mai apropiata ca magnitudine de principala decat in cazul lui Albireo,se afla la PA=120 grade. Dupa ce mi-am notat aceste lucruri,am observat aceste doua duble cu luneta de rezerva de 60x700mm -cea cu portocular de 24.5mm-cu ocular Kellner Bushmaster f=40mm la G=18x.Imaginile din luneta mi-au confirmat corectitudinea observatiilor prin binoclul 10x50mm. Am mai observat in treacat Luna,atat cu binoclul 10x50mm cat si cu luneta 60x700mm la 18x;cat si pe Jupiter la care nu am vazut benzi pe disc ,doar trei sateliti situati la Sud-Sud Est.Doi erau in apropierea discului planetar,al treilea era la vreo zece diametre joviene distanta. La 00:07 am vazut un meteor de 2-3 mv traversand cerul de la Vulturul pana la Coroana Boreala,fara dare de condens dat cu traiectorie lunga.O fi fost un meteor sporadic? In schimb la 00:40 am vazut un alt meteor cu o traiectorie mult mai scurta ,cam de la Zenit pana la Est de Coroana Boreala dar si mai luminos,de cel putin 1- 2 mv.Acesta a avut traiectoria aratand in mod clar spre Cassiopeia.Asadar Perseidele vin si ne trimit deja heralzii lor inflacarati!Sa fim pe ''faza''. Mircea ----------------------------------- mak 02 Aug 2010 12:33 ----------------------------------- Inca n-am incercat Alpha Herculis, dar am pus-o pe lista impreuna cu alte candidate. Intre timp am mai incercat Mu Draco, Delta Bootes si M40. Despre aceasta din urma se mira autorul nu mai stiu carei carti in legatura cu motivul includerii in faimosul catalog. Eu unul gasesc ca aduce usor a nebuloasa la grosismente mici (~20X). ----------------------------------- auriga 03 Aug 2010 10:48 ----------------------------------- Topicul acesta m-a indemnat si pe mine sa fac o tura de duble in Draco aseara dupa ce a rasarit Luna si a compromis restul observatiilor. Am folosit un newton 254mm colimat, aclimatizat cerul permitand grosismente de 133x, 300x chiar 400x, am splitat relativ usor: nu Dra – sep. 63″, mu Dra (Alrakis) sep. 2″ 16-17 Dra – sep. 90″, 3″ eta Dra sep. 4.8″ 20 Dra sep. 1″ 26 Dra, sep. 25″, 1.6″ (fara a treia componenta!) psi Dra sep 30″ 39 Dra sep 3.7″. Singurul lucru neobservat a fost a treia componenta din 26 Dra, am "pierdut" mai mult de 10 minute cu aceasta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Aug 2010 22:46 ----------------------------------- auriga excelenta lista de observatii.Asadar si tu confirmi ca Nu Dra este doar dubla,nu dubla-dubla. Delta Cygni ai observat-o ,te rog? mak pe Delta Bootes nu am observat-o,Ai reusit s-o rezolvi? Despre M40:prima varianta a Catalogului Messier care a inclus 45 de obiecte a fost realizata folosind, printre alte telescoape ,si ''lunette ordinaire d'une pied=luneta obisnuita de un picior''.Dupa cum ne invata Thomas Dick in ''The Practical Astronomer'',o asemenea luneta are focalul de 30cm , apertura de 14mm si un grosisment de 20x,obiectivul nefiind acromatizat.Eu,fiind pasionat de asemenea ''reenactment'',cred ca se traduce cu reconstituiri,am construit o asemenea luneta cu care am de gand sa observ toate obiectele la care a fost citata de Charles Messier.Un mic proiect.Am sa observ neaparat M40. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Aug 2010 00:04 ----------------------------------- Marti 2 August ,am observat stele duble cu dobsonianul de 125mm F/7.Am inceput cu Epsilon Bootis care a fost rezolvata la 174x,Vixen orto 5mm;am mai observat-o la 174x cu Plossl Astroscopic 10mm+Barlow 2x (observatie tehnologica) si la 348x,Vixen orto+Barlow 2x.Companionul mi-a aparut la toate maririle pe al doilea inel de difractie. Am incercat din nou sa rezolv pe Nu Dra dar nici la 348x, nici una din stelele dublei nu s-a rezolvat mai departe in alte componente. Spre dezamagirea mea am obtinut rezultat negativ incercand sa rezolv pe Delta Cygni,am trecut un pic prin ''purgatoriu'' pentru asta.La grosismente mari pe stele nu-i chiar usor sa obtii focalizarea optima.Asa ca m-am folosit de Epsilon 1-2 din Lyra pentru a focaliza combinatia de 348x si ,fara a mai atinge focalizarea,am cautat pe Delta Cyg. Atunci am zis,vazand ca totusi pot sa centrez obiecte si la acest grosisment folosind modestul meu cautator de 8x35mm,sa incerc metoda la Vega.Din obiectele listate de nobody,mersi de ajutor,am identificat cu siguranta companionul B dar am zarit si altii,data viitoare fac o schita de pozitii cu PA. Am mai observat pe Alfa Her si Pi Bootis,ultima cam prea deschisa pentru grosismentele cu care m-am ''tratat'' in ultima vreme. Am sa incerc si dublele din lista lui auriga,ce sa fac nu ma pot abtine! :D Mircea ----------------------------------- mak 04 Aug 2010 08:04 ----------------------------------- Am reusit sa rezolv Delta Bootis foarte usor, componentele sunt separate la vreo 104-105 secunde de arc. Am sa iau si eu lista lui Auriga la "puricat" sa vad ce iese si la fel si pe Vega. N-am prea avut timp de observatii la duble ultima data pentru ca am fost la tara si am ramas blocat pe plimbari fara tinta in Calea Lactee din Lebada. ----------------------------------- auriga 04 Aug 2010 08:32 ----------------------------------- am folosit "Double stars for small telescopes" de Sissy Haas unde sunt cam 2100 duble listate: nu Dra: PA: 311, Sep. 63.4", m1 4.9, m2 4.9, "the Dragon's eyes. 60mm - 25x - a pair of brilliant white twins, very wide apart, that shine like sparkling diamonds. conform http://en.wikipedia.org/wiki/Nu_Draconis, componenta 2 este intr-adevar dubla, dar doar spectroscopic. ----------------------------------- Forever_Man 04 Aug 2010 15:41 ----------------------------------- Ca tot se vorbeste pe aici de stele duble si cum cerul nu are de gand de multa vreme sa se faca mai transparent pentru observatii deep-sky, am zis sa incerc si acest domeniu. Se pare ca e un domeniu mult mai vast, ce m-a luat pe nepregatite. Data viitoare va trebui sa am un carnetel cu mine sa insemnez observatiile pe loc, ca altfel nu mai tin minte. Constelatia in care am facut explorarile a fost tot Dragonul. O parte din stelele duble din TriAtlas au designatia STF, ce indica apartenenta la catalogul Frederick Struve. Prima stea a fost Niu Draconis la care am vazut o stea mare portocalie cu o steluta mai mica aproape in lumina celei mari. (apropo, ce este PA si cum se masoara ?) Miu Draconis este formata din 2 stelute identice, ce la 342x se vedeau intrepatrunse prin inelele de difractie. Astea doua le-am retinut pentru ca s-au discutat aici. Apoi a urmat o lista ceva de genul: STF 2146 (in drumul de la Rastaban la Miu Draconis) STF 2225 (intre Rastaban si Etamin - ultimile 2 stele din capul Dragonului) STF 2078 (in prelungirea celor 2 stele din cap) STF 2241 (Psi Draconis) STF 2452 (de la Khi Draconis inspre nord) Si cred ca au mai fost, dar nu mai tin minte. A fost interesant ca la unele trebuia sa ma uit la 342x ca sa le vad separate. Unele faceau oarecum parte dintr-un sistem triplu. Adica la prima vedere pareau o dubla de genul Albireo, dar la o privire mai atenta, una din ele mai avea un companion. Prin zona asta a stelelor duble, s-a strecurat si un roi globular, NGC6229 din Hercule, ce la 342x cu ochiul drept lasa din cand in cand cateva stele rezolvate pe la margine. ----------------------------------- Laurentiu 04 Aug 2010 16:31 ----------------------------------- apropo, ce este PA si cum se masoara ? Uite aici o multime de articole interesante despre stele duble: http://www.skyandtelescope.com/observing/objects/doublestars Si cireasa de pe tort: http://luci.astroclubul.org/doublestars/index_ro.php ...grupul observatorilor romani de stele duble :D ----------------------------------- cluci 04 Aug 2010 18:35 ----------------------------------- apropo, ce este PA si cum se masoara ? Uite aici o multime de articole interesante despre stele duble: http://www.skyandtelescope.com/observing/objects/doublestars Si cireasa de pe tort: http://luci.astroclubul.org/doublestars/index_ro.php ...grupul observatorilor romani de stele duble :D As mai completa la raspunsul lui Laurentiu ca poti gasi un material introductiv despre observatiile la duble aici: http://luci.astroclubul.org/doublestars/index_ro.php?cum-observam,57 Este explicat acolo in detaliu (cu poze >:)) cum se masoara PA-ul ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Aug 2010 21:11 ----------------------------------- Joi,5 August,de la 22:00 TLR pana in jur de miezul noptii am testat un obiectiv de 30mm diametru si aprox. 180mm focal,provenind de la Csillag Attila care l-a demontat dintr-o luneta terestra ruseasca, cu o gama larga de oculare.Obiectivul este montat provizoriu intr-un tub de carton in care se potrivesc ocularele de 1.25 toli.Scopul testarilor a fost acela de a determina daca acest obiectiv poate fi folosit in ocheanul meu de pirat. Apoi ,de la miezul noptii,am observat cu luneta Bushmaster/Omegon 60x700mm. Beta Bootis,semnalata de mak, a fost rezolvata fara probleme laG=28x,ocular Kepler 25mm si chiar si la G=17x,ocular HA Zeiss 42mm. Din curiozitate ,am comparat pe sistemul Alcor-Mizar aceste doua oculare,plus ocularul HA TAL 42mm,alta excelenta piesa optica ruseasca. Am scos de la ''naftalina'' si luneta Galilei 4x50mm care a rezolvat bine,clar,steaua 16-17 Dra si,in momentele de buna transparenta atmosferica,si pe Nu Dra ale carei pete de difractie apareau aproape tangente. Apoi mi-am pus intrebarea :''oare luneta mea reuseste sa rezolve Polaris?''. Am observat intai la 93x,ocular Plossl Celestron 7.5mm.Ce bine este sa observi un obiect care nu-ti fuge intruna inafara campului vizual.Mai stiti vreunul inafara de Polaris? :D Am observat ,dupa focalizari care mi-au luat poate si cate 10-15 minute,companionul lui Polaris atat la acest grosisment cat si la G=140x,ocular ortoscopic Vixen 5mm.Companionul aparea ca un obiect punctiform mult mai slab luminos si aflat ''la ora 13'',am folosit tot timpul o oglinda zenitala.Cum masuram PA in cazul companionului lui Polaris? Intre timp,Jupiter s-a ridicat la o altitudine cat de cat decenta.Am observat planeta direct,fara diagonala,portocularul permite abia-abia la limita,acest mod de observare. Deja la 18x se vedeau ,abia sugerate, benzi joviene.La Est de planeta am vazut patru obiecte stelare apropiate ,grupate la cateva diametre joviene distanta, si un alt obiect similar ,mult mai departat,la vreo 20 de diametre.Sa fi fost ''o stea fixa'' sau un alt satelit jovian? Turbulenta atmosferica nu a permis utilizarea grosismentului G=140x ,doar a celui de 93x,Plossl Celestron 7.5mm.Am vazut pe disc o asimetrie a benzilor.Si anume banda ecuatoriala sudica era intensa,cea nordica parea chiar absenta.Zonele tropicale mi s-au parut pustii,fara detalii.De asemenea banda temperata sudica parea mai intensa dar se vedea si cea nordica.De asemenea am remarcat o intunecare a imaginii spre ambii poli ai planetei. E cumva Neptun prin zona? Mircea ----------------------------------- dyazzz 06 Aug 2010 23:33 ----------------------------------- Uranus este langa Jupiter ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Aug 2010 19:27 ----------------------------------- Aha,Uranus,mersi de info.Poti fi un pic mai exact,te rog? Mircea ----------------------------------- auriga 07 Aug 2010 20:35 ----------------------------------- Uranus e situat la aprox. 3 grade vest de Jupiter. La o magnitudine de 5.77 este usor de gasit. ----------------------------------- dyazzz 07 Aug 2010 23:20 ----------------------------------- Deci cred ca de ceva vreme il confund pe Uranus cu o cometa.Tocmai am venit de la tara si sunt cam dezamagit :(.Nu am reusit sa vad Andromeda pentru ca era foarte aproape de orizont si e poluare luminoasa din Garbovi(am fost la Ciocarlia mai e cineva de acolo?:D)dar am vazut Mizar si Alcor din Ursa Major si M13 :D ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Aug 2010 17:53 ----------------------------------- dyazzz Foarte bine.La acest topic ne ocupam indeosebi de stelele duble.Ma gandesc ca ai vazut Alcor-Mizar prin telescopul tau,nu-i asa?Ce ai vazut,cum le-ai vazut,in ce conditii,la ce grosisment etc? O sugestie:ai demontat un binoclu si cred ca am inteles ca folosesti unul din ocularele Kellner la telescop.Te-ai gandit ca din cealalta jumatate de binoclu sa-ti confectionezi un monocular,o luneta de mana care te-ar ajuta sa gasesti obiectele ceresti mai usor,mai ales in conditii de poluare luminoasa? Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Aug 2010 19:35 ----------------------------------- Cunoasteti povestea lui Miller si a recuperarii epavei lui ''Atocha'',corabie spaniola din epoca imperiala si care a esuat cu nenumarate comori la bord? Sambata 7August,de la ora 22:00 TLR am efectuat ''scufundari in cerul profund'' in cautare dupa ametistul,smaraldul si rubinul stelelor duble si multiple. La inceput am observat pe Mu Bootis,o dubla cu separatie mai mare de un minut de arc,lejer rezolvata de luneta de 60x700mm chiar si la 17x prin ocularul Huygens Acromatic Zeiss 42mm-un ocular caruia intr-o zi am sa-i scriu o oda de lauda :D !Dar la 78x,prin ocularul ortoscopic Vixen de 9mm ceva mi-a atras atentia.Asa ca am mutat acest ocular pe dobsonianul de 125mm F/7 ''et voila'',Mu Bootis este de fapt o tripla.Companionul este la randula lui format din doua stelute de magnitudini apropiate,companionul secundar fiind aproape aliniat pe linia imaginara care leaga steaua principala de companionul primar,separatia dintre cei doi companioni fiind destul de mica ,pe la doua secunde de arc. In aceeasi zona cu Mu Bootis am mai gasit doua duble,una vizibila ca stea singulara VOL,cealalta telescopica.Prima dintre aceste duble are o separatie cam de o zecime,poate doar 8% din cea a lui Mu Bootis si are stelele inegale ca magnitudine;a doua,cea telescopica are o separatie de o cincime din cea a lui Mu Boo si componentele de aceeasi magnitudine.Nu am identificat inca numele acestor doua duble. Am observat apoi pe Iota Bootis,o dubla de asemenea larga,usor de rezolvat.Care insa,la grosismentul de 17x,se afla in acelasi camp vizual cu o alta dubla ,aflata mai la Nord,cu o separatie cat o patrime din cea a lui Iota Boo.Distanta dintre cele doua duble sa fie in jur de 35-40 minute de arc.La 78x,in luneta 60x700mm cu ocular Vixen 9mm,cand Iota iesea din camp ,cealalta intra in campul vizual.Si pe aceasta stea dubla trebuie sa o identific. Am incheiat cu Eta Cass,o dubla care ca aspect mi-a amintit de Polaris,companionul fiind foarte slab ca stralucire iar separatia este de cateva secunde de arc. Asadar azi-noapte am constientizat o problema:daca voi considera ''sfera stelelor fixe'' drept fundul oceanului galactic pentru un telescop dat,ei bine acesta este presarat cu atat de multe asemenea comori de stele duble si multiple incat un cautator solitar ca mine se poate rataci usor.Eu am cautat trei stele duble si ,fara sa vreau am dat peste sase asemenea stele,una mai frumoasa si mai interesanta ca cealalta.Si m-am bucurat pentru aceasta. Acuma va las ca am treaba...''Matelot,unde este clondirul meu de rom?" Mircea ----------------------------------- dyazzz 09 Aug 2010 14:40 ----------------------------------- Da am observat Mizar Si Alcor cu toate grosismentele desi cu ocularul de 20 greu reuseam sa imi dau seama daca sunt 2 sau decat o stea acolo.La 4mm+Barlow 2x am reusit intradevar sa le vad separat erau exact la marginile campului vizual si parca am reusit sa disting Mizar A de Mizar B dar nu sunt sigur deoarece telescopul meu este foarte decolimat.In privina telescopului cautator...ufff toate stelele se vad comete prin el nici gand de asa ceva ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Aug 2010 22:04 ----------------------------------- dyazzz mersi pt detalii.Ce te impiedica sa colimezi telescopul?Trebuie sa faci ceva,o marire de 350x ca sa separi Mizar este cam multisor. Duminica 8 August ,de la 22:35 TLR,am efectuat observatii.La inceput am incercat sa rezolv Iota Cass cu luneta de 60x700mm.La marirea de 140x se zarea cam pe al doilea inel de difractie un companion la PA aprox de 90 grade.De multe ori companionul parea sa fie doar o fluctuatie,o condensare a inelelor de difractie.Am deja doua luni de experienta in observatii cu refractorul ,asa ca ''nu ma las dus cu presul'' asa de usor.Dupa un lung exercitiu de focalizare de vreo jumatate de ora, am individualizat companionul intr-o pata de difractie perfect circulara dar care fluctua,aparea cand ca pata de difractie pentru cateva secunde,cand se topea in sistemul de inele de difractie pentru a reveni dupa alte cateva secunde.O ''vanatoare'' interesanta.Dar ce este asta pe langa duelul cu durata de trei zile de la Stalingrad a lunetistului sovietic Vasily Zaitsev cu controversatul maior nazist Erwin Konig! Asa ca am trecut la dobsonianul de 125mm F/7 armat cu ocularul ortoscopic Vixen 9mm si care la 96x mi-a prezentat Iota Cass drept o stea tripla.Un companion,cel mai putin luminos ce-i drept dar si mai distantat de steaua centrala,este intradevar la PA=90 grade,cu acesta m-am luptat cu luneta.Celalalt companion este mai luminos dar si apropiat la doua-trei secunde de primara si este situat la PA=210 grade. Cealalta tinta a serii a fost Sigma Cass in privinta careia luneta 60x700mm a fost neputincioasa.In dobsonianul de 125mm,la 93x,Sigma Cass se vede ca o splendida dubla.Stralucirea stelelor este inegala dar nu mai mare de doua grade de magnitudine iar companionul este la PA=330 grade. Am indreptat dobsonianul dotat tot cu marirea de 93x spre Jupiter care ,in ciuda altitudinii mici,a prezentat multe detalii pe disc.O promisiune asadar de observatii interesante pentru toamna care se apropie. In incheiere am zis sa fac un tur stelar de cateva minute cu binoclul Baigish 10x50mm:M34,M103,Chi-Has Per,M31.Stelele duble Albireo si 61 Lebada au fost rezolvate fara umbra de indoiala ;iar mai recenta cunostinta Mu Bootis a fost adaugata pe lista stelelor duble binoculare.Asa ca turul stelar a avut si retur si s-a cam prelungit :D ! Ce nori de stele in Cygnus aflat la zenit,ce alti nori stelari superbi rasar cu Perseus!Iar in Cassiopeia cred ca am vazut si alte roiuri galactice inafara de M103. Astronomia prin toate instrumentele continua sa fie extrem de interesanta.Anatema sa cada asupra televizorului:''Teveus Expelliarmus!'' Mircea ----------------------------------- mak 12 Aug 2010 08:46 ----------------------------------- Dupa o serie de observatii deep-sky, am continuat in noaptea de 10/11 august observatiile la stele duble de vara si de seara/dimineata. M-am bazat de data asta pe subiectele selectate de soft-ul monturii, curios fiind ce imi propune. N-a fost rau deloc, a ales niste duble frumoase. Am inceput cu 61 Cygni care nu are nevoie de prezentare. Am trecut apoi la Delta Serpentis, o dubla apropiata (3,9" zic unii) observata la 200X. Dupa asta m-am mutat la Rasalgethi, foarte frumoasa si ea. A urmat Xi Bootis, o dubla observata la 200X, cu componentele galben, respectiv galben-portocaliu. Daca tot eram in zona, am trecut si pe la Izar. A urmat K Bootis, o dubla mai larga cu componentele alb-galbui, respectiv alb. La fel si Cor Caroli, pe care nu am mai vazut-o de vara trecuta. Am incheiat observatia la duble cu Almach, cea mai frumoasa dubla din cate am vazut pana acum. Dupa asta, am crezut ca pot sa strang si sa merg la nani, dar Jupiter mi-a facut cu ochiul si, dupa ce am pus telescopul pe el, m-a recompensat cu o gramada de detalii si mi l-a aratat si pe Io care tocmai iesea de dupa disk. M-am culcat pe la doua jumatate, dupa vreo patru ore de observatii. Ce a fost a doua zi la serviciu, e o alta poveste :lol: . ----------------------------------- mak 13 Aug 2010 08:49 ----------------------------------- Aseara, inainte sa ma relaxez la observarea Perseidelor, am mai facut cateva observatii la stele duble. Prima a fost Enif sau epsilon Pegasi. Am vazut primara galbena si secundara alba, aflata la PA 60° si aproximativ 30". Am incercat apoi Alpha 1 Capricorni, dar n-am reusit s-o separ la 255X. Am fost intrerupt de cel mai mare meteor pe care l-am vazut aseara, magnitudine aproximativ -3 care a lasat o dara prelunga si usor verzuie. M-am mutat la beta Cephei, cu ambele componente albe, cu secundara la PA 265° si aprox. 8". Am incheiat cu Delta Cephei, cu primara alb-galbui si secundara alba aflata la PA 350° si aprox. 20". A fost o seara (si o dimineata!) placuta care a inceput cu observarea secerei Lunii, a continuat cu observarea Luceafarului de Seara, cu cele de mai sus si, bineinteles, cu nelipsitul Jupiter si prietenul lui, Uranus. Am reusit sa vad si cativa meteori mai luminosi, restul pierzandu-se datorita eforturilor sustinute ale iluminatului public din Bucuresti si celor de la aeroport. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Aug 2010 22:33 ----------------------------------- mak foarte faine rapoartele tale de observatii,rezulta din ele si sugestii/ liste de obiecte de observat;fii bun si precizeaza si telescopul folosit,e o informatie utila. Am informatii noi despre Nu Dra,am sa le postez. Incearca cu SCT-ul pe Delta Cygni,nu-i ceva lejer. Mircea ----------------------------------- mak 13 Aug 2010 22:46 ----------------------------------- O sa incerc si Delta Cygni. Telescopul e un MN56. ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Aug 2010 23:08 ----------------------------------- Scuzati ca am indraznit sa intreb :D . Pai asta-i super-telescop,este evaluat la un fir de par de apocromatul FS 102 a lui Takahashi :shock: :shock: :shock: Nu-i postezi o poza te rog la ''Ce instrumente...''? Sa-l stapanesti sanatos ca de folosit ma bucur sa vad ca-l folosesti foarte bine. Acuma inteleg eu de ce nu te doare inima sa te desparti de Mak Cassegrain de 125mm :idea: Mircea ----------------------------------- mak 14 Aug 2010 00:47 ----------------------------------- Multumesc, o sa pun si poze cat de curand. Tocmai am venit de afara unde i-am venit de hac si lui Delta Cygni. Le-am vazut pe amandoua albe stralucitor, cu secundara la PA 220 grade, undeva intre primul si al doilea inel de difractie, la 190X. Mi-a luat cam 15 minute sa fiu sigur ca e acolo din cauza atmosferei agitate. Din cauza asta am si intrat in casa, Jupiter arata urat in seara asta :( , plus ca si noaptea trecuta (mai mult alba) si-a spus cuvantul. ----------------------------------- auriga 19 Aug 2010 10:22 ----------------------------------- Aseara dupa ce am fost observat extraordinar de bine Veil nebula prin dobsonul de 254mm (filtru OIII 2", Hyperion 21mm fara element barlow), am spus sa incerc si cateva duble, din pacate n-am gasit foaia cu notite de pe acest topic si a trebuit sa ma rezum la memorie: Am folosit oculare Skywatcher Planetary 4mm si Goldline 9mm). delta Cyg - componenta 2 usor vizibila la 300x, splitata curat iota Cas - tripla - usor splitata si la 133x. nu Dra - splitata curat la 300x. iota Cas a fost splitata si de un dobson 150mm f/5 prezent la fata locului, desi putin mai greu. P.S. 52 Cyg de langa latura vestica Veil (NGC 6960) este o dubla! (mag. 4.2, 8.7, sep. 6.4") - data viitoare sigur o voi incerca :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Aug 2010 18:22 ----------------------------------- auriga multumesc de participare,devine tot mai interesant. Felicitari pentru rezolvare Delta Cygni,pare a fi o dubla dificila. Fii bun si detaliaza un pic despre Nu Dra,ce anume ai vazut?Este asadar o dubla sau o dubla-dubla? Cat de aproape de Veil Nebula este 52 Cyg?Crezi ca as putea-o folosi sa gasesc nebuloasa din oras?(Plus valoarea ei de stea dubla ,''bien-sur'' :) ) Mircea ----------------------------------- auriga 20 Aug 2010 20:26 ----------------------------------- Vroiam sa spun mu Dra, nu Dra se spliteaza si in binoclu, si nu2 e doar spectroscopic binara. Veil trebuie o vedeti, mai ales in dobson, dar un filtru OIII sau UHC este obligatoriu. Eu nu o vad cu telescopul de 10" fara filtre. 52 Cyg trece prin mijlocul laturii de vest a nebuloasei. ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Aug 2010 23:17 ----------------------------------- Azi-noapte,Joi ,de la miezul noptii pana la ora 1:00 a.m. am observat stele duble binoculare. Duminica trecuta a fost in vizita prietenul si colaboratorul meu Csillag Attila.Deoarece vizita lui s-a intamplat cam pe la amiaza,am efectuat o comparatie intre binoclul meu Baigish 10x50mm si binoclul sau Tento 10x50mm,efectuand observatii pe obiecte terestre.Ei bine,la observarea prin binoclul meu Attila sa plangea ca acesta dubleaza. Afirmatiile lui m-au pus pe ganduri si azi noapte am vrut sa verific daca nu s-a intamplat ceva cu binoclul. Am reobservat Epsilon 1-2 Lyrae,Nu Dragonis,16-17 Dragonis,61 Lebada si Albireo. Toate aceste stele au fost rezolvate de binoclul tinut in mana,am observat in pozitia sezand.Dubla cea mai stransa a fost evident Albireo,cotat de TUBA la o separatie de 34 secunde de arc,companionul albastru fiind abia vizibil la ''ora 23''. Noutatea absoluta a acestei observatii a fost ca,privind din nou la Epsilon 1-2 Lyrae am observat ca si steaua Zeta Lyrae este foarte frumos rezolvata de catre binoclu. La 61 Lebada am apreciat un PA de aprox 170 grade iar la Zeta Lyrae un PA de aprox 190 grade.La Zeta Lyr steaua principala este cea nordica,companionul fiind cam cu 1.5 grade de magnitudine mai slab. Dupa observarea dublelor cu binoclul ,le-am verificat cu luneta de rezerva 60x700mm la un grosisment de 18x obtinut cu un bun ocular Kellner Bushmaster de 40mm focal,pe standard de 24.5mm primit de la Brian Nordstrom. Ma mir cum mi-a ''scapat'' pana acum Zeta Lyrae! Ceva ce nu inteleg este ca TUBA coteaza 61 Lebada la o separatie de peste 5 minute de arc ori eu am vazut-o la o separatie chiar ceva mai stransa decat a lui Zeta. Mircea ----------------------------------- cluci 27 Aug 2010 23:58 ----------------------------------- Ma mir cum mi-a ''scapat'' pana acum Zeta Lyrae! Ceva ce nu inteleg este ca TUBA coteaza 61 Lebada la o separatie de peste 5 minute de arc ori eu am vazut-o la o separatie chiar ceva mai stransa decat a lui Zeta. Mircea Conform cu WDS (Washington Double Star Catalogue) 61 Cyg este un sistem format din nu mai putin de 8 componente - in wds se poate gasi dupa "nickname"-ul STF 2758. Componenta principala (A) are o mag de 5.20 . B-ul are 6.05 iar celelate au majoritatea magnitudini intre 10 si 11 cu exceptia lui E care e pe la 9.6 La aceasta dubla prima componenta care sare in ochi este B. Ultima masuratoare a perechi AB conform WDS e facuta in 2008 si da o valoare de 31.2 secunde de arc pentru separare si 151 grade pentru PA. Pe de alta parte componenta E (cea de mag 9.6 are o separare de 305.9 secunde de arc - deci f putin peste 5 minute de arc si 271 PA) De asemenea mai sunt inca 2 componente apropiate de valoarea de 5 min de arc. Deci probabil ca ati observat de fapt AB-ul in timp ce sursa din care ati luat datele indica probabil AE-ul.( puteti verifica asta daca aveti o estimare a PA-ului sau daca ati estimat cam care e dif de magnitudine) Luci ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2010 22:12 ----------------------------------- Luci multumesc pentru clarificare,am vazut AB-ul in cazul lui 61 Lebada.Am indicat un PA de 170 grade in interventia precedenta pentru aceasta dubla.Acest PA este unul estimat ''ochiometric'' :D in felul urmator.M-am asezat cu fata spre Apus ,luand ochii de la ocularele binoclului am localizat Polaris,mi-am imaginat planul meridian si am cautat apoi sa apreciez orientarea dublei 61 Cyg fata de acest plan. La fel am procedat si in cazul lui Zeta Lyr.Nu mi-a trecut prin minte nicio alta metoda de evaluare a PA la dublele binoculare.Campul vizual efectiv fiind de 7 grade,ar trebui sa tin nemiscat binoclul vreo jumatate de ora daca as vrea sa folosesc trucul cu miscarea diurna aici. Ma bucur si ca TUBA nu contine o eroare (cum am crezut). Multumesc inca odata si te rog pe mai departe ghideaza-ne in fascinanta lume a stelelor duble si multiple. Mircea ----------------------------------- cluci 28 Aug 2010 23:29 ----------------------------------- Hm.. interesanta problema asta cu estimarea pa-ului la observatiile prin binoclu. Eu n-am observat niciodata dube prin binoclu su nu m-am lovit de ea.. Am preferat intodeauna telescopul... si folosesc intradevar metoda cu miscarea diurna.. Dar m-ati facut curios acum.. O sa caut putin cand o sa am timp sa vad ce metode folosesc altii in cazul asta... (daca exista vreo alta metoda :) ) Luci ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Sep 2016 00:17 ----------------------------------- Fiind la observatii asta-seara - dupa pozarea unei configuratii triunghiulare a lui Saturn-Marte-Antares - si avand aparatul foto pe trepied la indemana am pohtit sa-l incerc la stele. Si ,zic eu ,bine am facut. Una dintre poze ,cea a lui Cassiopeia nu contine stea dubla dar cea a lui Cygnus , Lyra si Ursa Mare : da. Sincer spun ca m-a surprins foarte acest lucru ,stiind ca obiectivul lui Coolpix S3300 se deschide cel mult la 6mm. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 27 Sep 2016 23:53 ----------------------------------- Asta-seara am pozat cateva stele duble ...de vara si de seara . Astro-modelele care au defilat in aceasta seara pe ''catwalk'' au fost Alcor si Mizar -la care am obtinut cea mai reusita poza de pana acum , Alpha Capricorni , Beta Capricorni , Enif din Pegas , Gamma Delphini -cred eu si Theta Serpentis. Spun eu ca ar fi Gamma Del deoarece nu am luat notite ,imi amintesc faptul ca am tintit si aceasta stea dar si altele , acum am dificultati sa le indentific desi pozele sunt reusite. Sa-mi fie invatatura de minte ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Oct 2016 17:54 ----------------------------------- Sambata 8 Octombrie ac , am pozat steaua dubla Miram adica Eta Persei prin metoda afocala , folosind telescopul Maksutov Cassegrain 100mm F/14 la 56x /Plossl 25mm, la o distanta focala efectiva EFL = 381 mm. Steaua principala este o stea galbena din clasa spectrala K iar companionul este de culoare albastra , separatia este de 29''. Wikipedia se balbaie si plaseaza sistemul ba la 1331 ,ba la 880 ani-lumina de noi. Mircea ----------------------------------- FlorinC 31 Oct 2017 22:42 stele duble de vara si de seara ----------------------------------- O situatie interesanta pe care deocamdata nu o pot explica. In baza de date "Stelle doppie" am gasit: 60 Aql cu SAO 125235 iar HD 188512 iar Beta Aql - Alshain (STT 532) cu SAO 125235 iar HD 188512 http://stelledoppie.goaction.it/index2.php?cerca_database=60+aql&azione=cerca_testo_database&nofilter=1§ion=2&ricerca=+Search+ In SINBAD se specifica: Beta Aql este de fapt 60Aql... Concluzia: au gresit cei de la Stelle Doppie. Dar coordonatele ...de ce sunt diferite ?(in Stelle Doppie) 60 Aql --> 19 55 17 -00 24 45 Beta Aql --> 19 55 19 +06 24 24 Ba mai mult, dupa cum se poate observa in link-ul de mai sus si magnitudinile sunt diferite...PA-urile... Oare sa fi gresit cei de la Stelle Doppie (ei spun ca isi fac upgrade dupa WDS...)? ----------------------------------- nobody 01 Noi 2017 00:53 ----------------------------------- Este gresita corelarea de nume in Stelle Doppie pentru WDS 19552-0023 Am verificat in WDS: WDS 19553+0624 = (Disc) STT 532 = (Bayer) bet Aql = (Flamsteed) 60 Aql = (Name) Alshain iar WDS 19552-0023 = (Disc) J 2563 fara alte corelari ----------------------------------- FlorinC 01 Noi 2017 14:11 stele duble de vara si de seara ----------------------------------- Ok. Multumesc pentru precizari Nobody. Am sa ii atentionez pe cei de la Stelle Doppie. ----------------------------------- iulian90 17 Sep 2019 14:00 ----------------------------------- Salutare tuturor. Prezint si eu cateva poze cu stele duble mai largi, facute cu telescopul reflector de 114mm diametru si focala de 900mm, si camera foto Canon 450d montata cu barlow 2x infiletat direct pe barelul adaptorului pentru telescop a camerei. Focala rezultanta este undeva pe la 1500mm, fiindca barlow-ul in configuratia asta nu mareste chiar de 2 ori, ci numai de 1,7 ori. Stelele fotografiate sunt Beta Lyrae (Sheliak), Epsilon 1 si 2 Lyrae, Zeta Lyrae, Nu Draconis, Eta Cassiopeae, Eta Persei, Gamma Andromedae (Almaak), Gamma Delphini , Beta Cygni (Albireo) si Gamma Arietis (Mesarthim). Pozele sunt decupate la dimensiuni de aprox. 360 x 360 pixeli. Numai la stelele Epsilon 1/2 Lirae poza a fost decupata mai mare. Aseara ,dupa ce am fotografiat Luna, am vrut sa incerc sa fac poze si la cateva stele mai stralucitoare, sa vad daca iese ceva, mai ales ca aveam telescopul pe montura Dobson, fara urmarire. Am facut un calcul pentru expunerea maxima fara tracking si mi-a dat 1/5 secunde, camera am setat-o la expunerea de 1/6 s, pozele au iesit clare ,fara alungirea stelelor, dar am incercat si la 1/4 s si stelele inca erau rotunde ,asa ca am continuat cu acesta expunere sa fac poze la stele duble. Asa am ajuns sa fac poze si la stele duble cu camera Canon 450d si telescopul de 114mm. Am mai facut eu niste poze la stele duble in trecut, dar cu camera web si o camera video auto de bord, adaptate pentru telescop si pozele nu erau asa de reusite ca aceste poze facute aseara. ----------------------------------- theogon 17 Sep 2019 18:53 ----------------------------------- Felicitări Iulian pentru imaginile obținute(gamma Andromedae, gamma Delphinis sau gamma Arietis mi-au plăcut mult. Încearca să determini separația acestor stele ca și PA-ul (Există o literatură bogată Observing and Mesuring Visual Double Stars- Patrick Moore”s Practical Astronomy Series) ----------------------------------- iulian90 18 Sep 2019 08:21 ----------------------------------- Multumesc @ theogon. :) Separatia o pot masura pe imaginile respective, dar unghiul de pozitie PA e mai dificil de masurat pe imaginile facute cu telescopul pe montura Dobson. Trebuie sa pun telescopul pe montura ecuatoriala si camera orientata in asa fel incat latura mare a cadrului sa fie tot timpul paralela cu ecuatorul ceresc, numai asa o sa pot masura cu precizie unghiul PA. Daca se va mai insenina, chiar si in seara asta, o sa mai fac poze la stele duble, dar la un raport focal mai mare, cu barlow 3x si telescopul montat pe montura ecuatoriala. ----------------------------------- theogon 18 Sep 2019 09:13 ----------------------------------- Cea mai simplă metodă pentru determinarea PA-ului este să lași telescopul fix și să înregistrezi urma stelei. Ai astfel direcția vest. față de aceasta cu un raportor banal ( sau un program care permite măsurarea unor unghiuri -autocad de exemplu) determini unghiul de poziție cu o acuratețe bună. ----------------------------------- Erwin 18 Sep 2019 11:52 ----------------------------------- Bravo, Iulian, din nou surprinzător! :) Cred că ai nevoie și de o mască Bahtinov pentru o focalizare precisă și să faci expunerile la duble când seeing-ul este mai bun pentru că magnificația e mare. Epsilon Lyrae se vede splitată în cele 4 componente numai când ai seeing acceptabil pentru magnificații mai mari de 100X, separația fiind mică. ----------------------------------- iulian90 18 Sep 2019 13:50 ----------------------------------- @ theogon. O sa incerc metoda propusa de tine , din ce am inteles, trebuie sa mai maresc putin expunerea si sa las telescopul fara urmarire ,in asa fel stelele ies ca mici dare pe directia est-vest si asa pot determina nordul si apoi unghiul PA. @ Erwin. Pe viitor o sa imi confectionez si o masca Bahtinov cu fire ,dintr-un capac din PVC, similar cu cel care il pun la telescop cand nu fac observatii. Deocamdata ma folosesc de functia Live View a camerei foto Canon, mai dificil este cu camera Eboda care nu dispune de zoom digital, care m-ar fi ajutat putin la focusare. La stele duble o sa folosesc barlow-ul 3x pentru magnificatie mai mare, mai ales ca camera are senzorul cu pixeli mari, de 6 microni, fata de 3 microni cat au pixelii la camera video Eboda. Chiar si asa, nu stiu daca or sa se vada splitate componentele la Epsilon Lyrae, ramane de vazut. ----------------------------------- iulian90 18 Sep 2019 18:02 ----------------------------------- Am masurat separatia la stelele fotografiate acum doua seri: Beta Lyr = 44,6" Zeta Lyr = 42,8" Nu Dra = 62,4" Eta Cas = 15,2" Eta Per = 28,5" Gamma And= 9,8" Gamma Del= 8,9" Beta Cyg= 35,7" Gamma Ari= 7,1" Am folosit metoda masurarii cu rigla pe ecranul laptopului. Mai intai am aflat care este amplificarea reala a lentilei barlow 2x infiletata direct pe adaptorul camerei si este de 1,65 ori, marind focala telescopului de la 900mm la 1485mm (raport focal f/13). Cum senzorul camerei este de 22,2mm x 14,8mm, rezulta un camp aparent de 51,4' x 34,2' sau 3084" x 2052" (Luna se incadreaza la limita in campul camerei, pe inaltimea cadrului). Am mai masurat dimensiunea pozelor realizate cu aceasta camera si vizualizate pe laptop, cu Nero Photosnap View si masoara 216mm x 145mm pe ecranul laptopului. Apoi am inceput sa masor separatia dintre componentele stelelor, cu rigla pe ecranul laptopului, pentru acuratete mai mare ,am marit imaginea de 8 ori si am tinut cont de aceasta marire a imaginii si valoarea masurata cu rigla am impartit-o la 8, apoi am impartit latimea imaginii masurate pe ecran la valoarea separatiei masurata pe ecran si imartita la 8, rezultand un raport intre latimea imaginii si separatia dintre componentele stelei duble, masurate pe ecran . Apoi am impartit valoarea campului aparent (pe latimea imaginii) care este de 3084" ,la raportul dintre latimea imaginii si valoarea separatiei pe ecran, si rezulta chiar valoarea in arc-sec a separatiei dintre componentele stelei duble. Eu asa am procedat, nu am folosit softuri de astrometrie . ----------------------------------- theogon 19 Sep 2019 19:46 ----------------------------------- Iulian ai obținut precizii sub 4%, ceea ce nu este rău. Erorile se datorează valorii determinate ale cîmpului instrumentului, ale focalei și ale măsurăorilor propriuzise efectuate pe ecranul laptopului. Metoda pe care ai folosit-o în determinarea separației (care duce la rezultatele specificate de tine) poate fi rafinată cu repetarea observațiilor și făcută media aritmetică (literatura de specialitate spune un minim de 30 de determinări - cel puțin pentru observațiile vizuale) Pentru determinarea câmpului se poate alege o stea cu o declinație cuprinsă între 60 si 75* si cu telescopul fix se determină (cronometrează) timpul (t) de trecere a acestei stele prin camp. Valoarea campului este data de timpul t (în secunde x cos declinația stelei x15,0411 (iarăși cel puțin 30 de determinări). Voi reveni cu amănunte ----------------------------------- Erwin 20 Sep 2019 07:44 ----------------------------------- theogon Propun să facem un topic separat pentru procedura de determinare a câmpului (calibrarea instrumentelor astro-fotografice). ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Iul 2020 22:28 ----------------------------------- Aseara am facut intai observatii gen ''reenactment = reconstituire''. Am folosit pe dobsonianul de 200mm ocularele Kepler f= 25 si Kepler =15mm. Intai am folosit ocularele in modul ''sec'' adica singure. Dupa care le-am inserat in lentila Barlow Hyperion 2.25. Am folosit deci grosismentele : 49x / Kepler 25mm 82x/Kepler 15mm 185x/Kepler 15mm +Barlow Hyperion 2.25x Folosind lentila Barlow , am lucrat cu un sistem F / 13.8 si ... aici am vrut sa ajung. Eram curios sa vad cam ce imagine vedeau reflectoristii pe vremea lui Hearne si Herschel cand deschiderea ''normala'' a newtonienelor era de F/12-F/13. Am rezolvat la 185x stelele duble DA 9 si Epsilon Lyr iar Zeta Lyr,Beta Lyr ,Albireo la 49x. M13 a avut aspectul unui foc de artificii datorita stelutelor numeroase rezolvate dar care pareau sa zboare,sa arunce scantei.De fapt telescopul chiar trepida deoarece din cauza campului vizual mic, era mereu in miscare. :? La M27 s-a vazut vag forma de cocean de mar, M57 a fost bine vizibila, M56 slab vizibila. Per ansamblu, imaginea este mult mai buna decat m-as fi asteptat pe 50% din diametrul campului ,in jurul axei. Dar campul vizual este mic ''de mic''de mic'' etc etc Dupa ce m-am saturat sa ma joc de-a istoricul am revenit mental in preafericita iepoca globalista si am observat aceste patru stele duble folosind dotarea standard (Mark III ): STF 2486 Cyg 6.5mv/6.7mv/7.2'' stea dubla STF 2496 Cyg 6.5mv/10mv/2.1'' natura incerta STF 2450 Dra 6.5mv/9.5mv/5.1'' stea dubla STF 2348 Dra 5.5mv/8.7mv/26'' stea dubla Neglijand stelele din ''reenactment'' ,am vazut in luna curenta 37 de stele duble/multiple dintre care 20 sunt noutati iar 17 sunt reobservari. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iul 2020 21:26 ----------------------------------- Lipsa de timp ma constrange sa raportez telegrafic. Miercuri 8 Iulie a.c. am observat 18 stele duble/multiple si am reobservat doua cu dobsonianul de 200mm : *HJ 1428 *AC 17 *Psi Cyg *26 Cyg *ARG 104 *STT 2277 *STT 344 *BU 445 *STF 2762 *reobservare Mu Cyg : SPLENDIDA ! *HJ 1641 *HJ 1647 *STF 2769 *1 Peg ( identificare nesigura ,neverificata de la lumina chioara a lanternei) *BU 677 *STT 408 *49 Cyg *STF 2700 *BU 441 *reobservat /rezolvat dar nu separat Lambda Cyg Alte obiecte :nebuloasa planetara NGC 6826 la care am vazut steaua centrala la 154x. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Aug 2020 22:43 ----------------------------------- Am gasit sub un maldar de oculare ''foaia cea pierduta'' si care poarta data de 10 August 2020. In acea seara am observat 14 stele duble/multiple. Am subliniat cu albastru stelele duble din ''Autostrada binara Cygnus'' , o ''linie'' de sase stele duble. O propun spre observare,mai ales celor care cred ca in Cygnus exista doar steaua dubla ... Alberio (teic dzis celor lesinati dupa romgleza , asta v-a scapat :shock: :wink: :P ) Scriu aici si despre singurul obiect DSO observat cu acea ocazie : roiul deschis NGC 6819 din Cygnus despre care am notat : '' roi deschis in forma de X inegal,cu bratele NV si NE mai lungi ,(contine) zeci de stele''. seds.org: NGC 6819 a fost descoperit de catre Caroline Herschel la 12 Mai 1784 si redescoperit independent de catre Karl Ludwig Harding in 1824 si raportat in 1827 : ''Berliner Jahrbuch fur 1827'' ,pag. 131-134. Cer bi-senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 24 Aug 2020 19:03 ----------------------------------- Buna seara tuturor. :) Dupa cum am mai scris in topicul "Planete", recent am descoperit ca reflectorul de 114/900mm avea oglinda principala cu margine rabatuta pe o latime mica de cativa milimetri, ceea ce strica putin calitatea imaginilor vazute prin acest reflector, desi inainte il consideram de calitate foarte buna. Am acoperit marginea rabatuta cu o masca din carton negru cu apertura de 100mm, plasata la 4 mm deasupra oglinzii, prinsa in suruburile urechilor de sprijin a ogilnzii, de pe bariletul acesteia. Acum imaginea stelelor duble este mult mai placuta, cu inele de difractie mai slab luminoase in jurul discului Airy, ceea ce faciliteaza separarea stelelor duble cu companioni foarte apropiati de steaua principala. :) Aseara m-am pus pe observat stele duble din constelatia Acvila ( Aquila) si timp de 2 ore am observat un numar de 35 stele duble, aproape toate din cate se gasesc in aria constelatiei, ramanand neobservate doar 4 stele in extremitatea nordica a constelatiei si una in extremitatea sudica. :D Aceste stele observate sunt: π Aquilae / Σ 2583 - Companionul B este relativ bine vizibil, de culoare alb-albastruie, foarte apropiat de steaua A, spre SEE de aceasta. Steaua A este de culoare alb-galbuie. 28 Aquilae / S 717 - Companionul B este relativ greu vizibil, foarte departat de steaua A, spre S de aceasta. Σ 2562 - Companionul B este relativ bine vizibil, departat de steaua A, spre SVV de aceasta. Σ 2590 - Companionul B este greu vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre NV de aceasta. Σ 2613 - Companionul B este bine vizibil, apropiat de steaua A, spre N de aceasta. Σ 2628 - Companionul B este relativ greu vizibil, apropiat de steaua A, spre N de aceasta. Σ 2635 - Companionul B este greu vizibil, apropiat de steaua A spre E de aceasta. O Σ 198 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A spre S de aceasta. Σ 2532 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ departat de steaua A spre N de aceasta. 23 Aquilae / Σ 2492 - Companionul B este greu vizibil, foarte apropiat de steaua A, imediat dupa primul inel de difractie, spre N de steaua principala. Σ 2533 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua A spre SV de aceasta. Σ 2535 - Companionul B este greu vizibil, relativ apropiat de steaua A spre NVV de aceasta. Σ 2494 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua A spre E de aceasta. 15 Aquilae / Sh 286 - Companionul B este bine vizibil, departat de steaua A spre SV de aceasta. 11 Aquilae / Σ 2424 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre N-V de aceasta. Σ 2426 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre V de aceasta. Σ 2432 - Companionul B este greu vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre E de aceasta. Σ 2489 - Companionul B este relativ greu vizibil, apropiat de steaua A, spre N de aceasta. O Σ Σ 178 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre V de aceasta. Σ 2449 - Companionul B este bine vizibil, apropiat de steaua A, spre NVV de aceasta. Σ 2446 - Companionul B este relativ bine vizibil, apropiat de steaua A, spre SE de aceasta. Σ 2471 - Companionul B este foarte greu vizibil, apropiat de steaua A, spre SEE de aceasta. O Σ Σ 176 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre SE de aceasta. 5 Aquilae / Σ 2379 - Companionul B este bine vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre SE de aceasta. Σ 2644 - Componente cu straluciri similare, foarte apropiate intre ele, orientate pe directia NE-SV. H I 93 - Companionul B este relativ greu vizibil, foarte apropiat de steaua A, spre NV de aceasta. S 735 - Companionul B este relativ bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre de aceasta. Σ 2643 - Companionul B este foarte greu vizibil, foarte apropiat de steaua A, spre E de aceasta. Σ 2654 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua A, spre SV de aceasta. Σ 2646 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ departat de steaua A, spre NE de aceasta. h 1529 - Companionul B este greu vizibil, foarte departat de steaua A, spre SEE de aceasta. S 749 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre S de aceasta. 57 Aquilae / Σ 2594 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre S de aceasta. Σ I 45 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua A, spre SE de aceasta. Σ 2545 - Companionul B este relativ greu vizibil, foarte apropiat steaua A, spre NVV de aceasta. ----------------------------------- Armand Popa 24 Aug 2020 21:43 ----------------------------------- Am schimbat telescopul meu Seben 203/1000 cu un Omegon 203/1000 (oglinda net superioara) si am si atacat dublele "fioroase" asa cum le spune domnul Mircea Pteancu. Astfel am reusit sa rezolv si sa separ cu spatiu negru intre ele Lambda Cyg 0.90" 16 Vul 0.85" STT417 vul 0.90" STT371 lyr 0.90" pagina https://www.stelledoppie.it/ este foarte utila, recomand. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Aug 2020 19:48 ----------------------------------- Armand Am observat prin noul tau reflector la observatiile astroclubului de saptamana trecuta. Este un telescop excelent ,felicitari pentru rezolvarea stelelor duble subarc mentionate. In legatura cu performantele telescoapelor la rezolvarea stelelor duble ,am retinut ca Magister Sherburne Wesley Burnham a spus ca in acest domeniu ''...un telescop este bun sau nu este bun de nimic''. Sunt sigur ca te asteapta distractie minunata cu un telescop atat de bun ,la obiecte atat de dificile cum sunt dublele subarc. Cer bi-senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 07 Sep 2020 13:27 ----------------------------------- Am continuat vanatoarea de stele duble stranse. Din stelledoppie.it am generat un xls, cu stele duble cu separatie de 0.6-1" si magnitudini asemanatoare, aprox de 6-7-8mv La unele duble e nevoie efectiv de rabdare. Se rezolva pt cateva secunde in decurs de un minut. Trebuie urmarit si prins momentul de seeing bun! In noptile de 5-6.09.2020 am separat si rezolvat STT383AB 0.83” Rezolvat cu spatiu negru STT384AB 1”. usor vizibil si in ocularul zoom Rezolvat cu spatiu negru STT410AB 0.9” usor in ocularul zoom. Rezolvat cu spatiu negru BU155 0.7” rezolvat cu spatiu negru Lambda Cyg 0.9” delta mag e mare, dar e rezolvat STT418 0.9” foarte usor, Rezolvat cu spatiu negru A378 1” Rezolvat cu spatiu negru STT386 1” Rezolvat cu spatiu negru STT403 0.9”, rezolvat cu spatiu negru. Apare ca tripla. 2 stele duble largi, din care una e dubla stransa STF 2723 0.9” Rezolvat cu spatiu negru STF2422 0.8”atmosfera e un pic tulbure, dar sa rezolvat pt cateva momente cu spatiu negru. Trebuie rabdare 73Oph 0.8”atmosfera nu prea e de duble subarc. Totusi cu rabdare se rezolva STF2016 0.8”atmosfera nu prea e de duble subarc. Totusi cu rabdare se rezolva STF3056 0.7” rezolvat cu spatiu negru. Sa inbunatatit seeingul, stea de 0.7” se rezolva bine. Face parte dintr-un sistem multiplu de stele ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Sep 2020 15:42 ----------------------------------- Armand Foarte tare lista ta de duble stranse,felicitari pentru rezolvarea lor ! Cred ca ar fi util sa precizezi instrumentul pe care l-ai folosit in observarea lor. Cer senin,spor la observatii,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 07 Sep 2020 16:46 ----------------------------------- Telescopul folosit a fost Dobsonianul mare, Orion, 305/1500, cu ocularul zoom 8-24 si ocularul BGO6mm ----------------------------------- FlorinC 08 Sep 2020 21:12 Stele duble de vara si de seara ----------------------------------- Buna Armand, Sunt curios pana la cat poti sa mergi la stelele "subunitare" cu un telescop ca acela. Incearca sa vezi si la diferente mai mari de magnitudine si pana la ce magnitudine limita vezi ceva...12...13...14 ? Oricum, felicitari pentru reusite si tine-ne la curent cu evolutia instrumentului. ----------------------------------- Armand Popa 09 Sep 2020 00:09 ----------------------------------- @FlorinC: Multumesc pentru aprecieri! Adevarul este ca fac observatii de duble stranse, de sub 1 secunda, de aproximativ o luna de zile. Cand diferenta de magnitudine dintre componente e mai mare de 1, incep sa am probleme :) Telescopul probabil duce, aici observatorul mai are de exersat. Oricum, e clar ca la observarea stelelor duble, experienta e foarte imponrtanta, iar experienta se castiga doar "exersand" Pana la ce magnitudine merge telescopul? nu am incercat inca sa ma uit la stele cu mag peste 13, sau nu am fost atent la aspectul asta sa verific cu stellarium cele mai slabe stelute vizibile ce mag au.. data viitoare incerc si asta, desi fac observatii de la nici un km de centrul orasului... In seara asta am mai "executat"cateva duble "fioroase" cum le mai zice dl Mircea :) Telescopul folosit, dobsonianul mare, Orion 305/1500 cu ocularul Zoom 8-24 si ocularul ortoscopic BGO6mm STF2422-lyr-0.8” Rezolvat . savazut usor cu spatiu negru cu si fara lentila barlow2x. 21Oph-oph-0.8” a fost dificil. Delta mag e maricica de 1.48. A mers cu barlow 2x cu ocular BGO6mm. Acolo sa vazut clar ca e dubla si componenta b e mai slab luminoasa. Satiu negru nu a aparut dar e rezolvat ca dubla V2373-oph-1”, delta mag 1.02. A fost foarte dificil de rezolvat si si mai greu de separat . Magnitudini mari au ambele, dar e rezolvat cu spatiu negru dupa ce am insistat destul de mult. Probabil cea mai dificila dubla de pana acuma. Am urmarit-o aproximativ 10minute pana sa se "predea" NS Vul/HO580-vul- 1” rezolvat cu spatiu negru, magnitudini asemanatoare STF2651-sge-0.9” ambele componente au aceasi magnitudine, sunt foarte spectaculoase. AC11/SAO142294-ser-0.9” rezolvata cu spatiu negru cu ocularul BGO de 6mm BU858-peg-0.8” destul de dificil de rezolvat, delta mag e aproape 1. Pana la urma e rezolvat cu spatiu negru BU63/1 del- del-0.9” se vede ca e acolo inca o componenta, pe discul airy. Nu se rezolva cu spatiu negru. Delta mag e mare, de 1.8. STF2780-cep-1” Rezolvat cu spatiu negru H1 48/SAO19257-cep-0.8” rezolvat cu spatiu negru STF2879-cep-0.7” Rezolvat cu spatiu negru/magnitudi asemanatoare. STF 2872 BC-cep-0.8” Dubla , de unde una din componente este dubla stransa. Rezolvat foarte bine cu ocularul BGO 6mm +barlow de 2X. E cea mai spectaculoasa dubla de subarc vazuta pana acuma. Dubla AB are separatie de 21.70", iar BC de 0.8 Toate intra in acelasi camp vizual si la G:500X. Seamana cu Epsilon Lyra :) ----------------------------------- iulian90 10 Sep 2020 13:21 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Aseara si alataseara am observat mai multe stele duble din 5 constelatii: Varsatorul, Capricornul, Delfinul, Sageata si Scutul, cu reflectorul de 114/900mm, la grosismentele de 75x (cu noul ocular K 12mm de la Erwin), 100x, si 300x, cu ocularul de 9mm si barlow 3x. In Varsatorul (Aquarius) am observat: h 5529 - Companionul B este relativ greu vizibil, departat de steaua princpala, la V de aceasta. Σ 2944 - Companionul B este bine vizibil, departat de steaua principala, spre E de aceasta. Σ 2838 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ apropiat de steaua principala, spre S de aceasta. Σ 2809 (in apropiere de roiul globular M 2) - Companionul B este relativ vizibil, relativ departat de steaua principala, spre SSE de aceasta. Σ 2755 - Companionul B este relativ vizibil, relativ departat de steaua principala, spre E de aceasta. Σ 2787 - Companionul B este relativ bine vizibil, relativ departat de steaua principala, spre NNE de aceasta. Σ 2729 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre NNV de aceasta. Σ 2935 - Companionul B este relativ greu vizibil, foarte apropiat de steaua principala, spre NV de aceasta. ψ Aquarii/ Σ 12 - Companionul B este relativ greu vizibil, departat de steaua principala, spre NV de aceasta. Σ 2993 - Companionul B este bine vizibil, departat de steaua principala, spre S de aceasta,iar companionul C este relativ bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre SE de aceasta. Σ 3008 - Companionul B este bine vizibil, apropiat de steaua principala, spre SE de aceasta. 94 Aquarii/ Σ 2988 - Companionul B este bine vizibil,relativ apropiat de steaua principala, spre N de aceasta. τ Aquarii/ H VI 97 - Companionul B este relativ vizibil,foarte departat de steaua principala, spre NVV de aceasta. 19 Aquarii/ Σ 2943 - Companionul B este greu vizibil, relativ apropiat de steaua principala, spre SEE de aceasta. h 5355 - Companionul B este relativ bine vizibil, departat de steaua principala, spre NNV de aceasta, companionul C este relativ vizibil, departat de steaua principala, spre N de aceasta. 53 Aquarii/ Sh 345 - Steaua pare alungita pe directia E-V. In Capricornul (Capricornus): h 5226 - Companionul B este relativ vizibil, relativ apropiat de steaua principala, spre E de aceasta. h 5220 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ departat de steaua principala, spre N de aceasta. h 616 - Companionul B este greu vizibil, relativ apropiat de steaua principala, spre V de aceasta. In Scutul (Scutum): H VI 50 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre SSE de aceasta. Σ 2391 - Companionul B este relativ vizibil, relativ departat de steaua principala, spre NV de aceasta. δ Scuti/ H V 36 - Companionul B este greu vizibil, departat de steaua principala, spre SE de aceasta. In Sageata (Sagitta): 3 Sagittae/ Σ I 41 - Companionul B este greu vizibil, foarte departat de steaua principala, spre SSV de aceasta. β 139/ O Σ Σ 177 - Companionul B este relativ greu vizibil, foarte departat de steaua principala, spre V de aceasta. O Σ 396 - Companionul B este relativ greu vizibil, relativ departat de steaua principala, spre SV de aceasta, companionul C este greu vizibil, departat de steaua principala, spre NNV de aceasta, iar companionul D este relativ greu vizibil, foarte departat de steaua principala, spre SE de aceasta. 13 Sagittae/ H IV 100 - Companionii B si C sunt relativ vizibili, ambii departati de steaua principala, spre SEE de aceasta si apropiati unul fata de celalalt. S 730 - Companionul B este greu vizibil, relativ departat de steaua principala, spre S de aceasta, companionul C este relativ vizibil, departat de steaua principala, spre NV de aceasta, iar companionul D este bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre N de aceasta. In Delfinul (Delphinus): β Delphini/ β 151 - Companionul B este greu vizibil, relativ departat de steaua principala, spre NNV de aceasta. Σ 2665 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre NVV de aceasta,companionul C este greu vizibil, foarte departat de steaua principala, spre N de aceasta. S 752 - Companionul B este bine vizibil, foarte departat de steaua principala, spre NV de aceasta. Σ 2738 - Companionul B este bine vizibil,relativ apropiat de steaua principala, spre V de aceasta. O Σ Σ 213 - Companionul B este relativ bine vizibil, relativ departat de steaua principala, spre NE de aceasta, companionul C este relativ vizibil, foarte departat de steaua principala, spre S de aceasta. Σ 2735 - Companionul B este greu vizibil, foarte apropiat de steaua principala, spre V de aceasta. O Σ Σ 409 - Companionul B este relativ greu vizibil, apropiat de steaua principala, spre E de aceasta, companionul C este relativ vizibil, departat de steaua principala, spre NNV de aceasta. Cu aceste stele duble observate in aceste doua seri ,am ajuns la 711 stele duble observate , din care 178 stele au fost observate anterior cu luneta de 60mm si reobservate cu reflectorul de 114mm. :) ----------------------------------- Armand Popa 15 Sep 2020 23:41 ----------------------------------- In seara asta as fi vrut sa ies undeva la cer negru la observatii, dar datorita unor imprejurari mai putin norocoase nu am putut, astfel am fost nevoit sa incerc niste stele duble de subarc cu telescopul Omegon 203/1000 pe montura dobson de la mine din curte Nu am stat prea mult la observatii dar am rezolvat urmatoarele duble "subarc" BU472- cep:0.8” dubla greu de gasit si greu de rezolvat. L-am si identificat destul de greu, si sa si rezolvat greu. Am avut nevoie de rabdare. Sa descompus in 2 stelute mici de aceasi magnitudine doar dupa aprox 10-15minute, entru scurt timp. Pana acuma asta este cea mai grea dubla rezolvata. Seeingul a fost destul de slab.Am reusit sa o rezolv si sa o separ cu oclarul BGO6mm +barlox2x G333X STT458- cep: 1”. delta mag este 1.2, ce la facut foarte greu de observat. Am reusit sa o rezolv si sa o separ cu oclarul BGO6mm +barlox2x G333X BU394-cas:0.9” Rezolvat cu spatiu negru. Ocular bgo6mm BU232-cas:0.8” rezolvat cu spatiu negru. Steaua este componenta dintr-o dubla mai larga (HD4777) Este foarte spectaculoasa. Rezolvat la G333X cu bgo6mm +barlow 2x BU235-cas:0.8” rezolvat cu spatiu negru la G:333X si cu rabdare. ----------------------------------- vicu60 14 Noi 2020 21:52 stele duble lista lui Lockier ----------------------------------- Buna seara! Vin si eu cu cateva observatii la stele duble,adunate in ultima perioada.Nu sunt multe deoarece necesita timp destul sa indentifici stele prin cautatorul telescopului ,consultand catalogul lui Taky. Taky este singura sursa unde le gasesc. Instrumentul folosit este un Newtonian de 330 mm ,cu 1500 mm distanta focala. Am folosit un grosisment de 273x. Am inceput cu doua constelatii de top ale verii: Lira si Lebada . In Lira am vazut cateva duble,dar dubla 17 mi s a parut destul de interesanta,are o separatie aprox. de 3" iar companionul se afla in directia Vest. Lebada este o constelatie bogata in stele duble . Am sa povestesc de cateva care fac parte din categoria "nu ma mai satur de privit". 2657-este o tripla in care componenta principala este o dubla egala in magnitudine cu o separatie in jur de 1".Cea de a treia componenta are o distanta de aprox. 20" fata de celelalte doua. 2666-dubla cu o separatie in jur de 3" ,companionul se vede spre vest. 207-dubla foarte stransa ,companionul se duce spre nord. 2668-dubla cu separatie in jur de 2". 2607-dubla cu separatie in jur de 2",companionul se vede spre vest. 49-dubla cu separatie in jur de 2" ,companionul se vede in est. Ambele componente sunt de galbene. Mu -o dubla stransa in jur de 1". 382-este o dubla stransa in jur de 1",companionul cam la 100 gr. PA 61-dubla lejera in jur de 20". In Andromeda am remarcat dubla 36-o dubla stransa cu magnitudine egale ,asemanatoare cu dubla 32 Orion. Gama 1/2 -dubla deosebit de frumoasa ,componenta principala culoare galben -auriu iar companionul de culoare albastru-violet. Mi se pare mai spectaculoasa decat Albireo. In constelatia Equuleus . 2735-o dubla cu separatie cam de 2",companionul se vede spre vest. 2742-dubla cu separatie cam 3 ". Epsilon -dubla cu separatie 15". Cam atat deocamdata , Pe curand ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Noi 2020 22:03 ----------------------------------- vicu60 Felicitari pentru observatiile foarte interesante de duble ! Impartasesc cu tine sentimentul ''nu ma mai satur sa privesc''. Merita sa observam cu telescoape mari si stele duble arhicunoscute cum este /AlmachGama And care si mie mi se pare ca are un contrast de culoare mai pronuntat decat Albireo. Astept cu interes noi observatii ,cer senin,Mircea ----------------------------------- Armand Popa 14 Noi 2020 22:10 ----------------------------------- faine observatii Vicu60! Telescopul de 330mm /1500 e foarte bun pt duble stranse si fioroase. Cer senin, si astept cu interes observatii ----------------------------------- Armand Popa 20 Noi 2020 10:54 ----------------------------------- Stelele duble sunt un subiect ce poate fi abordat chiar si din centrul oraselor, sub poluare luminoasa E nevoie de un telescop bine colimat, seeing bunicel, cer senin si un sistem bun de cautare. Eu folosesc RDF, cu care tintesc zona aproximativa in preajma dublei cautate, dupa care continui cu Skysafari pe modul rosu si cautator optic cu prisma (RACI) Azi seara am atacat cu telescopul Orion 305/1500 pe montura dobson cateva stele duble cu separatie de sub 1 arcsec Ocularele principale folosite au fost ocularul Baader Hyperion Zoom 8-24 Mark IV (187X - 62X ) , ocularul ortoscopic Kasai de 4mm (375X), ocularul ortoscopic Baader BGO 6mm (250X). Foarte rar am incercat si cu ocularul TMB de 2.5mm dar conditiile nu au fost potrivite pentru 600X :) Dublele de azi seara: STF657 Aur 0.9" rezolvat si separat cu ocularul zoom baader 8-24 Mark IV STT 112 Aur 0.9" dubla rezolvata si separata usor cu ocularul ortoscopic BGO de 6mm STF 531 Cam 0.8" Separata destul de usor. Delta mag e mare dar se vad bine ambele componente. O dubla foarte frumoasa STT 88 Cam 0.8" foarte greu. Delta mag e mare. Apare pt cateva secunde, cu multa rabdare si companionul in ocularul ortoscopic Kasai 4mm STF 635 Cam 1 " a fost usor de vazut in ocularul ortoscopic BGO 6mm STF 3115 Cam 0.7" Diferenta maricica de magnitudine, dar se vede steluta sub steaua princpiala. E dificila. Separat cu ocularul ortoscopic Kasai 4mm STF 566 AB,C Cam 0.9" se vede ca e dubla. Dar nu e separat cu spatiu negru doar rezolvat. Delta mag prea mare STT50AB Cas 0.9" dubla frumoasa, separat si in ocularul zoom si in ortoscopic BGO de 6mm si si in TMB de 2.5mm STT 517 AB Ori 0.7" Dubla usoara si frumoasa.Separat cu ocularul ortoscopic Kasai 4mm BU 1093 Psc 0.8" delta mag e mare, se vede la limita companionul. Separat cu ocularul ortoscopic Kasai 4mm STF 412 AB Tau 0.8" Parte din stea tripla. Rezolvat si separat usor A 2419 Tau 0.8" dubla foarte frumoasa, separata in ocularul ortoscopic Kasai 4mm KUI 15 AB Tau 0.8" o dubla foarte usoara si frumoasa. Separata in ocularul ortoscopic Kasai 4mm STT 95 Tau 1" separat usor in ocularul ortoscopic BGO 6mm KU 23 Tau 0.9" , din cauza delta magnitudinii mari, a fost greu de rezolvat. Nu e separat cu spatiu negru, dar se vad bine ambele componente ----------------------------------- Armand Popa 17 Iun 2021 12:10 ----------------------------------- azi seara seeingul a fost foarte bun, iar cu Luna pe cer am decis sa mai fac observatii de stele duble. Am folosit telescopul dobsonian 305/1500, in curte din centrul orasului pe un cer extrem de poluat cu luminile din centrul orasului... Am inceput cu duble usoare, asa de incalzire si aclimatizare cu ocularul zoom baader hyperion 8-24 STF1825 Boo 4.4" Pi Boo Boo 5.5" Xi Boo Boo 5.1" STF1838 Boo 9.7" STF1835 Boo 6.1" Stf1873 Boo 6.9" Stf1910 Boo 3.9" Epsilon Bootes Boo 3.2" Epsilon Lyra lyr rezolvata ca dubla dubla Dupa ce am mai colimat un pic telescopul am trecut la adevarata provocare. Stelele duble cu separatie mai mica de o secunda de arc Totate dublele subarc au fost rezolvate - separate cu spatiu negru, seeingul fiind chiar surprinzator de bun. Pentru dublele subarc am folosit ocularele TMB de 2,5mm si HR Planetary Skywatcher de 3.2mm (de acesta din urma sunt extrem de multumit, cred ca e cea mai buna achizitie a unui dublist inrait :) ) Dublele subarc din 16.06.2021: A1110 ab Boo 0.7" ocular TMB planetary 2.5mm Stf1866 Boo 0.7" ocular Hr planetary 3.2mm STT288 Boo 0.9" ocular Hr planetary 3.2mm STT 313 her 0.9mm ocular hr planetary 3.2mm STT 319 her 0.8" ocular hr planetary 3.2mm STF 2203 her 0.8" ocular hr planetary 3.2mm STT 338 AB her 0.8" ocular hr planetary 3.2mm HU 674 her 0.7" ocular tmb planetary 2.5mm STF 2292 her 0.8" ocular hr planetary 3.2mm BU 641 her 0.8" ocular tmb planetary 2.5mm STF 2320 her 0.9" ocular tmb planetary 2.5mm STT 359 her 0.8" ocular tmb planetary 2.5mm STF 1860 dra 1" ocular tmb planetary 2.5mm STF 2054 AB dra 1" ocular tmb planetary 2.5mm H1-41/HD161692 dra 0.9" ocular hr planetary 3.2mm STT351AC/HD170109C dra 0.8" ocular hr planetary 3.2mm STF2438 dra 0.9" ocular hr planetary 3.2mm STT369 dra 0.7" ocular Hr planetary 3.2mm HU66 dra 0.9" ocular hr planetary 3.2mm In incheiere am observat si Nova din Hercule dupa indicatiile domnului Mircea Pteancu. Cu hartile de pe blogul dansului, a fost chiar usor de gasit! Am observat deja un numar de 130 de stele duble "subarc" pe care in curand le voi centraliza si o voi propune sub forma de observatie aici pe forum Cer senin Armand ----------------------------------- tudor 17 Iun 2021 13:00 ----------------------------------- bravo! Esti un dublist inrait! De ocularul meu Skywatcher de 3.2mm sunt si eu extrem de multumit! Eu am rezolvat doar Polaris ieri, avand vreo jumatate de ora steaua descoprita de nori, cu binoclul 28x110 aci am pus si un desen https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=206906#206906 ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iun 2021 20:14 ----------------------------------- Felicitari Armand si subscriu si eu la parerea ca Planetary 3,2mm este un bun ocular pentru stele duble si multiple. Ma bucur ca ai reusit sa observi Nova Hercules 2021. Poate data viitoare studiezi mai indeaproape Epsilon 1-2 Lyrae unde sunt de vazut niste stelute foarte slabe, numai potrivite pentru mastodontul de 305mm. Miercuri 16 Iunie, dupa Nova Her Party, am observat Eps 1-2 Lyr la 385x/ TS Planetary 3,2mm unde am vazut a patra steluta ''debillissima''. In roiul sferic M13, poate ca exagerez daca spun ca am vazut o mie de stele la 385x, dar nu cu mult, poate cu vreo patru, cinci ... iar in M92 am vazut zeci si zeci de stele, stiinta mea aritmetica m-a lasat balta la numaratoare. Am incheiat cu Blinking Planetary unde am vazut foarte clar steaua centrala. Dar trecusem deja la 308x, grosisment la care am rezolvat - si numai rezolvat, fara separare - Lambda Cyg si 16 Vul. Cu marirea mult mai mica de 154x/ Mark III, am observat Vega. Stiam de demult despre ea ca are companioni, fie optici , fie de natura inca neclara. Dar abia azi am studiat in detaliu si am vazut ca sunt inregistrati 22 de componenti in StelleDoppie , dintre care 18 ar trebui sa fie vizibili. Deocamdata cred ca am identificat pe desenul meu companionii H 5 39 la Sud si STFB 9 AE la Nord. Campul vizual efectiv pe cer in desen este de 27 minute de arc. Temperaturile au ajuns in timpul zilei la valori caniculare asa ca, privind tabelul, e bine sa ne racorim putin: toti cei 22 componenti ai ''lotului'' Vega trebuie sa se vada intr-un cerc cu raza de o treime din raza campului vizual din desenul meu. Eh, bien messieurs, le defi est lance, engard ! ( Zicem ca lumina din dreapta imaginii este de atunci cand sotia, ca sa ma ajute sa vad mai bine stelele, a aprins lumina in bucatarie ... inainte de a lasa roletele ...:cry: ) Cer senin, Mircea ----------------------------------- Armand Popa 05 Sep 2021 23:56 ----------------------------------- Am iesit un pic pe balcon la o vanatoare de stele duble, cu luneta Celestron 102/500 cu ocularul Zoom 8-24mm si in unele cazuri lentila Barlow 2X Dublele observate: STF2562 aql 27" 6.9-8.7mag STF2426 aql 16.6", delta magnitudine 1.5. mag 7.5-9 STF2449 aql 8.1" STF2446 aql 9.4" STF2497 aql 30" STF2644 aql 2.6", mag asemanatoare, totsu destul de dificil de rezolvat, luneta sa tot miscat, ba din cauza vantului si a monturii slabe STF2654 aql 14.4" S749 aql 59.8" S740 aql 42.9" Stta198 aql 65" 57Aql aql 36" Stta176 aql 94" 63Ser ser 22" alpha si beta cap alpha si beta cap in acelasi camp al cautatorului Gamma Del del 9.1" pereche foarte frumoasa de duble, in acelasi camp cu stf2775 stf2725 del 6.1" in acelasi camp cu Gamma Del Stf2738 del 15" STF2690 del 17" Epsilon Equ equ 10.5" ----------------------------------- Armand Popa 08 Sep 2021 10:37 ----------------------------------- vremea fiind buna, am continuat si cu observatii destele duble cu telescopul de 8" pe montura Dobson si ocularul zoom Baader 8-24mm In 7 septembrie, am observat duble mai largi Epsilon Lyra rezolvat ca dubla dubla Delta Cyg 2.5" Omicron Cyg stea tripla frumos colorata STF2732 cyg 4.3" STF2832 13.1" 61Oph 21" STF2862 aqu 2.5" O Cap 22" HJ5226 cap 18.8" HJ2973 cap 39.6" S763 cap 15.8" S788 aqu 57" STF2787 aqu 22.4" STF2913 aqu 8" STF2935 aqu 2.4" STF2993 aqu 25" STF3008 aqu 6.9" STF2988 aqu 3.5" 94aqu 12,2" H3184 aqu 5.5" 107aqu 7" 104aqu 118" S808 aqu 6.8" 41aqu 5.2" HJ5355 aqu 110" ----------------------------------- Mircea Pteancu 08 Sep 2021 16:19 ----------------------------------- Armand Multumesc pentru publicarea listelor de stele duble observate. Uneori uitam cum a fost atunci cand fiecare dintre noi era ''tamaie'' sau ''lemn Tanase'' sau ''bata de ruje'' ... adica eram incepatori, aflati la primii pasi in insusirea artei vederii. Discutii recente au demonstrat din nou ca observatia astronomica vizuala este o arta care trebuie insusita. Apreciez in cea mai mare masura onestitatea colegului care a povestit cat se poate de corect ce nu vede cat si franchetea raspunsurilor. Aceasta este singura cale spre reusita desi nu putem sa o numim ''cale regala'' deoarece uneori implica: blood, sweat and tears ! Ce incerc eu sa spun prin toate acestea? Este foarte bine sa vorbim si despre stele duble si multiple cu separatii mai maricele. Nu numai despre stelele duble dificile. Acelea sunt cele mai interesante dar de obicei sunt accesibile doar veteranilor tabaciti in gherila dublista. Nu o spun doar eu, o spun cei de la observatorul popular Sommers Bausch, o confirma astronomi cu foarte mare experienta precum James Mullaney: cei fara experienta in observatiile vizuale nu ''dedubleaza'' stele cu separatia sub 4'' sau cu diferenta mare de magnitudine intre componente. Ca sa nu aiba cineva idei ciudate: observatorul Somerrs Bausch folosea la observatiile publice un telescop cu GO TO cu apertura de 450mm deci nu vorbim aici de extremisti care fac observatii cu lunete de 60mm... Sa mai notam ceva : la 31 August acest topic a aniversat 13 ani ! Multumesc tuturor celor care au contribuit la discutiile dubliste de aici, discutii care sper sa mai dureze ceva vreme. Dupa care ... treaba voastra ! Mircea ----------------------------------- birza costel 09 Sep 2021 08:31 ----------------------------------- Bravo Armand,observati frumoase interesante foarte chiar si la cele mai largi sant deosebite. ----------------------------------- iulian90 19 Sep 2021 14:37 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. :) Pe data de 15 septembrie am observat stele duble cu telescopul Seben 150/1400mm, care s-a dovedit a fi bun la stele duble, dupa inlocuirea oglinzii secundare, nu la fel de bun precum telescopul de 114/900mm, dar oricum destul de bun la stele duble. :) Pentru observarea stelelelor duble am utilizat ocularul de 9mm , care da un grosisment de 155 ori pe telescopul de 150mm, ocularul de 12mm, combinat cu Barlow-ul 3x si care da un grosisment de 350x pe acelasi telescop si ocularul de 40mm pentru cautare si centrare pe tinta. Stelele observate in acea seara de 15 septembrie sunt majoritatea cu diferenta Δmag mare intre steaua A si companioni , la unele stele de-a dreptul "halucinant" de mare :lol: (Altair si ε Aquilae), dar la care companionii sunt vizibili datorita unor separatii mari sau foarte mari intre steaua A si companioni. Stelele observate sunt urmatoarele: Σ 2302 din constelatia Draco, m = 6,9 (A)/9,9 (B)/9,4 (C), separatie = 6"(A-B)/23"(A-C), P.A. (aproximativ) ~ 225°(A-B)/270°(A-C), stea tripla.Companionul B este greu vizibil,iar companionul C este relativ greu vizibil. Σ 2278 din Draco, m = 7,1/8,1/8,5 , separatie = 37"(A-B)/34"(A-C)/5-6"(B-C), P.A. ~ 45° (A-B)/45° (A-C), stea tripla. Companionii B si C sunt bine vizibili si apropiati intre ei, dar relativ distantati fata de steaua A. Σ 2433 din Draco, m = 7,1/10,2 (Δm = 3,1), separatie = 8" ,P.A. ~ 160°, stea dubla. Companionul B este relativ greu vizibil. Σ 2572 din Draco, m = 6,3/10 (Δm = 3,7), separatie = 25" ,P.A. ~ 230° , stea dubla. Companionul B este relativ vizibil in ciuda diferentei de magnitudine Δm mari. OΣ 341 din Hercules, m = 7,4/9,8/10,3/7,6, separatie = 28"/66"/133", P.A. ~ 180°/110°/270°, stea cvadupla. Companionii B si C sunt relativ greu vizibili, pe cand companionul D este bine vizibil. Σ 2282 din Hercules, m = 7,4/8,4 (Δm = 1), separatie = 2,5", P.A ~ 90°, stea dubla. Companionul B este relativ bine vizibil. 100 Herculis/Σ 2280, m = 5,8/5,8, separatie = 14", componente orientate pe directia N-S, foarte bine vizibile si separabile. Σ 2411 din Hercules, m = 6,6/9,6 (Δm = 3), separatie = 13", P.A. ~90°, stea dubla. Companionul B este relativ vizibil. ε Aquilae/ β pm , m = 4/9,9/10 (Δm A-B = 5,9/Δm A-C = 6 ! :shock: ), separatie = 130"/148", P.A ~ 200°/180°, stea tripla. Companionul B ,relativ vizibil, companionul C relativ greu vizibil. Σ 2471 din Aquila, m = 7,5/10,3 (Δm = 2,8 ), separatie = 8" , P.A. ~ 130-140°, stea dubla. Companionul B greu vizibil. 28 Aquilae/S 717, m = 5,5/9 (Δm = 3,5) , separatie = 60" , P.A. ~ 180°, stea dubla. Companionul B este relativ bine vizibil. Altair/ α Aquilae/ΣII 10 , m = 0,9/9,8/10 (Δm A-B = 8,9/Δm A-C = 9,1 ! :shock: :lol: ) ,separatie = 192"/ 247". P.A. ~ 0° (N)/ 140°, stea tripla. Companionii B si C sunt relativ vizibili in ciuda uriasei diferente Δm ,datorita separatiei foarte mari fata de steaua principala A. 16 Lyrae/h 1362 , m = 5/10,5 (Δm = 5,5) , separatie = 46" ,P.A. ~ 280-290° ,stea dubla. Companionul B este foarte greu vizibil. Σ 2473 din Lyra, m = 10/10 , separatie = 6" ,componente orientate pe directia NV-SE. Steaua se afla la 75" distanta de steaua Σ 2472. Σ 2472 din Lyra, m = 7,5/9 (Δm = 1,5), separatie = 21", P.A. ~ 0° (N), companion B relativ vizibil. Steaua se afla la 75" distanta fata de Σ 2473. Ambele se vad in acelasi camp la G=155 ori si chiar la 350 ori. Σ 2479 din Cygnus , m = 7,3/9,4 (Δm = 2) , separatie = 7" ,P.A. ~ 45°, companion relativ vizibil. ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Sep 2021 15:18 ----------------------------------- Iulian Vad in lista ta STF 2282 cu separatie de 2,5'' si Delta mag=1mv, unde companionul s-a vazut bine. Aceasta este o veste foarte buna, eu zic sa te aventurezi si spre stele mai stranse. La stele cu Delta mag=0 ar trebui sa rezolve telescopul tau separatii de 2'' sau chiar 1,8''. Pe de alta parte, stelele duble cu Delta mag mare sunt in sine dificile, felicitari pentru rezolvarile reusite si spor la observatii in continuare, Mircea ----------------------------------- iulian90 19 Sep 2021 21:56 ----------------------------------- Multumesc. :) Desigur, am observat cu telescopul de 150mm si stele cu separatii mai mici de 2" (dupa inlocuirea secundarei), precum Marfik/λ Ophiuchi cu separatie de 1,6" si Δmag = 1 sau τ Ophiuchi ,cu separatie de 1,5" si Δmag = 0,6, pe care le-a rezolvat, dar telescopul de 150mm produce mai multe inele de difractie in jurul discului Airy, desi acesta este ceva mai mic decat discul Airy produs de telescopul de 114mm, plus ceva halo difuz, din pricina aberatiei de sfericitate, care desi este mai redusa, este totusi prezenta si face mai dificila observrea companionilor la stelele cu Δmag mai mare de 1 si cu separatii de ordinul a 1-3". Dar oricum, telescopul de 150mm este mult mai bun decat inainte de a-i inlocui oglinda secundara, cand furniza o imagine de difractie tare urata, cu aspect de cometa si nu era in stare sa separe macar stelele ε 1 sau ε 2 Lyrae, acum le separa fara probleme. :) ----------------------------------- Erwin 20 Sep 2021 10:34 ----------------------------------- Mă bucur tare mult că operația de reabilitare a acestui newtonian a reușit cu succes! Spor la "dublită"! ----------------------------------- iulian90 13 Mai 2022 14:40 ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Aseara a fost un cer senin limpede si cu seeing bun, insa cu Luna prezenta asa ca am mai lasat astrofotografia deoparte si am reluat observatiile vizuale la stele duble. Am folosit telescopul de 114/900mm si ocularele de 40mm (pentru cautare si centrare) si ocularele de 9mm si de 3,6mm pentru observarea efectiva a stelelor duble. Am observat urmatoarele stele duble: - ζ / 2 Com / Σ 1596 (Coma Berenices) - A = 6,18 , B = 7,48 , Δm = 1,3 , s = 3,7" , PA = 236° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ vizibila. - Σ 1639 (Coma Berenices) - A = 6,74 , B = 7,83 , Δm = 1,09, s = 1,7" , PA = 324 ° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ greu vizibila. Conform Stelle Doppie s = 1,8". - α Leo / Σ II 6 - A = 1,4 , B = 8,24 , Δm = 6,84 , s = 176" , PA = 308° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila, foarte departata. - γ Leo / Σ 1424 - A = 2,37 , B = 3,64 , Δm = 1,27 , s = 4,7" , PA = 127° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B bine vizibila, ambele componente de culoare alb-galbuie. - OΣ 215 (Leo) - A = 7,2 , B = 7,4 , Δm = 0,2 , s = 1,4" , PA = 181° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele, cu spatiu negru subtire intre discurile Airy. - 49 Leo / Σ 1450 - A = 5,8 , B = 7,9 , Δm = 2,1 , s = 2,4" , PA = 154° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B foarte greu vizibila, imediat dupa primul inel de difractie. Conform Stelle Doppie s = 2" si PA = 157°. - 54 Leo / Σ 1487 - A = 4,48 , B = 6,3 , Δm = 1,82 , s = 6,6" , PA = 113° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila. - ι Leo/ Σ 1536 - A = 4,06 , B = 6,71, Δm = 2,65 , s = 1,9" , PA = 103° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B foarte greu vizibila, pe primul inel de difractie. Conform Stelle Doppie s = 2,2" si PA = 92°. - Σ 1374 (Leo Minor) - A = 7,28 , B = 8,65 , Δm = 1,37 , s = 3" , PA = 309° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B greu vizibila. - 38 Lyn / Σ 1334 - A = 3,92 , B = 6,09 , Δm = 2,17 , s = 2,6" , PA = 226° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ greu vizibila, imediat dupa primul inel de difractie. - Σ 1338 (Lynx) - A = 6,72, B = 7,08 , Δm = 0,36 , s = 1,1" , PA = 296° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente lipite, discuri Airy partial suprapuse. Conform Stelle Doppie s = 1" si PA = 324°. - 35 Sex / Σ1466 - A = 6,23 , B = 7,13 , Δm = 0,9 , s = 6,7" , PA = 241° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila. - 40 Sex / Σ 1476 - A = 7,08 , B = 7,82 , Δm = 0,74 , s = 2,4" , PA = 15° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele, cu spatiu negru relativ subtire intre discurile Airy. Conform Stelle Doppie PA = 17°. - ξ UMa / Alula Australis/ Σ 1523 - A = 4,33 , B = 4,8 , Δm = 0.47 , s = 1,7" , PA = 238° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente foarte apropiate intre ele , cu spatiu intre discurile Airy egal cu diametrul unui disc Airy. Conform Stelle Doppie s = 2,3" si PA = 152°. - γ Vir / Porrima / Σ 1670 - A = 3,48 , B = 3,53, Δm = 0,05 , s = 0,5" ( :shock: ) , PA = 82° (Taki Atlas Catalog), observatii = componente apropiate intre ele. Conform Stelle Doppie s = 3" si PA = 356°. - ε Boo / Izar / Σ 1877 - A = 2,58 , B = 4,81 , Δm = 2,23 , s = 2,9" , PA = 343° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B relativ bine vizibila, de culoare azurie, in timp ce componenta A este de culoare galbena. Conform Stelle Doppie PA = 347°. - ζ Her / Σ 2081 - A = 2,95 , B = 5,4 , Δm = 2,45 , s = 1" , PA = 209° (Taki Atlas Catalog), observatii = componenta B greu vizibila, foarte slab luminoasa. Conform Stelle Doppie s = 1,6" si PA = 110° ( :? ) . Am remarcat unele nepotriviri intre datele oferite de catalogul aferent atlasului Taki si cele oferite de Stelle Doppie, in ceea ce priveste separatia componentelor unor stele dar si unghiul PA, uneori catalogul Taki da date eroante, ca in cazul stelei Porrima / γ Virginis , la care separatia data de catalogul Taki este de 0,5", total neconform cu realitatea vazuta la ocular, alteori Stelle Doppie da date eronate, cum ar fi cazul stelei ζ Herculis, unde unghiul PA ar fi de numai 110°, in timp ce catalogul Taki da unghiul PA de 209° , iar la ocular am observat componenta B aproximativ spre S-W de componenta A, deci aproape de valoarea de 209° conform catalogului Taki. Insa separatia oferita de Taki iar este neconforma cu ceea ce am observat la ocular si anume s = 1" in vreme ce la ocular am observat clar ca comoponenta avea o separatie mai mare de atat, fiind in afara inelelor de difractie a primarei. Iar Stelle Doppie da o separatie s de 1,6" deci mai aproape de realitate. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Mai 2022 22:15 ----------------------------------- Iulian Observatiile tale sunt extrem de interesante, mii de felicitari ! Iota Leo a fost una dintre primele mele stele ''scoala''. Observarea ei m-a ajutat sa ma familiarizez cu adevarata lume a dublelor, este un obiect cu adevarat dificil pentru telescoape mici. Iar observatia lui Zeta Herculis este de-a dreptul extraordinara ! Dar ceva nu-i in regula in raportul tau, Zeta Her este STF 2084. Iar separatia, dupa StelleDoppie este 1.47''. Cea de 1.6'' este ultima raportata (masurata). STF 2081 este o tripla lejera cu separatii de 20'' si 40'' care ''nu se pune'' langa Zeta Her, un ''monstru sacru'' al dublelor. Si eu am observat Zeta Her ca ultim obiect, alaltaieri noapte, cu dobul de 250mm, la 375x, cu ocularul TS Planetary 3.2mm si despre care am notat : ''Zeta Her, bine vizibila cu filtru Skyglow''. Dau aceste detalii pentru a sublinia dificultatea deosebita a acestei duble. Cred ca este foarte rar observata cu instrumente ca reflectorul tau de 114mm. Inca odata, felicitari si iar felicitari ! Lista de stele duble observate de tine, publicata aici pe forum, este dovada perfectionarii continue a abilitatilor tale observationale. Asa se face ! Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 15 Mai 2022 15:44 ----------------------------------- Multumesc frumos domnu Mircea. :D In legatura cu denumirea WDS a stelei Zeta Herculis a fost o greseala de transcriere, pentru ca am trecut in caietul de observatii denumirea corecta de STF 2084 ,dar am transcris-o pe forum din memorie ,fara sa mai fac vreo verificare pe catalog sau caietul de observatii si iata ca memoria (de scurta durata) m-a inselat si am scris STF 2081 in loc de STF 2084. Nah , asta e ,mai greseste astronomul amator, face parte din meserie. :wink: Studiind datele unor stele duble pe Stelle Doppie am remarcat o chestie interesanta, faptul ca separatia de 0,5" la steaua Porrima (Gamma Vir) data de catalogul atlasului Taki nu este eronata deloc, ci este data pentru o anumita epoca, din perioada 2005-2007, cand acesta stea a avut separatia de 0,5" si chiar mai mica de atat (0,4" in 2006), deci ar fi fost dificila si pentru un telescop de 200mm diametru, chiar asa a fost ? Si nu e singura stea dubla la care separatia se modifica drastic intr-un interval de timp relativ scurt, mai este si Zeta Herculis in aceasta situatie. Inseamna ca stelele duble sunt mai dinamice decat credeam. Isi pot modifica separatia si unghiul de pozitie PA destul de mult intr-o viata de om, depinde de ce perioada au fiecare si de cat de apropiate fizic sunt componentele intre ele. :) De exemplu, la Porrima rotatia companionului in jurul primarei are o perioada de 169,1 ani dar schimbarile cele mai drastice si rapide sunt in preajma periheliului cand viteza de rotatie a companionului se mareste. Separatia maxima la steaua Porrima va fi in anul 2101 si va depasi 7", iar in cazul stelei Zeta Herculis, separatia maxima va fi in anul 2025, de 1,559" deci destul de aproape in timp, perioada acestei stele fiind de doar 34,4 ani si deci se pot urmari cel putin doua treceri prin maxim si doua treceri prin minim a separatiei la acesta stea intr-o viata de om. Interesant. :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Mai 2022 20:21 ----------------------------------- Iulian Te-am felicitat cu mare bucurie! Despre greseli de scriere... ei, e greu sa recunosc dar ... nici chiar eu nu sunt perfect! Eram sigur ca-i o gresala de transcriere. Vezi ce necazuri a adus calculatorul ? Pe vremuri era simplu, dadeai vina pe dactilografa dar acum cine da din degete !? Serios vorbind, am semnalat detaliul mai mult pentru colegii care nu sunt foarte familiarizati cu stelele duble, eu am inteles din prima. Ai dreptate, asa este. Nu are rost si nu este corect sa vorbim despre diferente intre atlasele si cataloagele tiparite si cele electronice. Pe StelleDoppie, la unele stele duble, este prezentata evolutia in timp a parametrilor dar nu la toate. Cer senin, spor la observatii, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Aug 2023 16:57 ----------------------------------- Vineri 18 August a.c. am efectuat observatii cu dobsonianul 250mm folosind ocularele XCel 25mm/ 48x + TS 7mm UWA/ 171x + Radian 5mm / 240x Observatii : - M-am concentrat pe observarea stelelor duble din constelatia Lyra dintre care am observat : Zeta Lyr Delta Lyr Beta Lyr Eps 1-2 Lyr : A,B,C,D,I STF 2740+ STF 2744 Eta Lyr Theta Lyr STF 2473/72 Dawes 9 h 1362 h 1347 STF 2380 STF 356 STF 2341 STF 525 ca tripla !!! Burnham 648, AB separat cu mare greutate la 240x STF 2461 STF 2390 STF 2372 STF 2362 STF 2349 STF 2397 STF 2367 STTA 181 STT 371: in mod ironic, a fost ultima stea observata din Lyra si a fost cea mai ''buna'' dintre toate. Aceasta stea tripla se afla foarte aproape de fapt de Albireo. Perechea AB are o separatie de 0,87'' si exista un al doilea companion la Vest, cu separatie mare de 47''. Cand am verificat ''cu cine am avut onoarea'' in Stelle Doppie am vazut ca exista perechea AD cu separatia tot de 47'' dar aproape de Nord, la PA = 7 grade. Aceasta dubla poarta indicele WAL 108. Ma voi intoarcea cu mare placere sa reobserv aceasta superba stea multipla. Aceasta trecere in revista a cuprins cam tot ce am gasit reprezentat in Lyra in atlasul CDSA. Daca mi-a scapat ceva, voi reveni cu siguranta. Am incheiat cu un derapaj controlat prin Vulpecula unde la 240x am rezolvat 13 Vul / DJU 4 cu separatia de 1,53'' si 16 Vul/ STT 395 cu separatia de 0,7''. Ar fi fost ciudat, daca tot am observat pe 13 Vul, sa nu vizitez si nebuloasa planetara M27. Am incheiat cu o scurta ocheada spre roiul M56 unde , la 240x, mi s-a parut ca vad stele rezolvate in halou. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Erwin 22 Aug 2023 08:31 ----------------------------------- În concediu am fost la Hățăgel, HD, am avut 4 seri senine și pe lângă obiectele DSO vizitate am observat și câteva stele duble cunoscute printre care Epsilon Lyra. Cerul fiind bun și constelația deasupra capului am reușit să observ în zonă și 2 dintre componentele foarte slabe, mai mult cu vederea periferică, aflate între grupurile 1-2. Observația am efectuat-o cu dobsonianul Hinds cu ocularul Nagler type 6 de 7mm. Este o premieră să observ acele stele slabe, de obicei observam doar steaua din mijloc care se vede și cu instrumente mai mici. ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Aug 2023 11:46 ----------------------------------- Felicitari Erwin si bine ai venit in clubul observatorilor stelelor ''debillissima'' ! Reflectorul tau Hinds are o calitate optica exceptionala, sa-l folosesti sanatos. Mi l-ai imprumutat luni de zile, stiu foarte bine despre ce vorbesc. Imi amintesc cum a stat oglinda Hinds la vanzare luni de zile, timp in care dragii nostri astronomi amatori romani au cumparat din greu telescoape avand obiective gen acrituri, muraturi si lamai doar pentru ca scrie pe ele ''made in China'' ... :oops: Cer senin, Mircea ----------------------------------- mihai_mail_ro 15 Oct 2023 17:24 baza de date ----------------------------------- In cazul in care va este de folos, atasez un link cu o baza de date cu stele duble unde se poate filtra si face cautare avansata dupa mai multe criterii. https://www.stelledoppie.it/index2.php?section=2&azione=show_popolari&righe=50&orderby=sep_DESC ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Oct 2023 00:22 ----------------------------------- Multumesc, o folosesc din frageda pruncie observationala. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 21 Mai 2024 18:22 ----------------------------------- Noa, gata, ieri mi-a dat ''liber'' domnul doctor sa imi reiau viata intrerupta in urma cu sase luni. Mi-a zis ca sunt apt sa fac tot ce eram in stare sa fac atunci. Deci fara excese si fara iluzii dar trebuie sa revin incet, incetut la ''normal''. Asa ca, tine-te bine tu, Astronomie si tu, ATM... aimbec! Aseara, Luni 20 Mai, am reluat observatiile cu dobsonianul Toleascop 200x1232mm. Cerul a fost foarte paclos iar Luna stralucitoare, foarte. Luna am rezolvat-o ascunzandu-ma in umbra casei. Iar pacla a trebuit sa o suport asa cum era. - Am inceput cu stele duble/ multiple usoare, luminoase, cu separatie mare : Dubhe/ Alfa UMa/ BU 1077 AC - Alcor+Mizar/ STF 1744 - Polaris/ STF 93 - Castor / STF 1110, toate rezolvate la 49x / XCel 25mm. Ultima, Castor, a fost rezolvata mai greu, prin frunzisul corcodusului, datorita altitudinii mici. - Au urmat Alula Australis/ STF 1523 si Alula Borealis / STF 1524. Am folosit marirea de 205x obtinuta cu Radian 6mm. Alula Borealis pare a fi o dubla lejera din cauza separatiei de 7'' dar nu-i chiar asa din cauza diferentei de 6 clase de magnitudine dintre stelele AB. - 54 Leo/ STF 1487 a fost prada usoara la 205x. - La Algieba / STF 1424 am vazut, la 205x, inafara de primara A si companionii B, C,D si E. Trebuie sa deslusesc care o fi companionul F ... vezi schita electronica. - STF 1517 cu separatia de 0,71'' de la Sud de Delta Leo a prezentat margelele cifrei ''8'' la 205x dar la 246x a fost foarte clar si frumos separata. Am inceput atunci sa am ganduri imperialiste ... - ''Sa mai fac niste verificari'' , mi-am zis eu. STT 235 a lasat sa se vada la 205x companionul aflat la 0,99'' secunde de primara. Dar a fost nevoie de 246x / Radian 5mm pentru a vedea o puntita ampla de cer negru intre stele. - Izar / STF 1877 si Alkalurops / STFA 28 au oferit imagini cum n-am mai vazut de multa vreme, cu discuri Airy si inele de difractie taios de clare. Foarte frumoase. - STT 288 din Bootes, cu separatie de 0,89'' a fost bine rezolvata si separata abia la 246x. Era o concentratie de pacla densa in zona. Cu STT 288 am de rezolvat o sarada. In jurnalul meu Excel am notat ca am rezolvat aceasta dubla in serile de 10 si 11 August 2019. Pe atunci, STT 288 avea separatia de 0,96''. Am incercat ulterior se repet isprava dar n-am reusit. Oare am notat bine, nu cumva am observat cu ''Toleascop'' 200mm si am notat gresit pe ''Ratusca cea urata'' de 125mm diametru ? Aceasta doar prin reobservare voi putea sa confirm sai infirm ... - Ei bine, ajuns aici, am decis ''destul cu pregatirile''. Fara alte fasoane, am indreptat telescopul spre Eta CrB. Ce voi vede oare ? O pata de lumina zbuciumata de turbulenta ? Sau imaginea de nesters dar si ''pe nepregatite'' ca cea vazut in 2011 cu acelasi telescop la Eta CrB si Zeta Boo ? La 246x/ Radian 5mm, Eta CrB a prezentat imaginea discurilor Airy ale stelelor A si B, tangente si inconjurate cu inele difractie partial contopite. La 410x/ Radian 3mm, discurile Airy se vedeau clar ca obiecte distincte, uneori separate de o puntita instabila de cer (sa zicem) negru. Inelele de difractie nu se mai vedeau, se topisera intr-un fel de ceata luminoasa agitata de turbulenta. Superb moment, superbe imagini, nu stiu cata vreme va trece pana le voi vedea din nou. Poate maine seara, poate peste un an, poate peste zece ... - O asemenea seara de observatii nu putea sa aiba decat un singur final fericit, Zeta Her, foarte clar si frumos rezolvata si separata la 246x/ Radian 5mm. Iata o seara de observatii , la care aproape ca am renuntat, pornita sub auspicii intunecate si care, de fapt, va ramane in amintire ( si in jurnale ) ca una de neuitat. Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 21 Mai 2024 21:09 ----------------------------------- Ma bucur sa aflu ca v-ati insanatosit domnu Mircea. :D Faine observatii, o parte din aceste stele le-am observat si eu cu Gigantul de 245mm. Zeta Bootis nici cu Gigantul de 245mm nu a fost "imblanzita", nu s-a lasat splitata deloc, am observat-o alataseara dar rezultatul a fost negativ. Conform Stelle Doppie Zeta Boo ar avea o separatie in acest moment de numai 0,047" ! :shock: Dar nu stiu cat de reala e valoarea, caci e interpolata. La ultima masuratoare din 2022, conform Stelle Doppie, Zeta Boo a avut o valoare a separatiei de 0,1". O sa incerc si eu sa observ steaua Zeta Her cu Gigantul poate in seara asta daca vremea nu se schimba prea drastic, deja au aparut nori Cirrus la Braila in seara asta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Mai 2024 12:11 ----------------------------------- Multumesc Iulian, Doamne ajuta la toata lumea ! In viitorul apropiat trebuie sa ma imprietenesc din nou si cu dobul Sky Watcher 250mm, ca mi-e dor sa fac observatii cu el. La Zeta Boo care e un fel de ''Padrino/ Godfather/ Nasul'' merita sa pupam inelul si sa-i recunoastem suprematia prin observarea companionului C de 11mv si cu separatie foarte mare. In rest, cum se zice ... ''Cosa Nostra''. Doar pierdem timp si energie. La Zeta Her, succesul tau e garantat. La inceput, incearca un filtru albastru sau gri ca sa temperezi stralucirea primarei. Iar cand vor fi conditii bune, fara filtru, pentru a vedea culoarea galbena evidenta a companionului B. Atasez desenul lui Zeta Her, asa cum am rezolvat-o la 26 Iunie 2021 cu dobsonianul ''Toleascop'' D= 200mm, la G= 308x/ Lacerta 4mm WA si G= 385x/ TS Planetary 3,2mm. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Iul 2024 12:32 ----------------------------------- Aseara, Joi 4 Iulie ... iar pacla ... faina, groasa si grasa, cum e la moda acum '' fat and beautiful'' ! De observat Deep Sky ar fi fost o chinuiala. De observat variabile ar fi fost incorect. De ce sa nu observ stele duble ? Mai mult, am dat peste exemplarul meu din ''In Starland with a Three Inch Telescope'' de William Tyler Olcott in care vocea intaia apartine stelelor duble. DSO sunt amintite pe ici pe colo. In urma cu vreo 15 ani am folosit aceasta carte drept ghid de observatii. Dar nu am observat toate obiectele. M-am decis aseara sa observ duble dupa aceasta carte, lucru care a fost si o calatorie in trecut, pe vremea cand eram recrut in Legiunea Dublista. Doar ca in loc de ''La boudin'', cantam '' La doublin '': https://www.youtube.com/watch?v=QC6-AhOmnCk Am ales constelatia Cygnus cu tabelul la pagina 58 si harta la pag. 59. Am observat cu newtonianul D = 148mm F/5 la 30x/ XCel 25mm + 36x / 107x/ zoom Svbony 7-21mm + 188x / TMB 4mm Planetary. Observatii : - Beta Cyg - 52 Cyg - 17 Cyg - omicron 2 Cyg - Psi Cyg - 61 Cyg - 59 Cyg - Mu Cyg - 16 Cyg - 26 Cyg - 48 Cyg - STF 2486 - STF 2578 - Chi 1 Cyg - 3 Cyg Intr-o ''pauza de nori'', cand Cygnus nu a mai fost vizibila, am rezolvat Izar / Epsilon Boo. In timpul vanatorii de lebede ( un sport national romanesc practicat cu mult succes in Austria ), am observat NGC 6826 la care se vedea steaua centrala deja la 107x. La final, am observat M39 , M27 si am rezolvat 13 Vul. Dintre stelele cygnide, Regina Balului a fost fara nicio indoiala Mu Cg la care AB are acum separatia = 1,47''. In 1909, cand a publicat Olcott cartea sa, separatia a fost de 2,4'', cam asa cum sunt epsiloanele din Lira acum. Este interesant de remarcat cum Olcott vedea ''duble- duble'' peste tot. Astfel, el descrie Mu Cyg drept o ''dubla-dubla'' formata din perechile AB de 2,4''/ acum 1,37'' si CD / 208''. Stelle Doppie spune insa ca CD nu este o dubla fizica. Ma rog, nu chiar in acesti termeni ci : AC si AD ''not physical''. Ceva similar spune Olcott si despre Omicron2 adica STFA 50, ''dubla-dubla'' care ar fi formata din AB / 107'' acum 109'' si CD / 358'' acum 337''. La ora actuala, ''noi'' = Stelle Doppie credem ca ambele duble au un statut ''uncertain''. Ca impresie vizuala insa, sunt de acord cu Olcott. Cand fac observatii cu binoclul ''ma sparg in figuri'' sa vad aceasta stea ca tripla. Prin telescop insa, este o ''duble- dubla''cu separatii mari dar foarte frumoasa, cu contraste superbe de culori. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Iul 2024 13:15 ----------------------------------- Dupa ce am incheiat noul paragraf din viata mea zbuciumata de ''variabilist intarziat'', aseara, Sambata 6 Iulie, m-am delectat cu observarea stelelor duble dupa cartea lui Olcott, pag. 14-15, referitoare la constelatia Lyra. Am reobservat asadar: - Eps 1-2 Lyr - Zeta Lyr - Beta Lyr ( trei companioni) - Eta Lyr - Theta Lyr. Olcott a inclus in tabelul pentru Lyra de la pagina 14 aceste cinci stele. Pentru observarea lor am folosit newtonianul D = 148mm la mariri de la 36x pana la 107x/ ocular Svbony zoom 7 - 21mm. Insa in textul de sub tabel, de pe aceeasi pagina 14, Olcott aminteste cele doua stele ''debollissima'' E si F, ca fiind vizibile cu o apertura de patru inch. Eu am avut nevoie de 234x/ TS Planetary 3,2mm pentru acestea. In acelasi text, autorul aminteste de nebuloasa planetara M57. Despre Vega ne spune ca are un companion de magnitudinea 10 aflat , fata de stea, la ''dreapta si sus''. Pe vremea lui Olcott, observatiile se faceau cu lunete dar fara diagonale, deci imaginea era orientata ca intr-un newtonian. Din nou, trebuie sa-i dau dreptate lui Olcott, in newtonianul meu, se vedea la ''dreapta sus'' un companion. Este vorba, probabil, despre H 5 39 AB, de 9,5mv si cu separatia de 85''. Este mentionata frumusetea campului stelar din jurul lui Delta Lyr. Inca nu era cunoscut roiul deschis Steph 1. Iar despre Beta Lyr este amintit faptul ca este o stea variabila remarcabila si sunt date caracteristicile de baza ale acesteia. Atentia lui Olcott trebuie sa fi fost deja indreptata spre stelele variabile in 1909 ( cand a aparut cartea sa ''In Starland ...'' ) deoarece, doar doi ani mai tarziu, in 1911, el avea sa initieze formarea AAVSO. Azi mi-am dat seama de ''ceva'', cu urmari ATM. In loc de newtonianul D = 148mm F/5, ar fi mult mai interesant sa fac toata aceasta reconstituire cu newtonianul meu Optus D= 76mm F/9. Daaar ... atata l-am tot colimat si recolimat si l-am ''optimizat'' incat bietul reflectorache este aproape redus la zero. Va trebui sa-l reconstruiesc. Dar vremea este atat de calda iar mie mi-e atat de lene ! I-am schimat de mai multe ori secundara cu diverse prisme, i-am redus lungimea tubului, i-am modificat barilletul si focuserul. Stop si ... encore un fois ! Pun o poza ''artistica'' cu viitorul meu pacient din Da Hauz O' Pain, de prin 2022, cand vanam cu el conjunctii planetare pe cerul diminetii. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 09 Iul 2024 12:34 ----------------------------------- Aseara, Luni 8 Iulie, am continuat ''lectura la ocular'' ( cum a zis Armand ) a cartii ''In Starland with a Three Inch Telescope''. https://archive.org/details/instarlandwithth00olcorich/page/10/mode/2up De data aceasta m-am oprit la constelatia Hercule , pag. 10- 11. Instrumentul folosit a fost newtonianul D= 148mm la mariri intre 36x si 107x / ocular zoom Svbony model 135. Dintre cele 16 stele duble din tabel, am observat 11 stele : - Cu apertura D= 148mm : Alpha Her, Delta Her, Gamma Her, Rho Her , 95, Kappa Her, Miu Her, 100, 83, STF 2007 si STF 2190. Numerele gen ''100'', ''83'' inseamna asa numitele indicative Flamsteed. Asa cum am aratat alta data, asta-i asa , o vorba-n vant. Flamsteed nu a alocat nici un asemenea indicativ pentru stelele din catalogul sau. Lalande a fost cel care a facut aceasta, deci vorbim de fapt de ''numerele/ indicativele Lalande pentru stelele din catalogul Flamsteed''. S-a ajuns la termenul de ''numere Flamsteed'' prin retinerea doar a primului si ultimului cuvant dintre cele din ghilimele. - Pentru a face observatia si mai intersanta, am pus capacul pe tubul telescopului, lasand libera apertura excentrica de 45mm. Cu apertura de 45mm am rezolvat si separat Alpha, Rho si Kappa Her. Stelele se vedeau mai slab luminoase, mult mai slab luminoase dar de o frumusete fara egal. Discurile Airy se vedea ca niste mici bile sau sfere colorate , inconjurate de primul indel de difractie. La apertura de 148mm, imaginea a fost mult mai urata din cauza turbulentei iar imaginea stelelor, lipsita de inele de difractie, era insotita de tot felul de flacarui si codite si scanteieri si luminite. La Delta Her si, mai ales, la Gamma Her, cu apertura de 45mm, am zarit companionul numai cu vederea periferica. Langa Rho Her am observat STT 329. Si aici, companionul se vedea numai cu VP in apertura de 45mm. Locatia data de Olcott pe harta, pentru STF 2007, este gresita. STF 2007 se vede nu spre SV de Kappa Her ci spre S-SE de aceasta. Noa, se mai intampla si d-astea si ''nu trebuie sa sari imediat la bataie''. Dimpotriva, ii sunt recunoscator lui Olcott pentru ca, descifrand aceasta eroare cu CDSA, am gasit STF 2007. Dar aceasta dubla, usor de rezolvat, nu mai este in Hercule ci in Serpens. Aproape insa de STF 2007 am dat peste un coltisor de rai dublist. STF 2021 de 4'' este exact langa granita, inca in Hercules. Dar in Serpens, putin spre Vest de STF 2007 am gasit STT 303 de 1,55'' si pe STF 1988 de 1,7''. Am rezolvat toate aceste stele la 188x/ TMB Planetary 4mm si le-am separat la 234x/ TS Planetary 3,2mm. Despre M13 pot doar sa spun ca a fost foarte bine vizibil cu apertura de 148mm si vizibil, slab luminos dar cu vedere directa in apertura de 45mm. Am folosit 107x, in ambele cazuri. De continuat. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Iul 2024 19:30 ----------------------------------- Aseara, Marti 9 Iulie, am continuat lectura la ocular a cartii I.S.W.A.T.I.T. a lui Olcott, folosind newtonianul D= 148mm F/5, la apertura libera si diafragmat extra-axial la D= 45mm. Ramasesem ''dator'' cu cinci duble din constelatia Hercule. - Am inceput deci in Hercule, cu dublele STF 2101 de 4,15'' si STF 2104 de 5,7'', de la Sud-Est de M13. Reprezentarea acestora pe harta lui Olcott este gresita, identificarea corecta o vedeti in atasament. Ambele duble au fost usor si frumos rezolvate si separate la 107x cu apertura libera. - 23 Boo se vede in acelasi camp cu Niu CrB in cautatorul RACI 8x50mm. Deci aproape si de variabila RR CrB. A fost rezolvata si separata cu brio la 36x / zoom Svbony f= 21mm. - Am rezolvat si separat apoi fara probleme STF 2063 si STF 2277. - Cu apertura de 45mm, am rezolvat si separat STF 2104 ( la limita). La 23 Her si STF 2277 , companionii s-au vazut doar cu vedere periferica. La STF 2101, companionul a fost invizibil la orice marire. - Am reobservat M13 in care , la 107x, se vedeau stele rezolvate in halou. M92 s-a vazut granulat la aceeasi marire, campul fiind infrumusetat de asterismul de stelute in lant, bine vizibil. ''Am intors foaia'' si am continuat apoi cu paginile 20 si 21 din I.S.W.A.T.I.T, referitoare la constelatia Bootes. Am rezolvat si separat in Bootes stelele duble Pi, Xi, Delta, Epsilon, STF 1919, STF 1850, 44 si 39 Boo, atat cu apertura libera cat si cu D=45mm. - Mu Boo a fost superb rezolvata ca tripla la 107x cu apertura D= 148mm. Cum era de asteptat, Mu Boo s-a vazut doar ca dubla foarte larga prin apertura de 45mm. O nota aparte merita insa Izar / Epsilon Boo. A fost evident rezolvata la 107x dar pentru separare ,a trebuit sa folosesc marirea de 188x/ TMB 4mm. Apertura extra-axiala de 45mm a furnizat o foarte placuta surpriza: Izar se vedea rezolvata cu companionul lipit de primara la PA = ora 8. Vestul l-am notat ca fiind la ora 11. Asadar, am notat pentru companion PA = 0 sau 360 grade. Scurta verificare in Stelle Doppie ma trage de urechi si ma face de rusine: PA= 347 grade. Am gresit PA cu 13 grade ... :oops: ( Vai de mine, ce se va alege de capul meu cand voi creste mare !? ... Stai un pic insa, ca nu mai cresc demult. Ci dimpotriva ... :P ). Revenind la proverbiala mea seriozitate, ma declar foarte incantat de performanta micului reflector extra-axial de 45mm. Atazez o schita in care am incercat sa redau impresia vizuala a lui Izar, rezolvat la 107x cu reflectorul de 45mm. Primara se vedea de culoare galben-pai iar companionul gri-albastrui, totul inecat in voalul paclei care domina cerul de saptamani. Desigur ca si marirea de 107x, enorma pentru apertura de 45mm, a contribuit la intensificarea voalului gri. Interesant mi s-a parut faptul ca desi companionul parea a fi egal sau ceva mai mic in diametru decat raza primarei, se vedea clar, in intregime, in interiorul primului inel de difractie, singurul vizibil. Am ramas restant cu observarea dublelelor 44, 39, iota si kappa din Bootes. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Iul 2024 12:49 ----------------------------------- Am uitat sa pun pe lista de restante din Bootes si STF 1835 care formeaza cu Arcturus baza unui asterism triunghiular isosel cu varful spre N-E, in Zeta Boo. Aseara, Miercuri 10 Iulie am continuat observarea obiectelor din cartea I.S.W.A.T.I.T.. - Daca tot m-am folosit de Arcturus si de Zeta Boo pentru gasirea lui STF 1835, am divagat oleaca prin observarea asterismului Picot 1 si a lui Zeta Boo AC. Apoi am rezolvat fara probleme STF 1835 la aprox. 90x , atat cu apertura libera D= 148mm cat si cu cea de 45mm. - Kappa Boo de 14'' si, mai ales Iota Boo de 39'' au fost usor rezolvate la 36x. - 39 Boo de 2,6'' a fost mai dificila de rezolvat a trebuit ''sa bag aburi'' la 107x pentru a o rezolva. - Apoi ''filmul s-a rupt'' si am pierdut o groaza de timp incercand sa rezolv 44 Boo. Pana la urma , dupa cam un ceas de incercari de rezolvare la 188x si 234x, am notat in jurnal la 44 Boo = NEGATIV. De ce am insistat daca am vazut ca nu reusesc ? Deoarece, pe langa separatia de 4,8'' indicata de catre Olcott pentru 44 Boo, am gasit in CDSA separatia de 1,9''. Asta trebuie sa fie ''sifon'' pentru newtonelu' meu mi-am spus ... si totusi, de ce nu se vede !? In plus, la finalul cartii I.S.W.A.T.I.T., cand am dat-o la tiparit, am adaugat o revizuire a cartii lui Olcott, facuta de un amator. Acesta doar comenteaza ca, dupa WDS, la 44 Boo s-a modificat unghiul de pozitie fata de cel din vremea lui Olcott. Asemenea intamplari ma nelinistesc in mare masura si nu are nimeni de ce sa rada de mine pentru ca aici veti ajunge cu totii. Teama mea, care de acum nu mai este secreta, este cataracta. Oare a patit ceva ochiul meu de nu mai vad un companion de stea dubla aflat undeva pe la separatia de 2''? Ma hotarasem in sinea mea sa revin deseara cu dobul de 200mm sau cu cel de 250mm. Nu este cazul, m-a lamurit Stelle Doppie: separatia lui 44 Boo a fost de 0,5'' la inceputul lui 2024. Deci am taiat 44 Boo de pe lista newtonianului D= 148mm. - Langa 44 Boo, am observat , inafara listei lui Olcott, dubla STT 291 de 36''. * Am ''intors iar foaia'' si am trecut la paginile 28 -29 : Sagitta si Delphinus. - In Sageata am rezolvat Epsilon Sge, 13 Sge, Theta Sge si Zeta Sge. - Am revazut roiul sferic M71, granulat la 107x. - Nu am vazut/ gasit ''steaua de safir'' despre care spune Olcott ca s-ar gasi la cateva minute N de 15 Sge. - Tabelul lui Olcott pentru Delfinul contine numai doua stele. Am rezolvat la 50x pe Gamma Del si , volens-nolens si pe OR Del. Dar am dat al doilea kix rasunator al serii la Alpha Del / HJ 1554 AC unde trebuia sa vad companionul de 11,9mv la separatia de 48''. Nici urma insa de C. Ceea ce am vazut, au fost doua stelute foarte slabe, la distante ''minutare'',una la Vest si alta la Sud- Est. Sa fi fost companioni ai lui BU 298 ? Atunci de ce nu am vazut HJ 1554 AC ? - In note, Olcott povesteste despre o dubla slab luminoasa de langa Eps Del si de tripla foarte aratoasa dintre Bet Del si Zeta Del. Acestea s-au vazut bine deja la 36x/ zoom 21mm. Aseara a fost dificil, am dat doua kixuri, dintre care doar unul este explicabil. Dar asta face parte din frumusetea jocului. Dublele te invata ce este smerenia si te umplu de rabdare. Cine nu s-ar bucura pentru asemenea daruri stelare ? Cer senin, Mircea ----------------------------------- iulian90 11 Iul 2024 17:28 ----------------------------------- Dl. Pteancu. Steaua 44 Bootis in prezent are o separatie sub-arc, de doar 0,53" conform Stelle Doppie si aceasta separatie am confirmat-o si eu cu Gigantul de 245mm, intrucat am splitat-o la limita pe 19 mai cu acest telescop la grosismentul de 714x. Nu e de mirare ca nu ati reusit sa o splitati cu telescopul de 148mm. :) https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=61627 https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=18424&postdays=0&postorder=asc&start=540 Si eu m-am confruntat cu asemenea necorcondante in legatura cu separatia unor stele duble , in cataloage scria una ,la fata locului vedeam altceva, uneori nu reuseam sa splitez stelele respective intrucat separatia era sub puterea de separatie a telescopului (114mm sau 150mm). ----------------------------------- nobody 11 Iul 2024 18:56 ----------------------------------- Separatiile alea calculate din elmente orbitale pot avea erori relative destul de mari, chiar daca orbita este bine stabilita, ea se afla in faza cea mai dinamica (apropiere minima). In cazul acesta, la 44 Boo, ultima masuratoare ce am am gasit-o, este o inregistrare din anul 2022, in catalogul WDS : 0.30 arcsec pa2=195 deg Morala: nu aruncati reflectoarele cu obstructie centrala :) ----------------------------------- Mircea Pteancu 12 Iul 2024 15:39 ----------------------------------- Iulian Excelent rezultat ! Trebuie deci sa folosesc si eu la 44 Boo unul din reflectoarele mai maricele, fie Toleascopul de 200mm, fie Grond de 250mm. Uite o munca pe care trebuie sa o dau ocularului TMB Planetary 2,5mm care asigura 493x pe primul si 480x pe al doilea. nobody Multumesc mult pentru cele mai noi informatii ! Sunt categoric de acord cu tine sa pastrez telescoapele cu obstructie. Vorba lui Creanga ...'' nu stiu altii cum sunt dar ...'' ... eu iubesc reflectoarele. Pe de alta parte, nu doar Olcott dar si Flammarion a inclus in lista de obiecte pentru Bootes aceasta dubla sugubeata 44 Boo. Ambii aveau un public tinta in care, cineva dotat cu o luneta de 76mm, era vazut ca fiind foarte bine dotat. Mai mult. Flammarion a publicat ''Les etoiles et les curiosites du ciel'' in 1882. Olcott a publicat I.S.W.A.T.I.T. in 1909. Porter a initiat intalnirile constructorilor amatori de telescoape de la Stellafane/ Springfield in 1923. Inca in 1923, instrumentele de baza ale astronomului amator, bine dotat, erau luneta de 76mm sau reflectorul de 152mm. Cel care le avea pe amandoua, era declarat Padrino si veneau ceilalti amatori sa-i pupe inelul. Asadar, nu ma indoiesc ca atunci cand au fost elaborate cartile amintite, 44 Boo era rezolvabil in lunetele de trei toli. Dar uite ca eu, observator mioritic din 2024, am luat-o in freza de la 44 Boo ... :( Aseara, Miercuri 11 Iulie am inceput cu repetarea ''lectiei de zi'' din I.S.W.A.T.I.T pag. 28-29. Am reobservat Theta Sge ca tripla, am rezolvat din nou 13 Sge, Eps Sg, Zeta Sge. Mi-am luat ragazul necesar si am urmat sugestia lui Olcott de a observa, in camp cat mai mare, zona lui Eta Sge. Bine am facut ! Va sugerez sa faceti la fel. In jurul lui Eta Sge, se vad spuza si puzderie de stelute slabe. Iar printre ele, am numarat nu mai putin de opt perechi de stele cu separatia mai mica de un minut de arc. Superb ! Dar ''steaua de safir'' pomenita de Olcott tot n-am gasit-o ... - Apoi, intr-o doara, ca nu eram foarte dornic de noi cucuie, am incercat din nou sa rezolv Alpha Del. La 107x , rezultatul a fost negativ. Atunci m-am enervat si am pus in portocular ''glontul de argint'', adica TS 3,2mm Planetary , pentru 234x. Si, ce sa vezi, a urmat succesul. Nu a fost un succes dramatic dar , dupa parerea mea, am reusit sa vad companionul despre care vorbeste Olcott. Si anume HJ 1554 AC. Companionul BU 298 AF a fost bonus. Iar cele doua stelute de la SV ... nu stiu cine sunt ... :? Atasez schita observatiei si datele din Stelle Doppie pentru Sualocin. Am repetat si celelate observatii din Delfinul: Gamma Del si OR Del, tripla de langa Beta Del, dubla de langa Epsilon Del. Am trecut apoi la observarea dupa I.S.W.A.T.I.T a constelatiei Corona Borealis, pag. 4-5: - Acolo am rezolvat cu usurinta Zeta CrB si dubla invecinata STF 1964, Sigma CrB si Lambda CrB. - Olcott face in note o remarca ce mi-a scapat pana acum si anume ca Niu 1-2 ar fi de fapt o ''dubla - dubla'' pentru telescoape mai zdravene decat luneta de 76mm. Imediat am trecut la observarea acestei duble foarte largi si luminoase si am reusit sa vad, la 234x, cei doi companioni slab luminosi. Steaua din stanga, cea mai luminoasa , este A. Cealalta, usor mai slaba, este B. In vremurile legendare, aceasta dubla era vizibila cu ochiul liber. A formeaza cu C dubla H N 81 AC iar B formeaza cu D dubla H 6 18 BD. Atasez schita observatiei si datele aferente din Stelle Doppie. - In incheiere, m-am rasfatat cu reobservarea lui M27 la 107x dar am aflat ca suporta chiar si 234x. Se vedea steluta de la Vest de nebuloasa si forma complexa a acesteia. - Roiul stelar sferic M71 a fost rezolvat in vreo 20 de stelute abia perceptibile, scufundate in ceata luminoasa foarte slaba. - Am rezolvat Lambda Cyg ca tripla ( 0,9''/ 83'' ) si STT 410 ca stea multipla cu trei companioni ( 0,89'' / 68''/ 107''). Apoi am tras obloanele. Mai exact, au inceput sa coboare singure ca iata, iar e ora doua ... Ce se tot grabeste ceasul ala, dom'le !? Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 13 Iul 2024 12:16 ----------------------------------- Aseara, Vineri 12 Iulie am incercat sa observ obiectele din Libra conform I.S.W.A.T.I.T pag. 24 -25. * Spre regretul meu, constelatia era deja prea spre Vest si era pe jumatate acoperita de niste plopi imensi din apropiere. - Tabelul de la pag. 24 contine cinci stele duble dintre care am reusit sa observ doar STF 1962 cu separatia de 12'', aflata la Est de Beta Lib. - In note, Olcott mentioneaza dubla Alpha Lib, adica SHJ 156, cu separatia de 231'' ca fiind usor observabila cu un ''opera glass''. Eu nu aveam cu mine ''operaglasu'' Hapo Lord 3,6x40mm de la Dbird ci Baigishul 8x30mm de la zoth care, evident, s-a descurat de minune. - Despre Beta Lib, Olcott spune ca este singura stea verde, vizibila cu ochiul liber. Aseara, nici cu ochiul liber, nici cu binoclul 8x30mm, nici cu reflectorul de 148mm, nu am vazut clar culoarea verde la aceasta stea. Avea intradevar o culoare ''rece'' dar mai degraba azuriu, nu verde. Comparand insa mental cu azuriul care se vede la companionul lui Izar, Beta Lib era azuriu sclipitor in timp ce Izar B este un azuriu mat, pastelat. - Folosind aliniamentul iota Lib, vazuta uneori prin frunzisul plopului si Beta Lib, am revazut roiul stelar sferic de langa steaua 5 Ser, cum sugereaza Olcott. Dar acela este roiul Messier 5 adica NGC 5904, nu NGC 4083 indicat de el. Intre timp, au avut loc revizii profunde ale cataloagelor DSO. Gasiti toata povestea cataloagelor Deep Sky aici: https://ngcicproject.observers.org/ Apoi Balanta a devenit inobservabila pentru mine, am ramas cu patru duble neobservate din tabelul acestei constelatii. * Bateria mea mai avea inca ceva energie asa ca m-am orientat spre constelatiile Ophiucus - Serpens din I.S.W.A.T.I.T pag. 26 -27. - In Ophiucus am observat : 53 Oph , 67 Oph , 70 Oph, 61 Oph, STF 2166, 19 Oph, Tau Oph ( tripla, AB = 1,4'') , STF 2342. - Deoarece la Ophiucus si Serpens este asa, un fel de talmes- balmes cu incolaciri serpesti, am observat volens- nolens si doua stele din Serpens si anume Theta Ser / Alya, o tripla separabila chiar si cu binoclul si 59 Ser, o dubla inegala frumusica, cu AB= 4''. - Pe harta de la pag. 27, Olcott nu s-a mai zgarcit cu obiectele cetoase - pufoase si a reprezentat multe. Aseara, am observat dintre acestea, la 107x, doar roiurile sferice M10 si M12 ( pentru ca pe acestea le gasesc repede, chiar si cu ochii inchisi ). - Pentru sufletelul meu, am rezolvat si separat la 234x dubla Lambda Oph/ STF 2055 AB de 1,4''. Am revazut cu Baigish 8x30mm, slab luminoase, roiurile IC 4665, M5 si NGC 6633. Si atat. Am ramas cu restante si la Ophiucus: 36 Oph, 39 Oph si Rho Oph deoarece erau deja in plop ... STOP si am trecut la reincarcarea bateriei, ca sa fiu in ton cu moda climatica. Cer senin, Mircea Editat: Imi cer scuze daca urmatoarea intrebare adresata colegilor de forum este cam personala. Am rasfoit primele pagini ale acestui topic si am vazut ca atunci exista o larga participare. Asadar, ce mai fac domniile voastre ? Ce mai observati ? Va invit cu drag, astept cu mare interes observatiile si comentariile voastre. Vreau sa multumesc cu aceasta ocazie colegilor care au binevoit sa participe la discutii. ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Iul 2024 13:44 ----------------------------------- Duminica 14 Iulie, am reluat observatiile conform I.S.W.A.T.I.T, de acolo de unde le-am intrerupt Vineri. Am folosit reflectorul D= 148mm. Pana ce s-a intunecat cerul cat de cat, am facut observatii tehnologice sa vad cam la ce sa ma astept de la un ocular de luneta de ochire. Pe care l-am corcit cu un dublet extras dintr-un ocular SW. - Apoi am reobservat Tau Oph la care aveam o nelamurire. AB are separatia de 1,43'' dupa Stelle Doppie. Olcott spune ca Tau Oph este tripla. Nelamurirea era care dintre stelele invecinate este C. Am dibuit acest companion, este slab luminos, la 100'' distanta si de 11mv. AB a fost rezolvata la 188x/ TMB 4mm. Comparat prin observare succesiva cu Lambda Oph cu separatie de 1,35'', Tau s-a rezolvat mai usor. - 36 Oph si 39 Oph au fost rezolvate si separate cu f= 10mm a ocularului zoom, deci la 75x. Foarte dragute aceste stele, ambele au asterisme invecinate care infrumuseteaza imaginea. - Rho Oph nu am observat-o aseara, deja era prea jos. Este singura restanta din Ophiucus - Serpens. Dar parca imi aminteam ca am vazut un asterism triughiular strans la Nord de Antares, atunci cand am testat noua mea luneta RFT 60x380mm. Rho Oph este lucida acelui asterism triunghiular. Am verificat jurnalul de observatii unde am gasit notata observarea asterismului, de fapt a lui Rho Oph, in seara de Vineri 24 Mai a.c.. Deci stiu ce si unde sa caut in serile urmatoare. Poate chiar deseara ... * Am mutat apoi satra observationala in Serpens unde am observat Delta Ser - Niu Ser - Beta Ser - 5 Ser si STF 1931. Delta Ser, o dubla foarte aratoasa de 4'', este cunostinta veche. Dar Beta Ser a fost noutate si a fost greu de rezolvat din cauza companionului mai slab luminos cu sase clase de magnitudine. Aceeasi a fost situatia si la 5 Ser , steaua - far langa care gasim roiul M5. Companionul acesteia este ''doar'' cu cinci clase de magnitudine mai slab ca primara dar a fost si foarte jos. A trebuit sa strang la minim picioarele trepiedului si, am cam stat in varful degetelor de la picioare, ca sa ajung la ocular. Dar, pana la urma, am reusit sa vad 5 Ser AB, cu vedere directa, la 188x. STF 1931 a fost usor de rezolvat dar si ea abia se mai vedea peste varful gardului. Dupa cum zice stravechiul proverb observational: '' cine incepe sa observe tarziu, o va face din varful degetelor''. - Am aruncat o noua privire la roiul sferic M5, deloc spectaculos din cauza altitudinii mici. Am scanat de mai multe ori roiurile deschise invecinate NGC 6633 si Roiul lui Graff care formeaza unul dintre cele mai frumoase colturi ale cerului de vara. Am incheiat cu imaginea superba a lui Rasalgheti / Alpha Her, dubla care are ceva magic in lumina sa portocalie si in companionul sau verzui. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 16 Iul 2024 12:17 ----------------------------------- Aseara, Luni 15 Iulie am continuat observatiile dupa cartea I.SW.A.T.I.T. Ramasesem restant cu observarea stelei duble Rho Oph. Cu aceasta am inceput. Ceea ce a fost diferit a fost instrumentul deoarece aseara am utilizat dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 cu ocularul zoom Svbony model 170 / 10 - 30mm pentru mariri de la 29x la 87x si TMB Planetary 5mm pentru 173x. - Intradevar, lucida asterismului triunghiular, deja mentionat, este Rho Oph. Dar si celelalte doua stele luminoase, de 6,8mv si 7,3mv, fac parte din sistem. Olcott insa vorbeste doar despre H 2 19 AB care acum are separatia de 3''. Am separat-o fara probleme la 173x. Trebuie insa sa revin aici cu unul din reflectoarele ''mari'' deoarece acolo este un adevarat viespar de stele duble si multiple, inclusiv Burnham. Deci distractia este asigurata ! ( Nota: stau fain-frumos in banca mea modesta. De aceea am pus in ghilimele ''mari'' deoarece reflectoarele de 200mm si 250mm asta sunt pentru mine. Si numai pentru mine. Deci sa nu-mi sara nimeni in cap ca, ce sa vezi, pentru John si pentru Mike, telescoapele de 24 inch sunt mijlocii ... bravo lor. Eu asta am si cu asta defilez. ) - Am comparat din nou Tau Oph AB cu Lambda Oph, de data aceasta cu reflectorul de 125mm. Ambele au fost rezolvate si separate la 173x. De data aceasta, din cauza norilor sau paclei, Tau Oph a fost mai greu de rezolvat. * Am inceput apoi observarea conform I.SW.A.T.I.T, pag 8-9, a obiectelor din constelatia Draco. - Am rezolvat si separat la 87x / zoom Svbony model 170, stelele duble/ multiple Niu Dra - Miu Dra - 17 Dra si Psi Dra. - 39 Dra a fost separata ca tripla la 173x. Dar care-i companionul C, deoarece exista doua stelute asezate simetric fata de AB !? - Gamma Dra a fost cea mai dificile dubla a serii desi are o separatie imensa de 96''. Nu degeaba poarta indicativul BU 633: are Delta mag = 9,7, companionul fiind o steluta minuscula de 11,9mv, pierduta in lumina puternica a primarei de 2,2mv. Am rezolvat-o, nu fara straduinta, la 173x. - La Epsilon Dra, se zarea ''ceva,ceva'' in imaginea primarei dar a trebuit sa folosesc 173x pentru o buna separare. Distanta AB este de 3,5'' ia Delta mag = 2,9. Cifrele arata mai bine ca la Izar dar mie Eps Dra mi se pare a fi o dubla mai dificila, contrazicandu-le. - Iota Dra / BUP 162 este foarte larga, cu separatia de 253''. - STT 123 este o dubla stransa de 2,1'' si cu Delta mag moderat de 1,7. Rezolvata. - Omicron are separatia de 38'', a fost rezolvata cu ocularul zoom. - Am gasit usor planetara NGC 6543 dar, nici la 173x , nu s-a vazut steaua centrala. Am terminat dublele din Ophiucus- Serpens si am studiat zece stele din cele cincisprezece din tabelul pentru Draco. Aici m-am oprit cu observatiile telescopice. Am avut toate seara, la indemana, binoclul Baigish 8x30mm pentru cautarea obiectelor. In incheiere, am rezolvat cu el Niu Dra, 16-17 Dra si Psi Dra. Mai ales rezolvarea lui Psi Dra cu micul binoclu m-a incantat deoarece demonstreaza buna calitate optica a acestuia. Cer senin, Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iul 2024 12:17 ----------------------------------- Aseara, Marti 16 Iulie, ar fi fost logic sa finalizez observarea dublelor din Draco. Dar norii au fost de alta parere si, toata seara, au ocupat oriziontul vestic si nord-vestic, urcand pana la altitudini inalte. Am decis sa observ pe cerul estic si sud-estic care a ramas , cat de cat, ''senin''. Adica fara nori vizibili dar indesat cu pacla. Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 cu ocularul zoom Svbony 10 -30mm pentru mariri intre 29x - 87x, TMB Planetary 5mm pentru 173x si TMB Planetary 4mm pentru 216x. Constelatia studiata a fost Aquila, descrisa in I.S.W.A.T.I.T. la paginile 44-45. - Am inceput cu STF 2628. Pentru conditiile reale, a fost un inceput ''cu stangul''. Din cauza paclei, am rezolvat STF 2628 abia la 173x, cu dificultate. Stelle Doppie da o separatie de 3'' si PA = 338 grade. Ceea ce am vazut eu a fost o dubla cu separatia comparabila cu cea de 1,4'' a lui Pi Aql. Iar PA l-am apreciat la aprox. 10 grade. Comparatia cu Pi Aql am facut-o prin observatii succesive la 173x, nu mental. - STF 2644 cu separatia de 2,6'' a fost rezolvata la 87x. Spre S-SV de STF 2644 am rezolvat S 735, o dubla optica de 57''. - STF 2654 de 14'' a fost inca si mai usor rezolvata la 87x. Spre Nord de ea se afla STF 2643 despre care am notat : ''... la 216x, se zarea uneori un companion foarte slab luminos, oranj sau rosu, la PA = aprox. 90 grade si separatie 2'' - 3''. Obs. nesigura, pacla in atmosfera.'' Parametrii din Stelle Soppie sunt separatia = 3'' si PA = 81*, Delta mag = 2,3 mv. Masurate in 2016. Deci ''bingo'', zic eu. - 28 Aql, cu separatie cea mai mare si 11 Aql, cu separatie mai mica decat prima dar ambele inegale, cu companioni slab luminosi. Rezolvate la 87x. - STF 178, este semnalata doar pe harta , nu in tabel, esta alta dubla larga, cu primara insa galbena - 57 Aql are o separatie ''albireonica'' si are si contrast de culoare dar moderat: primara este de un alb - galbui foarte deschis iar companionul, mai pregnant la culoare, este verzui. - Am rezolvat cu usurinta la 29x / zoom la f = 30mm, dublele 15 Aql si 5 Aql si tripla superba Theta Serpentis. -STF 2446 AB a fost rezolvata 87x. Exista si C de 11,2mv si D de 10,8mv dar pe acestea nu le-am notat. - R Aql este o giganta rosie, stea variabila pulsanta. Am vazut-o de culoare oranj intens sau rosu - deschis. - In roiul deschis NGC 6709 am vazut la 87x zeci de stele dispersate, de luminozitati foarte diferite, cu un asterism triunghiular luminos si dominat de stele oranj. Acesta este celebrul roi ''Inorogul zburator'', dovada clara ca in mediile universitare occidentale se consuma de multa vreme prafuri albe, in cantitati exagerate. Pe cand ''Vaca zburatoare''sau ''Elefantul plutitor'' ? - Roiul NGC 6738 a ocupat cea mai mare parte a campului la 87x in care se vedeau vreo 20- 30 de stele in jurul unui asterism alungit in forma de ''Y''. - Am incheiat cu reobservarea la 216x/ TMB 4mm a roiului sferic M 15 care s-a vazut granulat si cu nucleu luminos dar nerezolvat. Dublele din Aquila si obiectele din note au fost toate observate. Eta Aql este o variabila pe care o observ de mai multi ani, deja. Situatie: in cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui Olcott sunt 37 de tabele si harti stelare aferente. Dintre acestea am finalizat opt iar la doua ( Balanta si Draco) am inceput studiul dar am restante. Deci ma aflu, pentru partea siderala, cam la un sfert din continutul ghidului de observatii. I.S.W.A.T.I.T. are insa si o consistenta parte de Selenografie pe care inca nu am abordat-o. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Iul 2024 13:19 ----------------------------------- Azi este 19 Iulie si , pana ieri, am observat in 14 din cele 18 seri iuliene. Motivul pentru care am reluat observarea sistematica a obiectelor din cartea I.S.W.A.T.I.T. este insa legat direct de calitatea proasta a cerului. Ba transparenta redusa de pacla si nori, ba turbulenta atmosferica, ba ambele, asezonate din belsug cu idiotenia generalizata a poluarii luminoase. Ceea ce se poate observa in aceste conditii sunt obiectele luminoase care, prin natura lor, sunt si spectaculoase. Aseara, Joi 18 Iulie am inceput prin observarea obiectelor din constelatia Ursa Minor, pag. 35 - 37 din cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui William Tyler Olcott. Telescopul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/6.9 cu ocularul Svbony model 170: 10 - 30mm pentru mariri de la 29x la 87x. - Polaris a fost rezolvata superb la 87x. Am folosit ocularul zoom pentru a determina marirea minima la care inca se mai vede companionul lui Polaris, separat de steaua principala. Rezultatul a fost ca acest lucru se intampla pana la setarea de f= 28mm. Asta inseamna marirea de 31x. Faptul ca pornesti de la o marirea superioara si apoi o micsorezi, ajuta mult la vederea companionului deoarece stii unde si la ce privesti. - Pi 1 UMi/ STF 1872 de 32'' si 40+41 Dra / STF 2308 de 18'' au fost rezolvate la G= 29x deoarece au separatii mari. Poate sunt potrivite sa le masor cu micrometrul inelar. - Tabelul si harta pentru UMi a lui Olcott contine si o stea numita STT 262 ... pe care nu am aflat-o. Olcott da pentru ea separatia de 28''. Eu am gasit ''ceva'' in zona dar parametrii nu se potrivesc deloc. Pentru steaua pe care am gasit-o eu la locatia crezuta corecta , am notat : ''... tripla. AB = aprox. 1,5'' la PA = 270* si AC= 2' - 3' si PA= 350*''. Ceea ce am rezolvat eu la 216x / TMB Planetary 4mm este Burnham 799 cu AB= 1,4'' si PA = 265* iar AC = 91'' si PA= 17*. Acestea erau acum 9 ani, in 2015. Diferenta este mare unghiul de pozitie a lui AC, intre Stelle Doppie si estimarile mele, unde ajunge la 27*. In rest , le-am cam nimerit. - Am masurat in Stellarium. Intre pozitia lui Burnham 799 si cea a lui STT 262, diferenta este de un grad. Deci am avut STT 262 in ocular dar am studiat steaua gresita, pe Bu 799. STT 262 ramane restanta iar Bu 799, un bonus foarte frumos. Cepheus, in I.S.W.A.T.I.T., pag. 54 -55 : - Delta Cep si Miu Cep le-am studiat la 29x. Delta Cep este o stea de importanta covarsitoare deoarece este prototipul cefeidelor. Intreaga scala a Universului cunoscut este construita in baza observatiilor de cefeide. Iar giganta rosie Miu Cep, ''Garnet Star/ Steaua Granat'' este un spectacol la orice marire. - Tot la 29x/ zoom f= 30mm, am rezolvat si STF 2816 ca tripla, si STF 2840 de langa Miu Cep. - La fel Xi Cep si Beta Cep, rezolvate la 29x dar aceste duble inegale, cu primara luminoasa si companion slab luminos, merita pe deplin sa fie studiate si la mariri mai mari. - Kappa Cep are AB = 7,3'', aici 216x a fost de ajutor. - STF 2873, formata din stelute de 7mv si 7,5mv, separate la 14'', formeaza o dubla de-a dreptul modesta. - STF 2883, de 14'' si STF 2893 de 29'', rezolvate si separate la 87x, nu sunt nici ele prea spectaculoase. - Terminand lista lui Olcott pentru Cefeu, am adaugat eu spectaculozitate prin observarea dublelor subarc STF 2 de 0,97'' si STF 13 de 0,96'', de langa Gamma Cep. Desi am folost maririle de 216x/ TMB Planetary 4mm si 270x/ TS Planetary 3,2mm, stelele au fost doar rezolvate in forma de cifra ''8'' dar fara separare cu puntita neagra. Totusi, uneori, STF 13 parea sa prezinte o puntita de cer intre stele dar observatia acesteia a fost nesigura. Poate ''nextu'' urmator ... Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 20 Iul 2024 16:10 ----------------------------------- Vineri 19 Iulie a.c., am observat obiectele din constelatia Scorpio, dupa cartea I.S.W.A.T.I.T. a lui Olcott, pag. 32 - 33. Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9 cu ocularul zoom Svbony 10 - 30mm si diverse oculare TMB Planetary. * Constelatia Scorpionul este, pentru observatiile mele de acasa, o constelatie de frontiera sudica. Nici macar nu o vad in intregime, roiurile M6 si M7 sunt vizibile intr-o fereastra foarte scurta de timp dimpreuna cu stelele din coada fioroasei insecte. Deci, aseara, nu am avut cine stie ce sperante, m-am apucat de observatii cu sentimentul '' hai, ca trebuie sa o fac si pe asta''. Cat de departe am fost de adevar ! Este adevarat ca lista lui Olcott pentru Scorpio este scurta, doar sase stele. Dar ce stele ... '' muica, suntem neam de piatra '' ! Una dintre ele este , poate, cea mai frumoasa stea multipla de pe sfera cereasca ! - Am debutat incetut si domol cu Beta Sco/ Graffias, o dubla de 14'' pe care am rezolvat-o in tineretea mea observationala, la 13 Iunie 2015, cu luneta D = 45mmx300mm la 17x. Deci este o dubla lejera. - Nu acelasi lucru se poate spune despre Nu Sco. Aceasta poarta un nume demn pentru vreun erou din ''Star Wars'', seria veche. ( Seria noua are aproape exclusiv personaje lesbiene care fac sex si raman gravide cu partea negativa a Fortei, preamaresc raul ca fiind ceva ... bun si alte ''alea d'alea'', specifice mintilor care au luat-o la vale. Oricum, nu mai urmaresc povestea de multa vreme, devenise plictisitor de conformista in a fi nonconformista ... ). Olcott a inclus in cartea sa doar ce se vede la Jabbah cu o marire mica, adica dubla H 5 6 AC, cu o primara de 4,35mv si un companion de 6,6mv, separate prin 41''. La 87x, lucrurile s-au complicat iar Jabbah se vedea ca o stea tripla, cu o primara de 4,35mv si doi companioni, C si D, aflati la 2,4'' intre ei si la 41'' de steaua primara de 4,3mv. La 173x, steaua luminoasa se dedubleaza in Burnham 120 AB, separate prin 1,35''. O adevarata comoara cereasca, un colier de nestemate astrale, o frumusete fara seaman ! Vai, ce drag imi este acest reflector minuscul, mic si urat ziua dar care noaptea isi intinde aripile si devine o lebada astrala ce ma poarta pe aripile ei prin asemenea colturi fermecate ale Galaxiei ! - Si, entuziasmat de privelistea minunata de care am avut parte, am trecut mai departe, la una din urmatoarele stele de pe lista, Xi Sco. Acolo, dupa Olcott, trebuia sa vad o dubla inegala de 7''. Intradevar, in campul telescopului se vedea o stea luminoasa cu un companion la 7''. Daaar ... ce naiba ... cand s-a intamplat asta ? ... uite ca am decolimat bunatate de telescop... ce ma fac eu acum, in miezul noptii cu un telescop decolimat ? Steau primara arata un astigmatism serios la 173x, obtinut cu ocularul TMB Planetary 5mm. Indrept telescopul spre alte stele si, ce sa vezi, astigmatismul dispare. Nu mi-a trebuit mult sa ''ma prind'' ca ceva e in neregula cu Xi Sco. Am marit la 216x cu TMB 4mm ... et voila ... primara asta e dubla ? La 270x , obtinuta cu TS Planetary 3,2mm, nu mai era nici un dubiu. Da, Xi Sco AB are separatia de 1,08''. In campul telescopului se vad asadar la Xi Sco cinci stele : AB la 1,1'', C la 7'' si doua stelute mai indepartate care de fapt formeaza o dubla separata , STF 1999 cu separatia AB de 12''. Mi s-au terminat epitetele si adjectivele la Nu Sco dar Xi Sco imi pare a fi, daca nu ''cea mai'' , una dintre ''cele mai'' frumoase stele multiple de pe bolta instelata. Incercati si voi, ca se termina repede. Nu steaua ci perioada de vizibilitate. - Dubla P. 236 de 4'' nu am gasit-o, nici pe cer, nici in CDSA si nici in atlasul de duble al lui Taki. Am pus cautatorul RDF la locatia aproximativa aratata de Olcott pe schita lui si am tatonat in jurul pozitiei de 1/3 dintre Eta Oph si Antares. Si ... pas ! Singura stea dubla care , cat de cat, seamana cu parametrii dati de Olcott ( 6,5mv+ 8mv + 4'') este steaua Sh 240: 6,6mv+ 7,6mv+ 4,3''. Pe aceasta am rezolvat-o lejer cu ocularul micrometric Baader f= 12,5mm, la 69x. Nu am determinat deocamdata, pentru reflectorul ''Ratusca'', valoarea unei diviziuni liniare asa ca nu am incercat masurarea separatiei. Dar am incercat masurarea unghiului de pozitie si am obtinut PA = 350*. Stelle Doppie da PA = 253,4*, masurat in 2019. O eroare de doar 1,6* la prima incercare zic eu ca este un progres mare fata de +/ - cinci grade ( zece , cinspe, douazaci ... ) de pana acum. - Am incercat o masurare a unghiului de pozitie si la Albireo unde am obtinut PA= 55*. Stelle Doppie da pentru Beta Cyg un PA= 53,9* din 2022. Eroare de 1,1*. Viitorul este roz ! - Am reobservat Rho Oph pe care Olcott a inclus-o si aici si am vazut patru componente cu AB = 3''. C este la 151'' iar D este la 156''. Alta frumusete cereasca ! * Am revenit rapid stil ''punct ochit, punct lovit'' in Ursa Minor unde , la mica distanta de Burnham 799 am gasit foarte usor STT 262, rezolvata la 29x. - Am reobservat la 173x dubla Burnham 799. Are si ursoaica farmecele ei ! - In Cepheus am revazut STF 2 si STF 13 dar nici la 216x/ TMB Planetary 4mm si nici la 270x / TS Planetary 3,2mm, nu am obtinut ssepararea, doar ''eternul'' semn al Infinitului. M-am multumit cu atat. * Am incheiat cu observarea lui Saturn unde la 173x, am vazut foarte bine inelul devenit o bara groasa. Spre Sud de inel parca se vedea o banda sau umbra inelului ? Trei stele se vedeau spre Vest de Saturn, formand o linie inclinata. Chiar langa ansa estica se vedea Rhea. La sase ori diametrul inelului spre Vest se vedea Titan. Uneori, si mai spre Vest de Titan si foarte , foarte slab luminos se zarea fluctuant, doar uneori vizbil, un punct luminos care nu a fost nicio clipa vizibil cu vedere directa: Iapetus. Acest obiect eluziv, se zarea, atunci cand se zarea, numai cu vederea periferica, la o treime din distanta dintre Titan si steaua mijlocie a asterismului liniar de trei stele din Vestul campului. Foarte bogat este sipetul Scorpionului. Asa-s fiarele astea mitologice. Si Smaug, fiorosul Dragon este posesorul unui superb tezaur in Draco. Unii insa, mai iuti de mana - precum Bilbo Baggins , sau de oculare - precum Moshu Mircea, se strecoara la comoara lor. Indrazniti si voi ! Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Iul 2024 11:39 ----------------------------------- Duminica 21 Iulie, am continuat ''lectura la ocular'' a cartii I.S.W.A.T.I.T.. Telescopul folosit a fost dobsonianul D= 125mm F/6.9 armat cu ocularul zoom Svbony 10 -30mm si oculare TMB Planetary. Canes Venatici, pag. 22 -23: sunt numai cinci stele in tabel si pe harta din cartea lui Olcott. - Cor Caroli/ Alfa CVn este o stea dubla superba, una dintre cele mai frumoase. Daca ar trebui sa aleg un singur cuvant care sa o descrie ar fi ''eleganta''. Trebuie sa o observi cu atentie, relaxat. La 87x se zarea deja contastul de culoare fantastic iar la 173x acesta era bine vizibil: primara este de un alb pur iar companionul este lila. - 2 CVn este lejer rezolvata la 87x dar merita sa folosim si aici mariri mai mari. La 173x se vedeau bine culorile componentelor: primara de un oranj palid iar companionul eu l-am vazut indigo lavanda. Olcott l-a vazut ca fiind albastru. - ''La Superba''/ Y CVn se vedea deja oranj in cautatorul RACI si inca si mai bine, cu culoare oranj - rosiatica in telescop, la 87x. - Am gasit cu greu STF 1615, ascunsa in pacla, rezolvata apoi fara dificultati. - 15 CVn apare in ocular ca o tripla luminoasa dar Olcott o descrie doar ca dubla, a treia stea luminoasa nu apartine de sistem. Stelle Doppie insa imi arata ca 15 CVn intradevar este o tripla. Companionul dublei luminoase STF 24 ar trebui sa se rezolve in BU 608 BC cu separatia de 1,3''. STFA 24 o pot bifa dar ramane curiozitatea de a vedea si BU 608. Poate deseara ? Ursa Major , pag. 34 -35, unde Olcott semnaleaza in tabel noua stele duble/ multiple, dintre care eu am vizitat aseara sapte. - 23 UMa a fost destul de usor de gasit si ceva mai greu de rezolvat, nu din cauza separatiei de 23'' ci din cauza unui Delta mag = 5,5mv. Am rezolvat-o si apoi am folosit aceasta stea pentru a gasi celelalte din zona. - Sigma 2 / STF 1306 a fost mult mai dificila de rezolvat. Are separatia de 4'' si Delta m = 4mv. La 87x nu am reusit nicicum, a trebuit sa folosesc 173x, si multa rabdare dar pana la urma am reusit. - Folosind marirea minima de 29x , obtinuta cu ocularul zoom, am rezolvat apoi STF 1415, STF 1495, STF 1520, 65 UMa si Zeta UMa. Am zarit la o marire de aprox. 60x si galaxia M81, dar numai cu vedere periferica. Am ramas asadar restant la Ursa Major cu dublele 57 UMa si STF 1561, deja pierdute aseara in pacla si in poluarea luminoasa aradeana. * Am testat ocularul Apex 28mm, format 2'', care pe ''Ratusca'' asigura 31x si camp de 1,8* : Cr 399 -a incaput aproape complet in campul ocularului, M29, M39, 61 Cyg, Zeta Lyr, Beta Lyr, campuri stelare din Calea Laptelui. * Am incheiat, ca merinde pentru ''suflet, inima si minte'', cu rezolvarea cu succes a lui Delta Cyg. Aceasta a fost sesiunea nr. 18 pentru Iulie curent. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 22 Sep 2024 14:42 ----------------------------------- Multe am mai observat de la raportul de mai sus, dar despre asta vorbim poate nextul urmator. AScum vreau doar sa anunt Universul ca gata, este oficial: am vazut cu vedere directa companionul B al stelei multiple Lambda Cyg, folosind dobsonianul ''Ratusca cea urata'' ! Si sunt foarte multumit, ba chiar fericit de acest rezultat. Asadar ... Aseara, Sambata 21 Septembrie a.c. am finalizat recolimarea dobsonianului ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9. Recolimarea am inceput-o Vineri seara dar dupa ce am facut acelasi lucru dobsonianului ''Grond'' D= 250mm F/ 4.8. Pe cand am terminat cu ''Grond'' se facuse deja cam intuneric asa ca recolimarea ''Ratuscei'' ramasese ... in coada de telescop. Sambata am facut un sacrificiu enorm si , pentru a ma putea ocupa de Ratusca, am renuntat la somnul de frumusete. A meritat, am obtinut o colimare ''brici''. Pentru a verifica rezultatele dobului mic, am pus in statie si pe ''Grond''. Am pus intre aceste doua reflectoare scaunul de observatii Lybar. ''Grond'' are portocularul pus in stanga tubului, ca pentru cei cu ochiul predominant drept. ''Ratusca'' are portocularul pe partea dreapta. A fost o decizie premeditata aceasta deoarece acest telescop a fost construit anume pentru ''Sidewalk Astronomy''. In timp ce persoana din public se afala la ocular, eu sunt pe partea cealalta a telescopului, folosind cautatoarele pentru a gasi si a mentine obiectele alese in campul vizual. Ce mai tura - vura, cu reflectoarele si Lybarul puse asa, este suficient doar sa ma rotesc pe scaun de la un ocular la celalalt. Dupa o scurta incalzire cu Eta Cas, Gamma Del si Delta Cyg ( greu rezolvata la 173x/ Radian 5mm dar bine separata la 188x /Radian 3mm) am atacat tinta suprema, Graalul telescoapelor mici, Lambda Cyg. Ceea ce am vazut a fost departe de ceea ce am vazut la dublele amintite mai sus dar , fara smecherii, fara vedere periferica sau cea a lui T Rex, la 288x, se vedea partial discul Airy al companionului B. Diametrul lui era cam 75% din cel al stelei A. Discul Airy al lui B nu l-am vazut intreg ci partial ascuns, cam 25%, dupa cel al stelei primare A. Primara A era alba iar B era gri. Alta diferenta , greu de reprezentat grafic, era - cum sa-i zic altfel - consistenta. In timp ce A era luminoasa, ''prezenta'' , B era nu numai gri dar avea si un aspect diafan, fantomatic. De aceea l-am numit ''Fantoma''. Nu mai am incotro, la asa rezultate, musai trebuie sa inchin o oda lui ''Ratusca''. Dobsonianul meu mare ( nu sariti, am cris doar al ''meu'') a prezentat o imagine similara cu cea din cel mic. Doar ca mai luminoasa, cu AB bine separate dar si mai urata. Nu sta F/ 4.8 pe langa F/ 6.9. Aici frumusetea se masoara ca la sutiene, cu cat mai mare etc etc ( stiti voi, doar ma adresez unor experti ... :wink: ). Am incheiat testarea indreptand telescoapele spre Errai/ Gamma Cephei unde am observat dublele STF 2 cu separatia de 0,96'' si STF 13 cu separatia tot de 0,96''. La acestea, discurile Airy au avut forma clara de cifra ''8'' sau de semn al Infinitului. In timp ce STF 2 lasa, dupa pulsatiile seengului, sa se zareascca o separatie efemera, la STF 13 n, doar semnul Infinitului. ( S-a decshis popota, pa ...) Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Noi 2024 22:40 ----------------------------------- Sambata 16 Noiembrie a.c. am avut o tentativa ( mai degraba jalnica) de a continua proiectul observational I.S.W.A.T.I.T. Instrumentul folosit a fost reflectorul newtonian D=148mm F/5 cu ocularele XCel 25mm/ 30x + Svbony 7-21mm zoom / 107x ---36x + TMB Planetary 5mm/ 150x. Cerul a fost puternic iluminat de Luna si era atat de paclos incat Pleiadele nu se vedeau cu ochiul liber. Bolta cereasca parea lucioasa dar oarecum mata, ca un patinoar uzat. Am reglat cautatoarele pe Capella. Nu am folosit reflectorul pentru mai mult de o luna asa ca am verificat pe Pleiade , intre 30x si 107x daca totul este bine; acolo am admirat pe Alcyone cu cei trei companioni. Apoi am trecut la biznis, ISWATIT, pag. 40, Triangulum. * Sarcina parea simpla, o singura stea a fost inclusa de Olcott acolo si anume 6 Tri adica STF 227. La 107x am vazut o dubla moderat inegala ca magnitudini. Separatia am apreciat-o bine la 4'' dar cu PA ''am zbarcit-o'' deoarece am apreciat unghiul la 35 grade. StelleDoppie indica PA= 67*. :oops: ( ''Ma scot'' cu scuza ca nu-i prima eroare asa de mare ... :shock: :roll: ) Primara am vazut-o alb-galbuie iar companionul gri-albastrui acolo unde Olcott a notat galben si albastru. - Pe Gamma Tri, Olcott o indica drept o tripla vizibila cu ochiul liber. Glumesti cumva, mai William Tyler ? Nu ai avut ''norocul'' sa-i cunosti pe primarii Aradului si sa ai de a face cu ura si agresiunea lor impotriva cerului instelat. Cautatorul RACI 8x50mm da, prezinta Gamma Tri ca tripla. - Olcott scrie la pagina 40 despre M33 dar pe un asa cer ar fi fost pierdere de vreme sa incerc sa vad galaxia din Triangulum. Data viitoare, pe un cer mai bun. * La aceeasi pagina 40 din ISWATIT este tabelata Andromeda. - Am inceput cu 56 And unde am vazut un companion slab luminos la Vest, la distanta minutara, de peste doua - trei minute. Primara este de culoare alba iar companionul de un galben intens. Sau invers? Spre Vest de steaua galbena se mai vede o steluta care credeam ca nu apartine sistemului. Si acum, tineti-va bine. A meritat sa ies la observatii in asemenea conditii precare ? Mai ca nu as sti ce sa raspund la o asemenea intrebare ... inainte de a consulta Stelle Doppie. Ceea ce am facut, fara mare tragere de inima. Cand colo, Stelle Doppie imi ofera un raspuns care m-a electrizat. Daaaa, a meritat sa fac observatii (si) aseara. Steaua alba este primara dublei STFA 4 AB cu steaua galbena fiind companion. Steaua galbena, de clasa spectrala KIII de mai sus este la randul ei primara dublei Burnham 1368 BD, cu stealuta aceea slab luminoasa de la Vest drept companion. Ma asteptam la orice dar nu la observarea unei duble Burnham pe cerul acela de patinoar ! :shock: :shock: :shock: - La 59 And, adica STF 222, am fost de acord cu evaluarea stelelor la magnitudinile de 6mv si 7mv a lui Olcott. Dar el vorbeste despre primara galbena si companion albastru acolo unde eu am vazut doua stele albe. Stelle Doppie sustine varianta mea, cu primara alb-albastra si companionul alb. Spre Sud se vede o steluta mult mai slaba ca B, la peste patru minute distanta, dand impresia unei triple,la mariri mici. E doar o impresie ... - Daca pui 56 And la marginea campului, spre Est de aceasta se vede roiul deschis NGC 752. Este un roi deschis, rarefiat dar totusi aspectuos. La 36x, NGC 752 ocupa in ascensia dreapta intreg campul de 70 minute al ocularului zoom 21mm. In declinatie insa roiul mi s-a parut aplatizat in raport de 1/2 sau chiar 1/3. La 75x, am numarat in jur de 35 de stele in acest roi. La mijlocul bordului sudic se vede o tripla larga iar la Vest si in coltul nord-vestic se vad cate o dubla cu separatie ceva mai mare, dar comparabila, cu 59 And. Le-am indentificat pe o imagine DSS2 in Aladin Lite, vezi atasamentul. Hu ar iu ? - mu And adica HJ 1057 este o dubla dificila '' de dificila''. Langa primara alba am vazut un companion teribil de slab luminos. A trebuit sa cotrobai dupa el la 150x cu TMB Planetary 5mm. L-am zarit, undeva la Est de primara, abia cand pacla si-a luat o pauza de fumat. Stiind unde este si cum arata, am reusit sa-l zaresc, rezolvat dar fara separatie, ci cu ocularul zoom, la 107x. Va trebui sa revin la aceasta stea si ''sa fac ordine'' pe un cer mai prietenos deoarece ... nu stiu cu cine am avut onoarea. Mu And are trei companioni dintre care cel mai luminos este de magnitudinea 11 iar cel mai slab de 12,8. Ramane nebifat. - Gamma And/ Almach/ STF 205 e cam fara comentarii ! Superba stea dubla, cu primara galben-auriu stralucitor si cu companionul albastru-azuriu. Am rezolvat spre placerea mea Castor, Lambda Ori ca dubla, Sigma Ori ca tripla si am vazut roiul M35 desangvinat de stele de catre Luna Vampira. Se facuse frig tare. Am mai aruncat o privire spre Jupiter care prezenta patru benzi si toti patru sateliti galileeni. Si stop ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 19 Noi 2024 12:52 ----------------------------------- Luni 18 Noiembrie a.c. am continuat proiectul de reobservare ISWATIT in Andromeda, pag. 40-41. * Am avut un pic de furca, la inceput, cu adaptarea incalzitoarelor pe cautatorul RACI 8x50mm, dedicat reflectorului ''Ratusca cea urata''. Acest telescop a fost anume construit pentru observatii publice si de aceea ocularul este pe partea dreapta, ca pentru cei la care ochiul stang este cel dominant. Aceasta a impus un cautator dedicat. Am centrat cautatoarele pe Gama And, pe care apoi am rezolvat-o. Telescopul era pregatit. Cerul insa nu, era foarte paclos, cu nori pasageri si iluminat de Luna. - La mu And am inregistrat un nou esec, banuiesc ca din cauza nebulozitatii. - STF 79, o dubla slab luminoasa, stele albe, usoara inegalitate de luminozitate, separatie standard. - Pi And ... ei bine, azi am aflat ca ''am fost tradus'' deoarece presupusa Pi And a fost de fapt steleleD HIP 1657 si dubla AC 1. Zona parea a fi cea potrivita, langa Alfa And iar HIP 1657 este oranj cu IC= 1,67,potrivindu-se cu descrierea lui Olcott. Doar separatia este mult mai mare, fiind deja larg rezolvata de cautator. Din curiozitate, am marit grosismentul ''et voila'', asa-zisul companion s-a rezolvat intr-o dubla foarte sexy cu separatia de 1,8''. Aceasta este AC 1 , dubla descoperita de Alvan Clark in 1859. * A trebuit sa mut satra observationala in Perseu deoarece Andromeda a fost inundata de nori. Am continuat deci ISWATIT la pagina 62-63/ PERSEUS. - Am inceput cu Eta Per, o dubla usor rezolvata cu lunetele de 60mm dar care in reflectorul de 125mm prezinta asterisme stelare foarte interesante. Si de fapt este o stea multipla. - Epsilon Per / STF 471 are o separatie egala cu cea a lui AC 1 dar este mult, mult mai greu de rezolvat. Are o diferenta naucitoare de sase clase intre magnitudinile stelelor AB. - Am mai rezolvat si separat in Perseu dublele STF 331, STF 552, STF 533 si 57 Per alias SHJ 44. Toate acestea sunt duble fizice sau optice fara caracteristici deosebite, nu am notat detaliile privitoare la ele. - Esec la Zeta Per si Omicron Per, de revenit pe un cer senin iar pe STF 369, pur si simplu nu am reusit sa o gasesc ... :oops: :oops: :oops: - Aseara a fost a treia observatie la care am folosit incalzitoarele care s-au deovedit foarte utile. Multumesc inca odata lui Cristian si lui Armand. O alta noutate a fost aceea ca am folosit manusi, le dadeam jos doar cand trebuia sa schimb ocularele sau sa caut in carte. - Am avut cam multe esecuri la ultimele doua observatii dar - sa vezi tupeu - nu-mi asum raspunderea pentru ele. Este singurul lucru care poate fi invatat de la clasa noastra politica. Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Dec 2024 18:36 ----------------------------------- Marti 18 Decembrie a.c., am continuat proiectul observational ISWATIT, in constelatia Aries, pag. 46-47. Instrumentul folosit a fost dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D= 125mm F/ 6.9 cu maririle/ocularele : 41x - 124x/ zoon Svbony 7 -21mm + 173x/ TMB Planetary 5mm + 216x / TMB Planetary 4mm. Observatii : - In cartea lui Olcott gasim tabelate la pag. 46 sapte stele duble/multiple pentru constelatia Aries. Stelele Gamma Ari , Lambda Ari, 14 Ari, 30 Ari, 33 Ari si 1 Ari au fost gasite foarte usor ( Gamma, Lambda, 14 Ari si 1 Ari) sau rezonabil de greu ( 30 Ari si 33 Ari). La toate, marirea de 124x a ajutat la mai buna observare, rezolvare si separare, cu exceptia dublei 1 Ari, care datorita separatiei de 2,85'' a necesitat marirea de 173x pentru separare. La mai multe dintre aceste duble, descrierile culorilor imi par insa exagerate, deoarece acolo unde Olcott a vazut culoarea safirului sau a topazului eu am vazut doar diverse nuante de alb sau galben deschis. - Dubla Pi Ari insa mi-a dat serios de lucru, am gasit-o cu dificultate. Desi are o separatie de 3, 24'', deci mai mare ca 1 Ari, este o dubla greu de rezolvat si separat cu un telescop de cinci inch datorita diferentei de 2,6 clase de magnitudine dintre primara si companion. La 216x/ TMB PLanetary 4mm, am reusit sa o separ desi seeingul era cam agitat. - In odiseea gasirii lui Pi Ari, am gasit si rezolvat Epsilon Ari, o dubla superba cu separatia de 1,35'', cu componetele aproape egale ca magnitudine. Culmea preciziei insa a fost estimarea de catre mine a unui PA intre 210* si 215*. Stelle Doppie indica un PA= 210* pentru aceasta stea. Noa, uneori le mai nimeresc si eu ... Foarte frumoasa dubla Epsilon Ari, de revizitat in viitor ! - In zona lui Pi Ari am mai rezolvat, daca tot eram cu treaba pe acolo, si alte duble : STF 305 cu separatia = 3,53'' STF 287 cu separatia = 6,8'' STF 291 cu separatia AB= 3,35'', este tripla - Din tabelele pentru Andromeda si Triangulum, am ramas restant cu dedublarea lui Mu And. Nu am reusit nici de data aceasta. La 216x, parca se zarea ''ceva'' in cadranul II dar imaginea nu s-a stabilizat niciodata suficient ca sa pot bifa o observatie clara a companionului. De continuat ... - O scurta privire spre tabelele pentru constelatiile Auriga si Taurus m-a convins ca va trebui sa dedic fiecareia cate o sesiune de observatii, pentru ca-s tabele stufoase. De-a dreptul ... contabile. Poate altadata ... - Acum insa, facand observatii chiar cu telescopul cu care am ''descoperit'' Lista lui Lockyer, am simtit dorinta sa o parcurg din nou. Del Ori - Bet Ori - Zeta Ori - Sig Ori si Lam Ori au fost rezolvate si separate cu brio. Dar seeingul nu a permis rezolvarea lui 52 Ori unde, la 216x, se vedea o imagine astigmatica convulsiva, un minuscul segment inmugurit la capete, trepidand odata cu aerul agitat. - Interesant ca 32 Ori cu separatia de 1,3'' a fost bine rezolvata si separata, desi distanta pe cer dintre aceasta si 52 Ori pare mica. - Iota Ori s-a vazut ca tripla iar Theta 1 Ori, qvadrupla. - Am reobservat roiul deschis NGC 2169, numit si ''Roiul 37'', in grafie celesta completa , cu STF 848 din coltul cifrei ''3'' rezolvata si separata. - Am fost curios si am repetat ''lectia de zi'' de la observatia precedenta si am reobservat nebuloasa planetara IC 418 din Lepus. La 216x, nebuloasa se vedea in micul dobsonian ca un disc fumuriu, fara stea centrala si cu un diametru de trei - patru secunde. Intre timp, batranele mele ciolane s-au umplut de frig, telescopul s-a acoperit cu un strat de bruma inghetata iar hartia cartii IWATIT si cea a jurnalului de observatii s-a imbibat. Doar obiectivul si ocularul cautatorului huzureau, cu bateria externa lipita de ele. Am ascultat de consensul majoritar si am ordonat retragerea. Cer senin, Mircea ----------------------------------- vicu60 06 Iul 2025 15:57 ----------------------------------- Salutare tuturor! Chiar dacă n-am mai postat ce am observat între timp,sunt la zi cu postările voastre și țin să vă felicit pentru asta. La mine observații au tot fost pe aceleași cărări stelare de care nu m-am saturat nici cum. De curând m-am uitat la dubla dubla din Lira, zeta Hercule, delta Lebăda, alfa Hercule, chiar și miu Hercule care am aflat ca este o tripla având un companion la34"iar celalalt la1,3" ce orbiteaza primara in43 ani. Sistemul acesta triplu se afla la27 ani lumina de noi. Eu nu am reusit s-o sparg. O altă tripla interesantă este miu Bootis (Alkalurops) . Două sunt la108"iar una dintre ele este o dubla fina la2" ce se invart una față alta in246 ani. Acum o săptămână în urma am avut un seeing foarte bun încât am putut folosi și 500x!! De curand am un ocular zoom 3-8mm cu 56 grade Svbony pe care vi-l recomand. Este ideal pentru stele duble. Cer senin!