----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Feb 2026 19:37 ANESTIANA ----------------------------------- Incep prin a-mi face autocritica. Abia azi am observat ca sectiunea de Istoria Astronomiei a forumului nostru nu are un topic dedicat lui Victor Anestin si care sa contina in titlu numele acesta aproape sfant. Mai precis, un topic inchinat lui Anestin avem. Se numeste ''Sa ne aducem aminte de un mare iubitor al astronomiei''. A fost initiat si sustinut de catre dragul nostru forumist Teo. Dar, spre regretul nostru, Teo nu mai frecventeaza forumul. https://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=100981#100981 Iata de ce, incep acest topic dedicat lui Victor Anestin. Urmez insa modelul romanesc de ''democratie originala'' cu care m-o fi contaminat iremediabil Ion Ranjitul. Si nu am sa numesc topicul dupa numele patriarhului Astronomiei de amatori din Romania ... asa, pur si simplu. Numele topicului va fi ''Anestiana'' adica o colectie de date, informatii, texte, poze, linkuri etc. Ceva asemanator cu ''Eminesciana'' sau ''Americana''. Desigur, pastrand proportiile ... https://editurajunimea.ro/categorie-produs/colectia-eminesciana/?srsltid=AfmBOooPpXC6ZiY2mgous-_TKWBjwdLFiqnHny13PaXYDvZJAN51EOAU https://en.wikipedia.org/wiki/Americana_(culture) Deci aici vom vorbi nu doar despre persoana si personalitatea lui Victor Anestin ci despre tot ce tine de mostenirea culturala lasata de Victor Anestin, de amprenta lui inegalabila asupra micii dar turbulentei lumi a astronomilor amatori romani. Incep prin a va prezenta o cunoscuta fotografie, inclusa in articolul comemorativ '' 20 de ani de la moartea lui Victor Anestin'' din ziarul ''Lumea romaneasca'', Joi, 14 Noiembrie 1938. Am extras poza din ziar si apoi am prelucrat-o cu Gimp. In ea il vedem pe Anestin la apogeu, barbat matur, pozand la masa sa de lucru. In spatele sau remarcam o superba soba de teracota. Pe peretele din fundal se zaresc niste tablouri, probabil portrete inramate de mari astronomi. Nu as fi deloc surprins sa aflu ca unul dintre ele era un portret, cu autograf, al lui Camille Flammarion. Portretele sunt langa faimoasa biblioteca a lui Anestin, formata din carti publicate de marii astronomi ai vremii. Multe dintre ele, le-a primit cadou, direct de la autorii lor. Fata de situatia din vremea in care Teo a initiat topicul sau, in urma cu saptesprezece ani, a crescut un pic si volumul cunostintelor mele. Asa ca peste timp, la afirmatia mea de acolo ca '' nu stiu daca luneta Merz de 54mm a fost a lui Anestin'', pot sa raspund cu certitudine ca ''da''. Din pacate, nu am gasit deocamdata, nicio imagine cu Anestin cu vreunul din telescoapele sale. Autorul fotografiei pe care vi-o prezint, imi este necunoscut dar pot sa fac unele presupuneri. Cred ca fotograful a venit acasa la Anestin, pe strada Arsenalului. Acesta il astepta, imbracat la ''trei ace''. Poza a fost facuta primavara sau toamna deoarece imaginatia mea vede un pardesiu pe umarul sau drept. Pe masa se vad pregatite niste foi, o prezentare. De unde deduc ca cei doi s-au indreptat apoi impreuna la una dintre conferintele de popularizare a Astronomiei, tinute de-a lungul anilor de catre Anestin. Conferinte numeroase si cu succes la public dar care, tocmai din aceste pricini, i-au atras ura si gelozia ''marelui minuscul'' Coculescu. Mircea ----------------------------------- auriga 23 Feb 2026 09:46 Re: ANESTIANA ----------------------------------- Exista si asteroidul Anestin (320790) descoperit in cadrul EURONEAR cu telescopul ESO 2.2-m MPG. Din pacate nu are o citatie. Daca cineva vrea sa scrie una (o descriere scurta de max 360 de caractere) putem sa-l contactam pe Ovidiu Vaduvescu sa o actualizeze pe site-ul MPC aici: https://minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=320790 ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Feb 2026 12:36 ----------------------------------- Multumim pentru informatie si link, auriga ! Ce intelegi prin citatie, acea nota biografica scurta ? Daca despre aceea e vorba, o fac eu cu mare, mare drag si i-o trimit lui Ovidiu. Ce nu fac eu pentru Sensei Anestin !? Mircea ----------------------------------- auriga 23 Feb 2026 13:35 ----------------------------------- Exact, o scurta nota ce va aparea ca o descriere asa cum apare si aici de exemplu: https://minorplanetcenter.net/db_search/show_object?object_id=pteancu ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Feb 2026 14:03 ----------------------------------- Esti tare omule, m-ai bine dispus in aceasta dimineata mohorata. Se face. Problema cu Anestin este ca la o nota biografica despre el sunt prea multe de spus pentru numai 360 caractere. Atasez o nota despre Victor Anestin de pe situl Universitatii din Firenze. Imi place bibliografia dar lipseste ceva foarte important. Voi ce credeti ? Mircea ----------------------------------- Andi 23 Feb 2026 19:28 ----------------------------------- "ORION" -ul ! Observatorul Astronomic URSEANU ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Feb 2026 20:54 ----------------------------------- Asa este.Plus cartea de capatai, ''Cum sa inveti stelele''. O mare pierdere este manuscrisul pe care l-am numi azi ''ghid de observatii'' in care a trecut in revista DSO-urile de vazut cu luneta. Si observate de el. De la Flammarion a primit cadou o luneta de 75mm, posibil cu aceea. Luneta Merz de 54mm a cumparat-o Anestin iar luneta de 120mm a lui Vermont a stat la el vreo doi ani pana cand s-a vandut. Deci a avut cu ce sa observe. Nu am idee daca la Observatorul Urseanu a existat rutina sau program de observatii cu ''Grosse Bertha''. Mircea ----------------------------------- Night 27 Feb 2026 10:32 ----------------------------------- Din revista Orion, an V, nr. 7 martie 1912 Anestin evocă o întâlnire cu amiralul Vasile Urseanu, care îi va face „distinsa cinste, de a-i încredința cheia Observatorului, autorizându-l în același timp de a face observațiuni sistematice” împreună cu astronomii amatori mai avansați . „Bine înțeles, vom face astfel, ca să putem profita cât mai mult de avantajele ce ni se oferă cu atâta bunăvoință. Numai cu lunete mici, ca cele de 54 m. m. și am putut, vre-o câțiva, să facem observațiuni interesante asupra cometelor Kiess, Brooks și Quenisset” ... „Luna văzută cu 150 mm - În seara de 24 aprilie 1912 Luna trecuse de primul ei pătrar, cerul era senin, și nu a fost o mai mare plăcere de cât aceia pe are a încercat-o cel care scrie aceste rânduri, împreună cu d-nii Rosetti-Bălănescu, de a privi satelitul nostru, cu luneta de 150 m.m. obiectiv a observatorului Amiral Urseanu” . „D. Amiral Urseanu ne-a pus la dispoziție observatorul D-sale pentru studiile practice ce vroim să întreprindem și-i mulțumim din tot sufletul, căci ne-a procurat cele mai neuitate impresii. Luneta cea colosală, albă ca o lebădă, pare că vrea să-și deschiză drumul spre nesfârșit Din revista Orion, An V, Nr. 8-9, aprilie - mai 1912 „Ziua de 27 Aprilie a fost pentru autorii acestor rânduri o zi ce-au însemnat-o cu piatră albă - albo notanda lapillo cum ziceau cei vechi” . Apoi se raportează observațiile asupra craterului Gassendi cu ocularul ce mărea de 300 ori efectuate de C. & I. Rosetti Bălănescu. Bogăția detaliilor impresionează. Din „Ziarul Călătoriilor și al Științelor Populare” din 9 aprilie 1913, articolul: O vizită la Observatorul Amiral Urseanu „Marți 2 Aprilie, împreună cu auditorii cursului de astronomie ce țin la Universitatea populară, am vizitat observatorul d-lui Amiral Urseanu. De mult timp fusesem rugat de numeroasele persoane ce audiau acel curs, să facem și observațiuni practici. D. Amiral Urseanu cu o deosebită amabilitate ne-a pus observatorul la dispoziție pentru prima seară senină”. Anestin descrie cum, la ora 9 seara în cupolă și pe terasă se aflau „50 - 60 de persoane printre cari și multe doamne”. Relatarea este foarte vie și seamănă cu modalitatea actuală de efectuare a observațiilor: „Bineînțeles, era greu să arăți entuziasmatului auditor multe obiecte cerești cu o singură lunetă, dar totul s-a petrecut în cea mai perfectă ordine și toți au defilat pe la ocularul lunetei admirând măreții cratere lunari, în special circul Clavius și craterul Copernic, care se aflau pe terminatorul Lunei. Le-am arătat în urmă steaua Mizar din Ursa Mare, care e una din cela mai frumoase stele duble, apoi de pe terasă le-am indicat constelațiunile cu stelele lor mai însemnate”. Din ziarul Universul (17 Martie 1914). „Afară de conferințe, cursuri, bibliotecă, etc. societatea Prietenii Științei organizează și vizite pe la diferite fabrici, muzee, instituții științifice, cum și escursiuni. [...] Pentru a lua parte la aceste escursii e nevoie însă să fii înscris ca membru, plătind cotizația de 50 bani pe lună. [...] In prima seară senină, Marți, Miercuri sau Joi (18, 19, 20 Martie 1914), membrii cari s-au înscris și cei cari se vor mai înscrie, vor vizita observatorul Amiral Urseanu, conduși de d-nii Victor Anestin și I. și C. Rosetti Bălănescu. Așadar, bazându-mă pe cele de mai sus și nu doar, rezultă că observații sistematice zilnice nu au fost, însă ocazional se organizau seri astronomice cu public, și chiar observații mai avansate, având în vedere implicarea verilor I. și C. Rosetti Bălănescu ce aveau și experiență astro-fotografică. Din ce îmi dau seama activitatea astronomică s-a sfârșit undeva în a doua jumătate a anului 1914 din motive lesne de înțeles (primul război mondial). ----------------------------------- sonkab 23 Mar 2026 23:51 ----------------------------------- Să știți că asteroidul Anestin are deja o citație: 320790 Anestin Discovered 2008 Mar. 12 by EURONEAR at La Silla. Victor Anestin (1875-1918) was a Romanian journalist who popularized astronomy and sciences. He wrote many press articles and published papers in some foreign journals. He founded the first Romanian astronomical journal Orion in 1907 and the national astronomical society Camille Flammarion in 1908. Se găsește aici: https://ssd.jpl.nasa.gov/tools/sbdb_lookup.html#/?sstr=Anestin&view=OPD ----------------------------------- Andi 06 Apr 2026 18:15 ----------------------------------- Craterul Gassendi observat cu două lunete diferite. ----------------------------------- Mircea Pteancu 06 Apr 2026 21:18 ----------------------------------- Andi, multumesc mult pentru acest articol evocator ! Si,cand ai timp si dispozitie, sunt mare amator de altele. Verii Rosseti Balanescu sper sa devina mai cunoscuti printre amatorii romani interesati de Istoria Astronomiei. Au fost observatori foarte activi, cu rezultate publicate in revistele de amatori. Cu o luneta de 135mm au fost pionieri ai observatiilor Deep Sky in Romania. Oare o fi fost luneta lui Pauly ? Mircea ----------------------------------- Night 07 Apr 2026 11:04 ----------------------------------- Cel mai probabil DA. Din Orion nr. 11-12 din iul-aug 1911: ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Apr 2026 18:37 ----------------------------------- Oho, avocatul Negreanu, e posibil sa fie ''nashul/ padrino'' al astrofotografilor romani. Ar fi fain sa gasim o poza, un portret al lui. Luneta de 120mm mentionata a fi a lui Anestin era de fapt luneta Bardou a lui Vermont si care a stat la el vreo doi ani pana si-a gasit cumparator. Despre Calude stiam ca a avut luneta de 35mm ca cele distribuite de societatea astronomica a lui Vion, ma bucur sa vad ca a avut si una de 61mm. Observatorul astronomic s-a facut de cacao cu luneta de 108mm. Cu acea luneta nu au fost in stare sa observe cometa Halley. Nici nu-i de mirare, singurul ocular pe care-l aveau dadea o marire de peste 100x. De aceea a crapat ranza de ciuda in Coculescu si a inceput sa-l denigreze pe Anestin. Completare 8 Aprilie: Intrebam daca luneta lui Balanescu ar putea fi de fapt a lui Pauly deoarece acesta a avut, de la un moment dat, probleme grave cu vederea. Fiind nascut in Germania si ajuns la varsta de patru ani in Bucuresti, cu parintii, a fost internat intr-un lagar de prizonieri in timpul Primului Razboi Mondial. Acolo s-a imbolnavit la ochi si nu s-a mai putut ocupa cu Astronomia. De aceea s-a concentrat apoi pe sah unde a devenit un nume cunoscut si respectat pe plan mondial. Reamintesc ca Wolfgang Pauly este primul descoperitor de comete din Romania. Cometa a descoperit-o , prin observatii vizuale, in 1898, cu o luneta Reinfelder de 75mm. Pentru cei interesati, biografia lui Pauly, la acest link, de la pagina 37: https://britastro.org/pdf/CometSection/tail41.pdf Mircea ----------------------------------- Night 14 Apr 2026 11:11 ----------------------------------- Apropo de lunete, mai era un refractor, cel al boierului Costache Conachi, adus in Romania inceputului de secol XIX, ce, probabil l-a inspirat (speculație fină) pe Spiru Haret intru astronomie. Pauly a fost un constant sustinator al Orionului lui Anestin. Pacat ca a fost sters din istorie, insa ma bucur că prin aceste postări este re-abilitat. Mi se pare că după moartea lui Anestin figura pe lista celor ce au donat o suma, pentru crearea unui bust funerar sau ajutarea familiei rămase fără sprijin. Trebuie sa verific informatia, dar așa am reținut. ----------------------------------- Mircea Pteancu 14 Apr 2026 14:37 ----------------------------------- Cu luneta lui Conachi atingi un subiect delicat al Astronomiei romanesti. Nu stie nimeni, nimic despre acea luneta. Ea a fost donata de catre Conachi, sau mostenitorii lui, Societatii de medici si naturalisti din Iasi. Cea mai veche organizatie stiintifica din Romania. Apoi, a ajuns la Universitatea Iasi, fondata peste fosta Academie Mihaileana, a ultimului domnitor fanariot Sturdza. Prima universitate romaneasca. De acolo a ajuns apoi la Observatorul lui Coculescu ... unde a fost sifonata !? Am asteptari sumbre legate de soarta acestei lunete. Victor Nadolschi a fost efectiv alungat de la Observatorul din Iasi de un turnator al Securitatii care a transformat observatorul in atelier de reparatii Radio-TV. Aceeasi scursura umana este legata de ''evaporarea'' lunetei Plossl. Cu asemenea specimene implicate, e foarte posibil ca luneta sa fi fost vanduta la negru sau, mai prozaic, la ''fier vechi'', deoarece montura care continea multa alama. Partea senzationala despre acea luneta este originea: a fost executata de catre firma austriaca Plossl si este una din singurele doua lunete de sase toli construite de celebra firma. Probabil ca a fost o luneta dyalit. Nu stim nimic despre performantele ei. Doar pentru semnatura de pe ea, s-ar vinde pe bani grei. Mircea ----------------------------------- Night 28 Apr 2026 11:02 ----------------------------------- pe cand mai traia am vb cu seful lunetelor din iasi, a facut aproape infarct cand l-am intrebat despre luneta boierului costache conachi. Sa fi fost prin 2004-2009 , cine stie la ce baron local zace fosta luneta. in curte, sau in casa. Cei de la iasi sigur stiu despre soarta lunetei, insa toata lumea tace. Hint ul meu este ca Breahna a luat acasa luneta. Apoi vanduta pe olx la fier vechi. ----------------------------------- Mircea Pteancu 28 Apr 2026 16:32 ----------------------------------- Da, de acest personaj incalificabil al Astronomiei romanesti e vorba. El, indrumat, sprijinit si protejat de ''Cooperativa Ochii si Timpanul'', l-a alungat pe Nadolschi de la Observatorul din Iasi. Apoi ingrasat acolo, pe nemuncite, de pecere si apoi de pesede. A afirmat aceasta, cu subiect, predicat si dovezi, Virgil Scurtu, alta victima a sinistrului Breahna. In ce consta ''opera'' lui Breahna ca astronom ? Ce observatii a facut, ce rezultate a obtinut, ce lucrari a publicat ? Televizoarele si radiourile reparate prin cartier nu se pun. Cu toate acestea, individul este enumerat printre astronomii romani pe situl Institutului Astronomic. Atunci de ce nu este mentionata si tanti Lenuta, femeia de servici care a adus servicii incomparabil mai valoroase ca individul mentionat ? Mircea