----------------------------------- iulian90 12 Feb 2017 19:33 Metode optice de masurare a curburii suprafetelor convexe ----------------------------------- Buna ziua tuturor. Am o mica dilema,in ceea ce priveste metoda de masurare a razei de curbura a suprafetelor convexe unei lentile. Stiu ca,cel mai usor si rapid mod de determinare a razei de curbura a unei lentile,este utilizand un sferometru,dar acest instrument se gaseste greu, este si scump . Mai stiu ca exista o metoda optica ,simpla,de masurare a razei de curbura (metoda Focault),dar care se rezuma la suprafete concave,in special la oglinzi,dar si la unele lentile care are cel putin,o suprafata concava (biconcava,menisc convergent,menisc divergent etc.),folosind lumina partial reflectata inapoi de aceasta. Exista vreo metoda optica,concreta, de masurare a razei de curbura si pentru suprafetele convexe ale unei lentile plan-convexe sau biconvexe ? Eu m-am gandit la o varianta a metodei Focault,in care lumina de la sursa punctiforma,sa treaca printr-un colimator (sistem convergent din doua obiective acromate) ,asezat in fata sursei de lumina ,la o anumita distanta,in asa fel,incat sa formeze un con de lumina incidenta,de lumgime L ,bine determinata,in calea caruia, sa fie asezata lentila a carei suprafete convexe urmeaza a fi masurata. Mai departe ,o mica parte din lumina incidenta ,este reflectata inapoi ,de suprafata convexa a lentilei, iar aceasta se aseaza in asa fel incat razele reflectate de suprafata convexa sa urmeze aproape acelasi drum,pe care a venit,formand un spot slab luminos pe un ecran asezat in imediata apropiere a orificiului sursei punctiforme de lumina. Mai apoi,se masoara distanta de la pozitia lentilei respective, la varful conului de lumina incidenta,unde formeaza un spot luminos incident (atunci cand nu este asezata ,in calea sa,lentila a carei suprafete se masoara),si care ar trebui sa fie chiar valoarea r ,a razei de curbura a suprafetei masurate, sau , masurand distanta d dintre lentila si colimator si facand un simplu calcul,in care sa se scada valoarea distantei d ,din valoarea lungimii L a conului de lumina incidenta,astfel afland valoarea r , a razei de curbura a suprafetei convexe a lentilei de masurat. O problema a acestei metode prezentate,este ca odata cu lumina reflectata de suprafata convexa masurata, o parte din lumina incidenta ,este reflectata si de cealalta suprafata opusa, a lentilei,in mediul interior al sticlei lentilei,este refractata apoi ,la trecerea de la mediul sticlei lentilei la mediul exterior (aer) si urmeaza aproximativ ,acelasi drum cu lumina reflecata de suprafata convexa masurata, formand un disc mai mare de lumina difuza pe ecran (lumina parazita). Este buna aceasta metoda de masurare ? Mai exista si alte variante de masurare a razei de curbura la suprafete convexe,mai precise decat aceasta ? Orice raspuns este bine venit. Multumesc anticipat. :) ----------------------------------- Stanescu Octavian 12 Feb 2017 20:32 ----------------------------------- Cu sferometru e cel mai simplu si corect e si usor de facut iei un comparator cu 10 micr /diviziune si il montezi pe o farfurie cu trei picioare . eu am facut si folosesc de peste 25 de ani . La metoda optica mai ai de stiut si sortul sticlei cu indice de refractie. ----------------------------------- Andi 12 Feb 2017 21:55 ----------------------------------- „Teoria și construcția aparatelor optice” de Petre Dodoc. În volumul 2 capitolul 9 (Verificarea sistemelor optice) are la paginile 336-341 subcapitolul 9.6 (Măsurarea razelor de curbură). Trebuie „luată urma” lui Wetthauer. :D PS nu trebuie știut indicele de refracție al sticlei ----------------------------------- tavi 84 13 Feb 2017 14:17 ----------------------------------- Sau puteti masura diametrul spotului luminos reflectat de aceea suprafata impreuna cu distanta,in conditii de iluminare redusa,folosind o sursa de lumina punctiforma improvizata si sa calculati folosind formulele cunoscute din optica.Un carton alb cu o gaura data cu acul in centru,care are sursa de lumina pe o parte si lentila de cealalta parte,e cea mai simpla solutie la indemana.Diametrul cercului luminos proiectat pe acel carton,datorita luminii care trece prin acea gaura de ac,depinde de distanta,diametrul liber al lentilei pe care se reflecta,si raza ei de curbura. ----------------------------------- danto1313 13 Feb 2017 16:23 ----------------------------------- iulian90 Pentru lentile plan convexe si chiar biconvexe poti folosi calculul geometric. Precizia e in functie de acuratetea masurarii celor doua elemente,grosimea lentilei si diametrul ei. Pentru biconvexe asimetrice e putin mai greu,dar se poate. Metoda e valabila in cazul in care nu ai nevoie de precizie optica. ----------------------------------- Andi 13 Feb 2017 18:14 ----------------------------------- „Teoria și construcția aparatelor optice” de Petre Dodoc. În volumul 2 capitolul 9 (Verificarea sistemelor optice) are la paginile 336-341 subcapitolul 9.6 (Măsurarea razelor de curbură). Trebuie „luată urma” lui Wetthauer. :D PS nu trebuie știut indicele de refracție al sticlei Dacă o suprafață sferică reflectantă se rotește în jurul centrului său de curbură imaginea unui obiect nu-și schimbă poziția; când însă axa de rotație nu trece prin centrul de curbură imaginea se deplasează. Aceasta este proprietatea pe care se bazează metoda Wetthauer. ----------------------------------- Herr_Alien 13 Feb 2017 19:54 ----------------------------------- Tare! ----------------------------------- Andi 14 Feb 2017 08:06 ----------------------------------- Tare! Ai dreptate, în rețea nu prea găsești multe despre Wetthauer A. Și a fost un Optician. Iar idea folosirii practice a proprietății enunțate (mai mult geometrică decât optică) îi aparține. ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Feb 2017 09:50 ----------------------------------- Sunt doar discutii teoretice si exerecitii si probleme pt divertisment . un optician face sau procura un sferometru mecanic sau digital ce masoara cu un palpator central sprijinit de 3 bile sau tije . ai facut un efort sa ai dispozitivul dar folosesti toata viata . la fabricarea pieselor optice la inceput nu exista luciu pe suprafete si asa ca doar mecanic se poate masura . ----------------------------------- Andi 14 Feb 2017 11:56 ----------------------------------- Dintre metodele descrise în lucrarea menționată pe primul loc este sferometrul. :D Se poate și o construcție mai simplă pentru sferometru: așezarea pe suprafața optică este un cerc și în centrul lui un punct (bila). Dar nici celelalte metode nu sunt „de aruncat”. Mai ales că sunt ingenioase și nu sunt mecanice; sunt optice. 8) ----------------------------------- iulian90 14 Feb 2017 13:16 ----------------------------------- In privinta variantei cu sferometrul,aveti dreptate. :D Pe langa faptul ca este mai comod ,precis si rapid de masurat curbura,aceasta metoda ,cu sferometrul ,daca este construit in asa fel incat farfuria pe care este fixat comparatorul micrometric,sa fie asezata la mijlocul intervalului de 3 mm ,cat are marja de masurare a unui astfel de comparator,sferometrul astfel realizat ,poate masura atat suprafete convexe cat si concave. Cred ca o sa iau considerare ,metoda cu sferometrul,bineinteles,varianta DIY,dar pentru inceput voi incerca si variantele optice de masurare,atat cea prezentata de mine cat si cele propuse de ceilalti colegi de pe forum. Voi incerca sa masor raza de curbura la diverse lentile simple,sa verific precizia fiecarei variante optice,pana ce imi voi procura un comparator ,ca sa construiesc un sferometru,apoi voi trece la masurarea razei de curbura ale suprafetelor lentilelor la obiectivul de 60/815 mm al lunetei Bresser,in vederea optimizarii acestuia,prin spatiere sau cu corector,caci are o subcorectie pe aberatia de sfericitate ce deranjeaza la observatiile planetare. La apertura intreaga de 60 mm,contrastul imaginii la 100x este cam diminuat,trebuind sa montez un capac cu diafgrama de 50 mm,in fata obiectivului (pe parasolarul lunetei) atunci cand fac observatii la planete cu aceasta luneta. Mentionez ca obiectivul lunetei este tip Fraunhofer,cu lentilele spatiate cu inel distantier din plastic ,de 2 mm. Va multumesc mult pentru sfaturi si sugestii! :D ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Feb 2017 14:54 ----------------------------------- Cam asa arata cel facut de mine prin anii 90 inca merge bine si acum. ca sa aiba cursa mai mare partea de sus unde sta comparatorul se roteste pe filete recuperete din micrometru deci avem 5 zecimi /tura . ----------------------------------- Andi 14 Feb 2017 15:54 ----------------------------------- Ce masă are? Cu ce presiune apasă pe sticlă? Cât de ascuțite sunt vârfurile? Bănuiesc că nu rămân urme pe sticlă. ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Feb 2017 17:41 ----------------------------------- Este de alama tot in conditiile in care folosesc nu conteaza masa( 1kg) si nici abaterea produsa de varfurile picioarelor . Am pt mare precizie si sferometru digital de laborator si la o sticla de telescop de 5kg nu se infig in sticla cele trei bile mai mult de 2-3microni ----------------------------------- 2SKY 14 Feb 2017 19:35 ----------------------------------- Trebuie sa aiba virfuri ascutite altfel da eroare mai ales la parabola . Cineva a recuperat citeva sferometre si mi-a dat si mie , de la o fosta fabrica de pantofi . ( Banatul ) , dar si alte fabrici cu alt profil trebuie sa fi avut , e adevarat ca nu toti stiu ce instrument e si ce importanta au , astfel multe au ajuns la gunoi / fier vechi . Am mai vazut prin piata ieftine , in trecut . ----------------------------------- zoth 14 Feb 2017 21:33 ----------------------------------- Iulian, pentru optimizarea unui obiectiv nu este necesar sa cunosti razele de curbura in valoare absoluta. Esti sigur ca este vorba de sfericitate? Ai facut un test pe stea ca sa te convingi? Nu este cumva un defect zonal sau marginal? Daca esti convins ca e vorba de sfericitate iti pot optimiza eu obiectivul. E posibil sa fie un Baker daca are spatiator gros de 2mm, la Fraunhofer se poarta mult mai subtire de obicei (0,1-0,2mm). ----------------------------------- valy 14 Feb 2017 21:40 ----------------------------------- Invelesti lentila intr-o punga, o imersezi in ipsos, tai pe jumate, dai cu compasul pana nimeresti raza...zic :). ----------------------------------- Stanescu Octavian 14 Feb 2017 22:13 ----------------------------------- opticienii la fabrica au si cale de otel piese cu muchie taiosa aproape in care sunt sectoare de cerc cu diferite raze inscriptionate ce se pun peste sfera lentilei si se priveste la lumina sa fie cat mai etans ----------------------------------- Erwin 14 Feb 2017 22:42 ----------------------------------- Și riscă să zgârie lentilele? ----------------------------------- iulian90 15 Feb 2017 07:47 ----------------------------------- Salut tuturor. La luneta Bresser de 60mm ,am facut testul pe stea intra/extra focal si la test am observat urmatoarele: In intrafocal,cu ocularul reglat putin,inaintea planului focal al obiectivului lunetei, am observat inelele de difractie clar,si marginea ultimului inel exterior de difractie avea o culoare roz spre indigo. In extrafocal,cu ocularul reglat in spatele planului focal al obiectivului lunetei,am observat greu inelele de difractie ,imaginea de difractie aparea incetosata,cu marginea ultimului inel de difractie,de culoare verde-galbui si inelele interioare de culoare roz-albicios,inelele de difractie nu erau clar definite,in acest caz. De aceea ,din ce am invatat si de aici de pe forum dar si din carti de optica,stiu ca o luneta buna ,cu corectie buna a aberatiei de sfericitate trebuie sa furnizeze imagini de difractie asemanatoare,indentice,atat cu ocularul reglat in intrafocal cat si in extrafocal,or in acest caz,imaginile de difractie difera,de la un caz la celalalt si imaginea de difractie incesoata apare in extrafocal,ceea ce ar insemna subcorectie,din cate am aflat. Mentionez ca am facut testul pe stea cu cel mai puternic ocular,cu cel de 8 mm,la 100x,pe stelele cele mai stralucitoare. In legatura cu spatierea obiectivului,am comis o eroare;spatiatorul este de 1 mm,nu de 2 mm. Imi cer scuze. Am desfacut aseara ,din nou,obiectivul lunetei,de 60mm, am masurat grosimea spatiatorului si am constatat ca nu era de 2 mm,ci de 1 mm, dar oricum, spatiul este destul de mare,asa ca-i dau dreptate lui Zoth ; obiectivul lunetei s-ar putea sa nu fie de tip Fraunhofer. ----------------------------------- Andi 15 Feb 2017 09:01 ----------------------------------- Și riscă să zgârie lentilele? Nu sunt pentru lentile finalizate; nu pot fi folosite inelele lui Newton. ----------------------------------- Erwin 15 Feb 2017 11:47 ----------------------------------- Iulian, în afară de a ajusta distanța dintre lentile poți să testezi și poziția lor relativă dacă le rotești una față de alta. Fă semne pe cant. E muncă de chinez bătrân dar s-ar putea să reușești să reduci subcorecția și să îmbunătățești răspunsul. Testele ar fi mai bine de făcut pe stea artificială ca să nu te afecteze turbulența. ----------------------------------- nobody 15 Feb 2017 15:52 ----------------------------------- Ceva de genul ? In intrafocal,cu ocularul reglat putin,inaintea planului focal al obiectivului lunetei, am observat inelele de difractie clar,si marginea ultimului inel exterior de difractie avea o culoare roz spre indigo. In extrafocal,cu ocularul reglat in spatele planului focal al obiectivului lunetei,am observat greu inelele de difractie ,imaginea de difractie aparea incetosata,cu marginea ultimului inel de difractie,de culoare verde-galbui si inelele interioare de culoare roz-albicios,inelele de difractie nu erau clar definite,in acest caz. ----------------------------------- iulian90 15 Feb 2017 19:59 ----------------------------------- Exact ca cea de-a treia si a patra imagine de difractie ,din poza de mai sus,prezentata de nobody,am observat si eu ,imaginea de difractie,la testul pe stea ,cu luneta Bresser de 60 mm f=815mm. ----------------------------------- 2SKY 15 Feb 2017 20:35 ----------------------------------- In privinta culori inelelor stai linistit , tu pornesti de la o freqventa a luminii spectrul , si ajungi la alta . Nu ai cum sa inversezi culorile prin corectie sau spatiere . Inelele incetosate , ar putea fi si de la ocular , incearca cu altul . Si oricum situatia ideala , ar trebui sa fie cam la fel in teorie , dar dincolo de focus in extra se pierd fascicole , asa ca lasa obiectivul ca e OK . Nici la reflectoare nu sint la fel imaginile intra/extra focal . ----------------------------------- zoth 15 Feb 2017 20:35 ----------------------------------- Daca este asa atunci desfa obiectivul, scoate inelul spatiator gros dintre lentile si in locul lui monteaza la 120 grade 3 bucatele de 2/4mm din banda adeziva de 0,1mm grosime pe marginea lentilei negative. Asambleaza din nou obiectivul si refa testul pe stea. Ar trebui sa se vada o imbunatatire. Daca raspunsul nu este suficient de bun mai vorbim. ----------------------------------- nobody 16 Feb 2017 13:15 ----------------------------------- Aberatia sferica indicata este foarte mare pentru aceasta apertura si raport focal. Valori mari ale aberatiei se pot corecta doar din curburile interioare. Nu ar putea fi cazul cu o lentila orientata invers ? ----------------------------------- iulian90 16 Feb 2017 17:30 ----------------------------------- Azi am incercat varianta cu respatierea lentilelor obiectivului de la luneta de 60 mm,am inlocuit inelul spatiator cu trei bucatele de banda adeziva PVC,neagra (izoler),astfel spatiul dintre lentile,reducandu-se la numai 0,1-0,2 mm ,cat are banda adeziva.Dar raspunsul obiectivului nu s-a imbunatatit decat cu putin fata de inainte. Aberatia de sfericitate a obiectivului se pare ca este prea mare pentru a putea fi corectata numai prin respatierea lentilelor. Am incercat si varianta cu lentila convergenta montata invers,dar este mai rau; prezinta de data aceasta,aberatie de sfericitate supracorectata mai mare decat aberatia de sfericitate subcorectata din cazul in care lentilele obiectivului sunt montate normal,in cazul acesta ,aspectele imaginii de difractie sunt inversate; in intrafocus, inelele de difractie se vad mai sterse , in extrafocus inelele de difractie se vad clar, iar in focus ,discul principal de difractie este inconjurat de o aura ,cu mult mai mare decat acesta. Am comparat din ochi,fara masuratori precise,marimea imaginii unui bec opal,reflectata de suprafetele fiecarei lentile ale obiectivului si din ce am observat,lentila convergenta are prima suprafata (R1),cu raza de curbura mai mare decat raza de curbura a celei de-a doua suprafete a lentilei (R2),aceasta din urma avand raza de curbura aproximativ,egala cu cea suprafetei R3,a lentilei divergente iar ultima suprafata, R4 ,cea de pe spatele lentilei divergente,are cea mai mare raza de curbura,mai mare decat raza de curbura a primei suprafete (R1) de pe lentila convergenta. Am reusit sa fac si doua poze ,cu aparatul pus la ocular,la imaginile de difractie furnizate de obiectivul de 60 mm,in timpul testului pe stea artificiala. Ca stea artificiala,m-am folosit de o piulita M6 tip infundata ,care are o parte sferica ce reflecta razele solare.Am montat-o pe un suport,la 30 m de luneta si da rezultate bune. ----------------------------------- 2SKY 16 Feb 2017 19:57 ----------------------------------- Incearca o poza la luna la 120-150x , sa vedem ce poate . A mea de 50/500 nu-i mai breaza , dar nu poti sa ceri de unde nu-i . :( ----------------------------------- zoth 16 Feb 2017 20:40 ----------------------------------- E mare subcorectia, intradevar. Mai mare de atat nu am intalnit decat la obiectivul IOR de 110 f/5,5. La el, figura de difractie in extrafocal practic nu exista, era vizibila doar o ceata usoara si nimic mai mult. OK, nu exista inca motive de disperare, cred ca se mai poate lucra pe obiectiv. Razele de curbura asa cum le-ai descris sunt corecte insa pentru pasul urmator trebuie sa evaluam mai exact diferenta dintre R2 si R3. Pentru asta e nevoie de o lampa UV sau monocromatica (eu folosesc un neon cu UV din acela pentru terarii de reptile). Scoti spatiatoarele montate pe lentila negativa, cureti ambele lentile cat mai bine cu detergent lichid si apa usor calduta si dupa uscare le asezi una peste alta in pozitia lor normala. Operatia se face cu atentie deoarece lentilele se vor atinge central. Cu lampa de UV deasupra se evidentiaza inelele newton care se formeaza. Daca poti sa faci o poza a acestor inele vom putea evalua diferenta dintre R2 si R3 si vom afla daca mai putem lucra pe obiectiv sau daca e nevoie de alte masuri. ----------------------------------- iulian90 17 Feb 2017 18:09 ----------------------------------- OK, nu exista inca motive de disperare, cred ca se mai poate lucra pe obiectiv. Razele de curbura asa cum le-ai descris sunt corecte insa pentru pasul urmator trebuie sa evaluam mai exact diferenta dintre R2 si R3. Pentru asta e nevoie de o lampa UV sau monocromatica (eu folosesc un neon cu UV din acela pentru terarii de reptile). Scoti spatiatoarele montate pe lentila negativa, cureti ambele lentile cat mai bine cu detergent lichid si apa usor calduta si dupa uscare le asezi una peste alta in pozitia lor normala. Operatia se face cu atentie deoarece lentilele se vor atinge central. Cu lampa de UV deasupra se evidentiaza inelele newton care se formeaza. Daca poti sa faci o poza a acestor inele vom putea evalua diferenta dintre R2 si R3 si vom afla daca mai putem lucra pe obiectiv sau daca e nevoie de alte masuri. Azi am facut acest test,pe care l-ai recomandat,la obiectivul lunetei de 60 mm.Am curatat si am spalat bine ,ambele lentile ale obiectivului apoi le-am lasat la uscat trei sferturi de ora,dupa care le-am mai curatat cu un betisor cu vata ,bine ,pentru ca se mai depusese cateva fire de praf, desi lentilele le-am pus la uscat ,in pozitie verticala. Ca sursa monocromatica,am gasit un laser tip breloc,de mica putere, cu lumina rosie, ratacit prin atelierul meu,l-am desfacut si i-am scos ansamblul cu dioda laser,fara lentila colimatoare si l-am montat in interiorul unui tub alb mat cu capac (de la medicamente) care difuzeaza,imprastie lumina diodei-laser,pentru o mai buna evidentiere a inelelor lui Newton. Dioda laser se caracterizeaza printr-o monocromaticitate si coerenta foarte bune a luminii emise de acesta,de aceea,neavand o lampa UV,sau alta lampa monocromatica,am ales varianta cu laserul. Am reusit sa fac cateva poze la lentile in timpul testului,reusind sa evidentiez clar,inelele lui Newton. Nu stiu exact de ce nu sunt concentrice inelele,avand centrul deplasat spre marginea lentilelor. Am rotit lentila convergenta si am constatat ca centrul inelelor lui Newton se roteste,dar foarte incet si nu face o rotatie completa,ci doar un sfert de rotatie,revenind uneori,in pozitia de unde a plecat. ----------------------------------- Stanescu Octavian 17 Feb 2017 18:26 ----------------------------------- Da .. una din suprafete are o cadere spre margine ce este corect e pana se vede curbura constanta la inele unde incepe sa se indrepte e lasat . langa margine chiar puternic rabatut. se poate afla si care piesa e incorecta. ----------------------------------- zoth 17 Feb 2017 20:02 ----------------------------------- Multumesc. Faptul ca inelele nu sunt perfect centrate pe suprafata lentilei nu ma deranjeaza, uneori lentilele nu se aseaza natural perfect centrat si paralel. Ma ingrijoreaza insa numarul mic de inele evidentiate ce denota o diferenta (foarte) mica intre R2 si R3. Metoda de corectie la care ma gandeam si pe care o aplic des este cu atat mai eficienta cu cat diferenta intre R2 si R3 este mai mare. Am putea sa o aplicam si in cazul de fata insa aproape sigur nu va putea compensa toata subcorectia vazuta pe figura de difractie. Dupa cum banuiam de la inceput obiectivul se vrea a fi un Baker. Cred ca pentru corectie totala va fi necesara o lentila aditionala. Da-mi si mie te rog, link catre instrumentul pe care il ai. ----------------------------------- iulian90 17 Feb 2017 22:35 ----------------------------------- Luneta mea de 60 mm,al carui obiectiv este cu probleme ,arata ca aceasta: http://www.bresser.de/en/Astronomy/BRESSER-Stellar-60-800-AZ-Refractor-telescope-with-Smartphone-Camera-Adapter.html De asemenea,am prezentat-o si la sectiunea "Instrumente/Ce instrumente de observatii aveti" http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2330&postdays=0&postorder=asc&start=585 Mai jos,am atasat si o imagine cu dimensiunile masurate de mine la luneta de 60 mm. ----------------------------------- iulian90 17 Feb 2017 23:13 ----------------------------------- Acesata este obiectivul lunetei de 60 mm,care prezinta aberatia sferica subcorectata: ----------------------------------- zoth 18 Feb 2017 08:38 ----------------------------------- OK, am inteles. Ma derutase acel 815mm din semnatura ta. Am sa incerc sa fac o simulare soft, sa induc o subcorectie si sa vad in ce masura o lentila aditionala ar putea corecta problema existenta. Oricum ar fi, obiectivul va trebui usor diafragmat pentru a scapa de rabaterea marginala semnalata de Tavi Stanescu. Revin ... ----------------------------------- zoth 18 Feb 2017 10:50 ----------------------------------- Am facut simularea si solutia este viabila. Am luat un obiectiv de 60mm, am indus o subcorectie mare (probabil chiar mai mare decat cea existenta) si apoi am incercat sa o corectez cu o lentila aditionala. Rezultatul in imaginea de mai jos: pe linia de sus obiectivul subcorectat iar pe cea de jos corectia cu lentila aditionala. Pozitia lentilei este la 50mm in spatele obiectivului. Prin modificarea acestei distante se modifica si influenta lentilei aditionale asupra raspunsului global. ----------------------------------- OptikOla 18 Feb 2017 10:52 Obiectiv 60 mm ----------------------------------- Un dublet acromat, fie el Fraunhofer sau Baker, cere calcule mult mai complexe decat s-ar putea crede la prima vedere. Apoi realizare trebuie sa respecte perfect calculul matematic. Cel putin asta fac firmele care se respecta, incepand cu Zeiss. Daca ”specialistii” de la Bresser ar face macar proiectarea in Germania (prea cu mandrie isi spun ”renumita firma germana pentru instrumente optice plus acel .de pe paginile web!) apoi ar impune respectarea precisa a proiectarii și un control al calitatii pentru ceea ce executa fabrica chinezeasca, rezultatele ar fi altele... Asa ca ce avem in final nu e nici macar chinezesc , ci chinezarie... Daca totusi diferentele provin din sticle diferite, fata de proiectare, ca indici de refractie dar cat de cat apropiati de calcul, sau mici diferente privind curbura dioptrilor sferici (r1, r2. r3. r4), dar macar sunt perfect calote sferice, se poate face o oarecare compensare fie din distanta dintre cele doua lentile (caz fericit), fie cu lentile aditionale (cand e necesara o mai mare compensare). Daca e vorba o neuniformitate a uneia sau mai mutor suprafete sferice e nevoie de reproiectare si reslefuire a tuturor suprafetelor (e putin probabil sa se poata realiza curbura initiala proiectata initial doar prin simpla reslefuire a suprafetei in cauza). Daca neuniformitatea este din compozitia sticlei atunci lentila nu e lentla ci deseu de sticla... Ca exemplificare, cu foarte multi in urma am dorit modificarea distantei focale unui obiectiv Tessar, Zeiss, care este un triplet, provenit de la un aparat de studio, Globica. Mi-am imaginat atunci ca e suficient sa modific cele 6 suprafete optice si cele doua distante dintre cele trei lentile , folosind regula de trei simpla... Reslefuirea suprafetelor mi-am imaginat-o printr-o colaborare cu cei de la IOR, (alta utopie, caci greu se poate comunica cu cei de la IOR...) Curand, dupa aceea, studiind un tratat german de optica, am vazut ca prin schimba razelor de curbura ale suprafetelor, era nevoie de alte sticle, cu alti indici, pentru ca nu tinusem cont de factorul de dispersie, adica de numarul lui Abbe,,, dar si de multe alte aspecte ca indici rezultati din raportul unor parametri.... In dorinta de a folosi neaparat sticla de calitate de la tripletul Zeiss Tessar (avea 72mm parca diametrul, iar pana atunci folosisem doar obiective din lentile de ochelari la lunetele, m-am gandit la altceva: sa folosesc doar primele doua lentile din triplet, pentru a forma un dublet Fraunhofer. Calculul si executia se mai simplificau oarecum, aveam doar patru suprafete de modificat si de stabilit distanta dintre ele. Am luat asfel cunostinta cu acest dublet si am vazut ca si aici calculul nu e deloc simplu si ca pentru a aplica calculul suprafetelor optice e nevoie de vreo 12 formule de calcul pentru obtinerea unor parametri si coeficienti preliminari. În final pentru calculul doar ptr R1 e cam asa: R1=((2((n1-1)-((nF1-nC1) / (nF2-nC2)(n2-1)))f / (q1+1) de exemplu pentru calculul unuia singur din coeficientii pentru conditia de sferocromatism formula este: s1=-[ne13+(ne1+2)q2+(3ne1+2)(ne1-1)2p12+4(ne12-1)p1q1]/32ne1(ne1-1)2ƒ13 = -0.269q12+0.4q1-0.403 s2 ar fi: s2=-[ne23+(ne2+2)q2+(3ne2+2)(ne2-1)2p22+4(ne22-1)p2q2]/32ne2(ne2-1)2ƒ23 = 0.489q12-0.74q1+0.302 iar conditia: s1+s2=0 Ptr rapoarte sub f/10 calculul trebuie sa fie extrem de riguros pentru ca scopul final este de a se scoate maximum posibil dintr-un dublet acromat. Daca vrem calitate si mai buna e nevoie de sticla superioara ED si configuratii superioare APO. Firmele actuale din China folosesc algoritm de calcul simplificati, care combinati cu sticle cu parametri diferiti chiar si fata de calculul simplificat, sau si mai rau sticle inferioare optic, nu pot da rezultate optime. Cand ma gandesc ce calcule complicate foloseau opticienii pentru Zeiss acum 100 ani (am vazut asfel de calcule) si nu aveau calculatoare pentru simulare... Totul cu experiente practice, hartie si creion... Si mai ales respect pentru calitate... ----------------------------------- Stanescu Octavian 18 Feb 2017 13:50 ----------------------------------- In proiectare s-a evoluat mult de cand exista tehnica de calcul sunt programe ce pot simula orice . nu se mai face cu creionul pe hartie . in Zemax pot afisa si testul pe stea in culorile naturale apar aberatiile si defocalizari . un dublet este extrem de simplu de proiectat si simulat cu un program specializat . prima problema este procurarea sorturilor de sticla si prelucrarea extra dificila la ED florita sau FPL53. din sticala ieftina tip BK7 si F 2 sau altele asemanatoare nu iese calitate dacat la F/D mari (lunete lungi) ----------------------------------- Andi 18 Feb 2017 18:51 ----------------------------------- Acuma, de, și prețul este pe măsura „orezăriei”: 109 euro toată „coșmelia”, adică și cu trepied. ----------------------------------- iulian90 18 Feb 2017 21:52 ----------------------------------- Multumesc Zoth pentru simulare. :D Deci ,se pare ca aceasta este singura solutie de rezolvare a subcorectiei obiectivului;cu lentila aditionala. Frumos rezultat. :D Se vede clar diferenta,in partea de jos a imaginii,cum toate aberatiile se strang in interiorul discului principal de difractie, fata de sus,unde aberatia depaseste discul de difractie,ceea ce am observat si eu la luneta de 60 mm,cand reglam ocularul exact in focus,nu se aduna toata lumina in discul de difractie,se observa un halou in jurul acestuia. Banuiesc ca cercurile acelea negre,subtiri din dreptul spoturilor luminoase,in simulare, reprezinta discul principal de difractie? Lentilele obiectivului au un diametru exterior de 61 mm iar zona rabatuta masoara cam 1,6 mm,iar inelul spatiator are o latime de 1,7-1,8 mm si cred ca ar acoperi aceasta zona rabatuta. Eu am dat pe luneta asta,care o am,cam 320 lei (71 Euro) ,in 2015 si de cum am cumparat-o ,am constatat mai intai problemele mecanice; joc pe altitudine,vibratii ,sistemul acela cu parghie care mergea prost etc. apoi am constatat ca are o "mica" aberatie sferica,atunci nu stiam ca aceasta aberatie e de fapt una mare pentru raportul focal mare al lunetei (F/13),dar cu timpul, m-am mai documentat si asa am ajuns sa imi dau seama de "adevarata valoare" a aberatiei pe care o are aceasta luneta. ----------------------------------- Andi 19 Feb 2017 08:05 ----------------------------------- Cu ce date a fost făcută simularea? Cum au fost obținute? Care sunt datele lentilei de corecție? Cât ar costa (prețuri modice, ca și cel al lunetei) „aducerea pe linia de plutire” a obiectivului? Trecând peste costuri, pasiunea și profesionalismul și-au spus cuvântul. :D ----------------------------------- zoth 19 Feb 2017 09:24 ----------------------------------- Cu placere :) Nu este singura solutie de rezolvare integrala a problemei, o alta solutie ar fi asferizarea lui R1 sau chiar R4 insa este dificila practic. Varianta cu lentila aditionala a fost testata cu succes de mine pe obiectivul IOR 110mm f/5,5. Despre optimizarea aberatiei de sfericitate la obiectivele acromate poti lectura topicul :http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=4873&postdays=0&postorder=asc&start=0 Tot acolo vei gasi si povestea obiectivului IOR 110mm. Da, cercurile negre din grafice reprezinta discul principal de difractie. Andi, simularea a cuprins urmatorii pasi: 1. am proiectat un obiectiv acromat de tip Baker cu specificatiile initiale de deschidere si focala ale lunetei lui Iulian. 2. am indus o subcorectie sferica prin modificarea R2 si R3 3. cu datele obtinute am introdus pe traseul optic o lentila aditionala pe care am optimizat-o astfel incat sa duca la un raspuns final asemanator cu al unui dublet acromat normal. Datele lentilei corectoare sunt: r1=-293mm, r2=-305,4mm, grosime axiala=6,5mm, diametrul activ pentru un camp de 1 grad=56,5mm iar materialul este BK7. Lentila este amplasata la 50mm in spatele obiectivului. Despre costuri nu ma pot pronunta la momentul de fata. ----------------------------------- nobody 19 Feb 2017 16:22 ----------------------------------- Din ce zice Tavi Stanescu si ce se vede in poze, eu inteleg ca este vorba despre un defect zonal circular (de prelucrare/slefuire) mai lat decat cei 1-2 mm de la margine (margine acoperita de inelul de spatiere). Da .. una din suprafete are o cadere spre margine ce este corect e pana se vede curbura constanta la inele unde incepe sa se indrepte e lasat . langa margine chiar puternic rabatut. se poate afla si care piesa e incorecta. ----------------------------------- OptikOla 19 Feb 2017 22:47 Obiectiv 60 mm ----------------------------------- @ Tavi Stanescu - Toata stima pentru activiatea pe acest forum si pentru experienta dvs teoretica si practica. Aceeasi stima si pentru dl Zoth. Bineinteles ca programele specializate realizeaza proiectarea obiectivului cu efort minim si in plus realizeaza si simulari. Eu am aratat doar ca si un obiectiv simplu precum un dublet acromat cere calcule complexe si precise si realizare conform proiectarii. Nu vom avea calitate daca se actioneaza dupa principiul romanesc (si cinezesc), hai ca merge si asa!. Iar in spatele programelor specializate stau aceleasi formule. Doar ca le face calculatorul in numele nostru. @ iulian90 Ptr obiectivul 60 / 700 ar trebui sa ai cam aceste date: r1: 425,25 mm; r2: -247,86 mm; r3: -251,13 mm ; r4: -1038.38 mm. Prima lentila BK7, iar a doua F2. In ce priveste problema ta verifica si paralelismul celor doua lentile intre r2 si r3 pe intreaga circumferinta, desi daca ar fi vorba de asa ceva trebuia sa apara o deformare simetrica, dar nu identica, pe testul inelelor lui Newton... Daca cele doua lentile se apropie intr-un punct unde avem un minim, in capatul opus avem distanta maxima... Cel mai sigur una din suprafete nu e calota sferica perfecta. 99.9 la suta e ceea ce a descris dl Tavi (tesire marginala, dar destul de interioara). Diafragmarea, in functie de cat e caderea de lata ar rezolva problema, dar cu pierdere importanta de lumina. Si daca e un defect a uneia din suprafete ma indoiesc ca lentila de corectie va rezolva in totalitate problema. Daca tranformam dubletul intr-un fel de triplet inseamna ca una din calotele sferice poate fi altceva? In plus cine va realiza acea lentila rezultata din calcul? Mai usor si mai ieftin faci rost de un obiectiv identic de Bresser, deoarece lunetica asta este foarte raspandita. Reslefuirea obiectivului tau? Hai sa fim seriosi! Eu cand am dorit reslefuirea unui obiectiv candva, am avut in fata o sticla folosita de Zeiss... Nicidecum made in China. ----------------------------------- Andi 20 Feb 2017 08:07 ----------------------------------- Și-atunci, pentru început, propun verificarea fiecărei lentile în parte. Ar fi suficient testul Ronchi? ----------------------------------- Stanescu Octavian 20 Feb 2017 09:17 ----------------------------------- la suprafete concave merge ronchii cu toate ca la raze scurte nu e foarte sensibil arata doar deformari grave . Am experimentat un test interferometric pe lentila pusa in sistem cu oglinda sferica dar trebuie experienta si Zemax pt a face simularea prima data. Obiectivul asta nu merita atata osteneala decat daca proprietarul doareste sa aprofundeze optica teoretica si chiar prelucrari ale sticlei . Sau ca scoala pt alti eventuali interesati de optica . ----------------------------------- iulian90 20 Feb 2017 09:29 ----------------------------------- Mai usor si mai ieftin faci rost de un obiectiv identic de Bresser, deoarece lunetica asta este foarte raspandita. Reslefuirea obiectivului tau? Hai sa fim seriosi! Eu cand am dorit reslefuirea unui obiectiv candva, am avut in fata o sticla folosita de Zeiss... Nicidecum made in China. Ar fi si asta o optiune ,mai ales ca nu stiu cat m-ar costa operatia de imbunatatire a acestui obiectiv,lentila corectoare banuiesc ca trebuie facuta la comanda. Dar nu cred ca ar fi nevoie de exact acelasi obiectiv de la Bresser,ar putea merge si cu un obiectiv cu aceleasi caracteristici ca originalul (diametru si focala) dar de la alte lunete,de alta marca ,mai bun decat cel de la Bresser. ----------------------------------- valy 20 Feb 2017 10:20 ----------------------------------- Diafragneaza-l poate scoti ceva multumitor, macar e ieftin si simplu. ----------------------------------- Andi 20 Feb 2017 10:45 ----------------------------------- la suprafete concave merge ronchii cu toate ca la raze scurte nu e foarte sensibil arata doar deformari grave . Am experimentat un test interferometric pe lentila pusa in sistem cu oglinda sferica dar trebuie experienta si Zemax pt a face simularea prima data. Obiectivul asta nu merita atata osteneala decat daca proprietarul doareste sa aprofundeze optica teoretica si chiar prelucrari ale sticlei . Sau ca scoala pt alti eventuali interesati de optica . Deocamdată nu știm cu precizie „boala” ca să punem „diagnosticul”. :wink: Ultima propoziție a pus punctul pe i. ----------------------------------- OptikOla 20 Feb 2017 14:55 Obiectiv 60 mm ----------------------------------- Daca ar fi sa fie asa usor si ieftin de facut lentile la comanda nici nu ar fi nevoie de una de corectie. Ce rost ar avea sa ai o sticla in plus?! Ai face la comanda o lentila asa cum ar fi trebuit sa fie cea care e cu probleme. Adica fara defectul de fabricatie. Ai reface dubletul Fraunhofer. (( Nu stiu daca mai are importanta, dar cunosc luneta si nu cred ca obiectivul acestei lunete e Baker (in fapt, diferentele la curburi sunt mici intre Baker si Fraunhofer si nu-ti poti da seama grosier decat prin distanta dintre lentile). Distantierul care il ai, daca il masori corect e sub 1 mm, caci mi-a trecut prin mana. Asta daca e cel original. Initial ai vorbit de 2mm si de aceea toata lumea a crezut ca e Baker)) ----------------------------------- zoth 20 Feb 2017 20:53 ----------------------------------- Optik, mie imi pare ca ai denaturat substantial problema discutata aici in topic. Este ilogic cred pentru oricine sa creada ca poate corija un defect de fabricatie cu ajutorul unei lentile aditionale. Problema care era in discutie era subcorectia obiectivului prezenta pe testul pe stea si care se poate rezolva elegant cu ajutorul lentilei aditionale. Macar din punct de vedere teoretic exista o diferenta esentiala intre Baker si Fraunhofer. Primul are razele interne de curbura egale iar al doilea diferite. In practica egalitatea celor doua raze se obtine greu si diferentele intre cele doua tipuri se estompeaza. ----------------------------------- nobody 21 Feb 2017 05:34 ----------------------------------- Cei care au denaturat substantial problema (cu mai mult de juma' de lambda) sunt chinezii. Testul pe stea efectuat in acest caz nu este suficient pentru a evalua precis aberatiile existente, nici calitativ, nici cantitiv si nici pentru a da o solutie (cel putin teoretica) pentru a le corecta. Mai sunt si alte necunoscute, iar in acest context simularea s-ar putea sa nu aiba legatura cu realitatea. Cat despre Baker: The inner two radii of a Fraunhofer can be equalized, without significant change in the correction level, on or off axis (in order to minimize ensuing spherical aberration, R4 is slightly weakened, and lens spacing slightly widened). Such modification is known as Baker doublet. ----------------------------------- OptikOla 21 Feb 2017 14:02 Obiectiv 60mm ----------------------------------- Departe de mine gandul de a intra in vreo disputa sau concurenta teoretica cu cineva. Mie mi s-a parut interesant titlul acestui topic si l-am urmarit de la bun inceput. Consider ca a fost si este un prilej de discutii pe o tema de interes general. 1. In privinta subcorectiei obiectivului, nerezolvabila din distantier, dl Zoth a gasit o solutie eleganta, lentila de corectie, solutie pe care si altii o stiam, dar dansul, cu amabilitatea caracteristica a si calculat-o, dand datele rezultate din calcul. 2. In privinta dilemei daca obiectivul e Fraunhofer sau Baker, eu cred ca s-a dorit a fi un Fraunhofer, dar in procesul de fabricatie a iesit un obiectiv... chinezesc... In plus (si asta spune multe, despre asa-zisul "producator german") Bresser sustine pe site-ul sau, dar si in manualul lunetei ca ajunge la o magnificatie de 525X! Se adreseaza noua, astronomilor amatori sau celor care sunt zero absolut in optica? 3. Mie testul, realizat pe obiectivul in cauza, pentru evidentierea inelelor lui Newton, mi-a aratat ca obiectivul are probleme mai grave chiar decat subcorectia. Una din suprafete nu e calota sferica perfecta pe intreaga suprafata. In acest caz nu se mai poate rezolva situatia printr-o cuantificare de date care se pot introduce intr-o formula de calcul sau intru-un soft specialiazat. Diafragmare? Adica sa transformam luneta in 40/700, de exemplu? Omul a cumparat 60/700, nu un 40/700!!! Pai unde a fost controlul de calitate? Cum a ajuns luneta asta in magazin? 4. Hai sa admitem ca ignoram defectul "de tesire" si aberatia mare de sfericitate, inexplicabila pentru un F/12 si corectam doar subcorectia, desi nu facem bine sa ignoram. Ce facem? S-a gasit solutia lentilei de corectie, prin soft (care a lucrat cu un obiectiv virtual, trebuie spus si asta, nu cel real, care mai are si alte probleme). Acum Iulian sa treaca la pasul doi. Sa comande lentila cu datele specificate! O va face? Ma indoiesc... De ce nu o va face? Pentru ca lentila de corectie, strict in acest caz, e o solutie pur teoretica, fara finalitate practica. Nu o are in cutia cu lentile, si nici daca cauta si la prieteni, chiar la noi toti, nu o va gasi. Iar de comandat nu e nici simplu, nici ieftin. Dar exercitiul teoretic a fost admirabil si trebuie sa multumim dlui Zoth pentru contributie. 5. Eu am sugerat, tot teoretic, intr-un post anterior, ca daca tot ar comanda o lentila, sa camande una corect realizata, in locul celei cu probleme, decat sa adauge o sticla in plus unui obiectiv deja cam compromis... Sau si mai simplu, sa caute acest obiectiv, caci luneta asta e foarte raspandita si nu demult cineva a vandut tubul optic cu obiectiv cu tot cu 100 lei... Poate nimereste unul bun, caci cumpararea de obiective chinezesti e chestiune si de noroc (elegant se spune "dispersie a parametrilor". Facand o paralela, trebuia sa cumperi 100 de tranzistori IPRS 2N3055, ca sa poti face o pereche...) In concluzie, eu spun ca nimeni de aici nu a denaturat discutia, caci a fost o experienta pentru noi toti, si toti au invatat cate ceva din aceste contributii. Cat despre obiectivul care a creat topicul nu stiu ce mai bine: sa ne suparam pe chinezi ca au gresit reteta sau sa le multumim ca ne-au facut sa ne adunam aici ca sa avem o discutie interesanta si instructiva? ----------------------------------- iulian90 21 Feb 2017 17:38 ----------------------------------- Daca ,intr-adevar,obiectivul mai are si alte defecte (printre care si rabaterea marginala pe 2-3 mm,de trebuie ,totusi diafgramat din pricina asta),in afara subcorectiei, cel mai bine ar fi sa-l inlocuiesc cu un alt obiectiv,nu neaparat tot de la Bresser ,mai bun ,cu corectie mai buna a sfericitatii si a cromatismului. La observarea de planete,asa cum este acum luneta,oricum, o diafgramez la 50 mm,atasand un capac ,confectionat din carton A4 negru,cu diafgrama de 50 mm,la parasolarul lunetei,in locul capacului original. Nici atunci subcorectia nu dispare ci doar se mai diminueaza,marind cat de cat contrastul imaginii. Luneta de 45/550mm (DIY),care am construit-o anul trecut ofera imagini mult mai curate si mai clare decat luneta Bresser de 60/800,dar cu cel mai puternic ocular,de 8mm,ajunge la un grosisment de 68,75x ,fata de 100x ,la cat se ajunge,in cazul lunetei Bresser 60/800,iar cu barlow-ul 3x ,care il am de la luneta Bresser,imaginea este mai degradata,deoarece barlow-ul nu are o lentila acromata ci doua lentile simplet ,puse una dupa cealalta in tubul barlow-ului. La observatii DSO,subcorectia lunetei nu deranjeaza atat de mult ca la planete sau stele duble asimetrice (la care companionul este mai slab decat steaua principala). Iar grosismentul de 525x ,mentionat de cei de la Bresser e mai mult de marketing,ca sa atraga clienti ,mai ales pe cei care nu au prea multe cunostinte de optica. La acest grosisment de 525x si la deschiderea de 60 mm a lunetei,imaginea este,in primul rand,foarte intunecata,apoi este si foarte neclara. La asemenea grosisment se poate ajunge abia cu telescoape de la 8 inch in sus,de calitate si numai atunci cand permite turbulenta atmosferica (seeing-ul). ----------------------------------- nobody 21 Feb 2017 20:27 ----------------------------------- Anul trecut se mai vindeau pe aici pe forum obiective Carton japoneze de 60mm la 100 lei bucata. Dupa o asemenea experienta nu m-as mai atinge de Bresser nici platit. Instalatia cu doua lentile simplet este o tentativa de lentila redresoare, nu barlow. "3x" poate fi interpretat ca fiind codul de reciclare al PVC-ulu, daca intelegi ce vreau za zic. :wink: ----------------------------------- iulian90 05 Sep 2017 19:03 ----------------------------------- Zilele acestea, m-am ocupat de obiectivul lunetei Bresser de 60mm f=800mm. Mi-a venit ideea sa umplu cu lichid spatiul dintre lentilele dubletului lunetei. Am lipit si etansat inelul distantier dintre cele doua lentile ale obiectivului cu adeziv poliadez (adera bine de sticla lentilelor) de lentila divergenta (cea din spate) apoi am lipit si lentila frontala convergenta de restul,apoi am etansat bine marginea laterala a dubletului cu adeziv. Inainte de a toate am facut un mic sant in inelul despartitor prin care sa introduc lichidul in spatiul dintre lentile cu o seringa cu ac la sfarsitul lucrarii. Ca lichid am folosit ce-am avut mai la indemana; ulei de floarea-soarelui :lol: care este destul de transparent,aproape ca apa. Apa nu este prea indicata deoarece,pe langa faptul ca iarna la frig ingheata, are si un indice de refractie cam mic; numai 1,331. Cel mai bun ar fi fost balsamul de Canada care este mai vascos si are un indice de refractie mai mare, de 1,527 ,dar nu am idee de unde se poate procura si nici cat costa. La testul diurn pe obiecte indepartate,utilizand ocularul de 9mm, desi nu ma asteptam la cine stie ce schimbare, am ramas surprins de contrastul mare al imaginii :shock: :D ,de conturul foarte clar al obiectelor intunecate din departari ,pe fondul luminos al cerului din timpul zilei si asta la apertura intreaga de 60mm, fara sa mai trebuiasca sa pun diafragma cu deschiderea de 45mm in fata obiectivului,cum era inainte de aceasta modificare la obiectiv. Apoi am facut si testul pe stea artificiala,cu ocularul de 9mm,luneta fiind plasata la 26m de steaua artificiala si am facut si poze la figurile de difractie ,atat in intrafocal cat si in extrafocal. Din cate am vazut la testul pe stea si din cate stiu eu ca novice in domeniul opticii, este ca subcorectia la aberatia de sfericitate nu s-a anulat in totalitate,dar s-a diminuat totusi,in extrafocal ,la figura de difractie incepe sa se zareasca inelele de difractie,ceea ce inainte aproape ca nu se observau deloc. Cromatismul a ramas cam la fel ,dar nu deranjeaza deloc,principala problema a acestei lunete era aberatia de sfericitate. Deci cu aceasta metoda de a introduce lichid spatiul dintre cele doua lentile ale obiectivului,am reusit sa aduc luneta de 60mm cel putin pe linia de plutire , fara cheltuieli mari si fara prea mari batai de cap. Din ce am vazut la testul pe stea ,dar mai ales la testul diurn pe obiecte indepartate,luneta se comporta mai bine decat inainte si sunt multumit acum de ea. :) Voi incepe sa folosesc mai des luneta de 60mm,mai ales la sesiuni de scurta durata,in timpul iernii mai ales,in acele zile mai proaste,cand nu se merita sa scot telescopul de 114mm. Azi e innorat ,dar cum se insenineaza ,abia astept sa testez luneta de 60mm la stele simple apoi si la stele duble si la planeta Saturn,sa vad cum se comporta. :) ----------------------------------- tavi 84 05 Sep 2017 20:45 ----------------------------------- Felicitari.Vezi ca sursa de lumina a stelei artificiale ar fi trebuit sa fie verde,corectia optima a unui obiectiv dublet alegandu-se tipic pentru lungimea de unda de sensibilitate maxima a ochiului.Pentru radiatii cu lungime de unda mai mare(spre rosu) obiectivul prezinta subcorectie,si respectiv supracorectie spre lungimi mai mici(albastru),chiar daca pe verde corectia ar fi perfecta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 05 Sep 2017 21:51 ----------------------------------- Foarte tare , felicitari pentru initiativa. Sunt foarte curios de testele pe cer , succes,Mircea ----------------------------------- Skyliner 06 Sep 2017 09:36 ----------------------------------- Felicitari, ideie geniala spor la observat, is curios ce va iesi :wink: ----------------------------------- zoth 06 Sep 2017 18:44 ----------------------------------- Metoda spatierii cu lichid in vederea corectiei obiectivului este ok insa retinerea uleiului intre lentile in cazul in care R2 este diferit de R3 este dificila pe termen lung. Am incercat-o si eu in cateva randuri insa dupa 2-3 luni gaseam lentilele uscate si uleiul raspandit in celula. Poate tu ai mai mult noroc si ai gasit o solutie mai buna de etansare. Metoda permite o compensare totala a sfericitatii prin reglarea grosimii meniscului lichid. Pentru detalii poti citi postul din 31 iul. 2012 ora 11.12 de aici: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=4873&postdays=0&postorder=asc&start=90 Daca in timp o sa ai probleme cu etansarea, mai exista o alternativa la care poti apela: http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=43933#43933 In cazul balsamului nu mai exista riscul scurgerii, am obiective corectate prin metoda asta de acum 5 ani si se prezinta si azi ca in prima zi. Spor! ----------------------------------- iulian90 07 Sep 2017 13:45 ----------------------------------- Multumesc Zoth pentru sfaturi si linkuri. :) Si eu am avut probleme cu etansarea,ieri dimineata am gasit o bula de aer in partea de sus a obiectivului,din cauza ca s-a scurs din uleiul dintre lentile pe la gaura unde am introdus uleiul cu seringa cu ac in spatiul dintre lentilele obiectivului. Am etansat eu bine cu adeziv,din jur imprejur, toata marginea obiectivului,dar in zona acelei gauri nu am reusit sa etansez prea bine din cauza urmelor de ulei din jurul gaurii. Ieri am mai introdus cu seringa putin ulei ca sa elimin acea bula de aer din inauntru,apoi am sters bine toata marginea obiectivului,si am mai etansat si cu banda de izoler marginea obiectivului. Azi am mai gasit totusi o mica bula de aer ce s-a format peste noapte. Celula etansa nu am cum sa-i construiesc,nu am nici materialul necesar ,nici sculele/utilajele necesare si nici priceperea necesara. Cel mai bine trec la varianta a doua; balsamul de Canada,mai ales ca m-am informat de unde sa-l cumpar si cat costa (nu e chiar exagerat de scump si nici nu trebuie mult;un borcanel de 6ml care costa 20 lei este de ajuns pentru acest obiectiv). In rest,luneta se comporta exemplar la stele,discul Airy se observa clar in focus,cu cateva inele sau arce de difractie in jurul sau. Am rezolvat steaua Epsilon Lyrae destul de bine; componenta Epsilon 2 Lyrae se putea separa la 266x cu ocularul de 9mm si barlow 3x, avand componentele separate printr-u spatiu negru foarte subtire iar componenta Epsilon 1 Lyrae se observa ca un fel de "8",cu componentele lipite intre ele.