----------------------------------- Erwin 24 Sep 2013 09:54 Lunetă la Bucuresti la începutul secolului trecut? ----------------------------------- Am primit pe FB această imagine. Sunt curios cine a construit acest instrument și când a avut loc acest eveniment. Pare să fie o lunetă solară. Construcția este foarte interesantă și poate fi o sursă de inspirație și pentru amatorii de ATM de azi. ----------------------------------- Stanescu Octavian 24 Sep 2013 11:11 ----------------------------------- poate fi facut de I Zaidel poate avea 25-30 de ani pe atunci . eu am auzit in 1987 de la domnul Stejar si prof Pop Oliver (vechi astronomi amatori Timisoreni ) ce au cunoscut vizitat pe gurul amator constructor si slefuitor . cei doi Timisoreni erau pe atunci in 1987 trecuti de 70 de ani .de Zaidel vorbeau ca e mult mai in varsta ca ei . prof Pop Oliver a cumparat de la Zaidel in 1960 un cassegrain de 150mm prin care eu am privit pt prima data Jupiter . Probabil ca domnul Scurtu stie mai bine activitatea , cand s-a nascut si pana cand a trait Zaidel . ----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Sep 2013 23:31 ----------------------------------- Eu am corespondat cu Ion Zaidel ,nu exclud posibilitatea ca el sa fie autorul instrumentului. In scurta sa autobiografie vorbeste insa numai despre reflectoare. Ar fi binevenite de la Erwin ceva date in plus ,de mare importanta ar fi anul in care a fost facuta poza. Lucrurile de mai jos imi sugereaza insa pe soptite o alta ipoteza: -intradevar,pare a fi o luneta solara -tubul este atat demontabil ,din segmente ,cat si telescopic,segmentele par a fi facute sa intre unul in celalat in vederea ocuparii unui volum cat mai mic in timpul transportului -montura este de asemenea demontabila in segmente /module si este azimutala deci este independenta de locul observatiei -este deci ceea ce numim azi ,un ''travel telescope'' -desi demontabil si azimutal ,instrumentul este elegant,construit de profesionisti, nu este improvizatia unui om lipsit de resurse financiare Ei bine,ma gandesc ca instrumentul ar putea fi al enigmaticului senior al Astronomiei romanesti,al lui Nicolae Donici,pionier al astrofizicii pe meleagurile romanesti si nu numai,unul dintre primii cercetatori ai atmosferelor planetare si solarist care a calatorit in lumea larga pentru observarea eclipselor solare. E doar o alta ipoteza. http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Donici Iata aici mai multe date despre Nicolae Donici,intr-un articol al carui co-autor este colegul nostru de forum ,Alex Gaina: http://articles.adsabs.harvard.edu/full/2003SerAJ.166...71B Mai mult,eu as risca in a-l identifica pe Donici in poza postata de Erwin si in poza de mai jos in care Donici este indicat a fi a doua persoana din dreapta. Mie mi se pare ca acesta si domnul cu palarie si cravata ,care sta imediat langa fetita care priveste prin ocular in poza postata de Erwin,sunt una si aceeasi persoana. Iar daca se va dovedi ca m-am inselat,mie tot mi-a facut placere sa amintesc de marele astronom roman Nicolae Donici. Mircea ----------------------------------- Erwin 25 Sep 2013 00:28 ----------------------------------- Iată răspunsul domnului V. Scurtu: NU cred ca e facuta de ZAIDEL. Am fost de mai multe ori la ZAIDEL acasa, la PITESTI, cand am cumparat niste telescoape de 32 cm, unul pentru CORNELIU FILOTI, care pana la urma a ajuns la mine si unul pentru Observatorul popular din Iasi, care nu s-a mai facut. Atunci gazda (ZAIDEL) ne-a aratat diverse chestii, cu care se lauda, printre care si niste PICTURI. Atunci mi-am dat seama ca multi constructori de telescoape sunt si buni desenatori sau pictori, printre care pot numara pe NADOLSCHI, ALEXESCU, ZAIDEL si SCURTU... NU am vazut poza acelei lunete mari de lemn, care daca ar fi fost facuta de el ar fi fost acolo, in vreun dosar. Este prima oara cand vad aceasta imagine. VIRGIL Nu am date despre poză, o să întreb prietenul de unde a luat-o. ----------------------------------- Andi 08 Oct 2013 15:56 ----------------------------------- Ciudată prezența lunetei în lumea de atunci! (București?) Nimeni nu se uită la ea! Cea care se uită prin ea oare ce vede? Cerul este acoperit. :shock: ----------------------------------- valy 08 Oct 2013 16:11 ----------------------------------- Poate ca era un caleidoscop foarte mare :) Lumea se uita dar prin cea mica, fetita pare cu un ochi la ocular. Totusi era soare, in spate se vad umbre, insa telescopul era la umbra cladirilor, poate se uita la Luna. ----------------------------------- Andi 09 Oct 2013 08:04 ----------------------------------- Lumea din fotografie pare să fie din perioada interbelică. Este posibil ca "hărăbaia" să fie un caleidoscop. Nu cred că poate să fie Luna cea la care s-ar uita fetița. Oare de ce? ----------------------------------- Doru Dragan 09 Oct 2013 09:32 ----------------------------------- Nu cred ca e un caleidoscop. E prea mare si are si cautator :) Mai degraba o luneta solara mai ales ca e utilizata ziua. Din pacate nu vad niste filtre puse la vedere. Pare o actiune gen "sidewalk astronomy". Poza trebuie sa fi aparut intr-un ziar de la vremea aia. Daca s-ar cauta in arhive ar trebui sa se gaseasca pe undeva intre 1920-1940. Cineva care cunoaste istorie si a umblat prin arhive ar putea eventual sa identifice locul. Sunt diverse firme si pe cladirea din spate scrie "CERCUL ???". Tare-s curios de ce nu poate fi Luna ... pe mine nu ma duce capul dar Andi sigur are o explicatie logica :) ----------------------------------- StarChild 09 Oct 2013 10:08 ----------------------------------- ... Tare-s curios de ce nu poate fi Luna ... pe mine nu ma duce capul dar Andi sigur are o explicatie logica :) dpdv fotografic, daca a facut poze la lumina Lunii (nu la Luna direct) inseamna ca a folosit o expunere lunga...expunere in timpul careia e putin probabil ca masinile si oamenii din fundal sa nu se fi miscat...tinand cont ca masinile si personajele se vad "clar" ("imagine inghetata") inseamna ca a fost folosit un timp de expunere destul de scurt...deci a avut suficienta lumina...deci nu a pozat la lumina Lunii... parerea mea desigur... :roll: ----------------------------------- valy 09 Oct 2013 10:36 ----------------------------------- Poza e facuta ziua, dar dece fetita nu se puteau uita la Luna nu-mi dau seama :) Mai remarc deasemneea ca poza e foarte bine facuta: prinplan clar, fundal blurat, expunere, claritate. ----------------------------------- Niky360 09 Oct 2013 10:49 ----------------------------------- La cum arata umbrele din spate si pozitia telescopului pot fi 2 variante: -se uita la Luna(care cel mai probabil ar fi in faza de secerea deoarece Soarele are o altitudine mare[deci e vara] si telescopul priveste si el tot la o altitudine mare) -se uita la Venus ----------------------------------- StarChild 09 Oct 2013 10:55 ----------------------------------- se poate ca poza sa fie "regizata" ... adica a pus pe cineva sa se uite in instrument, ziua (sa fie lumina destul sa iasa poza bine)... e obligatoriu sa se uite la ceva anume? le trebuia o poza ptr ziar... ce gasesc eu interesant e ca toti cei din spatele fetitei par sa se uite in acelasi loc, parca ar fi un display acolo si se uita toti la aceeasi imagine :mrgreen: ----------------------------------- StarChild 09 Oct 2013 11:00 ----------------------------------- ... vara nu e, la ce paltoane au doamnele pe ele... ----------------------------------- valy 09 Oct 2013 11:00 ----------------------------------- Live view :) Erwin nu o poti lua pe firul apei sa vezi deunde e poza? Nu pare scan din ziar, pare poza poza. http://fiat.3xforum.ro/post/471/26/Din_cutia_cu_amintiri_partea_1-a/ (am gasit-o cu asta https://www.google.com/search?tbs=sbi:AMhZZit0zAxu9n1yrko623MDObt1dnuBuAIa8Ej7Zt2RlCGTVqLdteCQv-_1W8_1lZEAkue0JkNmUnV6HSKXsUF3I7dRR-X8HuEmLhwxJEY-7nS_1y3pckXhY6ZQ5Dh3z4S63iDETJou5rQKr7qSUZVDBVI_1E_1AD5hWKLmZkq_13XTZ7n40cLbfEOCM3jza4Zz9-wClfiicVdz-RhfYNXzPdIMN5uXSvQy-OE0Qeuz20HM5Ioi9QY3VtlyNbcAadErSAG4rLTQbC_15N7PRZSCAmePjOvT44wn-ri6Dn2YoWbDBlfUdhPPuPP_1-1u-cRnhRF5f8GELsPms4JPCM49E6LEVma_1H11Kqs4eB6ocsk6yXZi96Bt1ILS-A6vlpLU0diiJ_1MaHe5-mrCHULUeaHYcBCiRySXYeII3G2WCUNA_1PHrZNktVAGxt29iIeedKeo9iRV_1o32PH1CtYDHiYKku2hEpvk2HBMS7LaGZ5jdUuCTyPzLi7vdxcKCqRW0x5-SpL8KZCDcQox191dV0u1yFyxlop5Do2bGXL0fBe5uPpuTvY8lPTKOfAUNtjn_1xRLG3XEOLglHTxU1LN4oZQq4kDaSZy_1j_1jV264_12G8And8BRilH2p_1LexcGz6kG_16oGrKHgsjpn9Wf3jIAI07znfV1AvhtXgrQCJ0TIrQcTCd92YZT21jff6ddjfWp-xAHK1aOPQDTICQFd7ggUTSxhXswektU1uUhnSDGyMoYPQmxnrXnF5ydBdZVydFijfnBSX6Bqcnk0k8ku17sji0TNhpsNRxS1M4W7VIv8L64zON0MzrIy0mI9-XN2aj8hBilZTh4B7_1qp3lVKMI9aWgDr14o00NxO2yKtH3U66oLIqDoqIZNyzHBJlpL4GKHW4a8l3wqlesdGROt2q_1_1W3xv0w4AGlc9PgpwbB5AU5iiws5lJqV19jABfB8qd5uZOg4SC4BYFPl5uI_1mddsoa-rBhMvOxpc8S6SB26q9-r7WQj5vQgFbQfA4Ciy9HrpahYn6rLl04LL9S-aHYmPg3JX-qbKT0n4RG_1qCwubiqBSMcFhtAMToK9_1DrR6sifJUCFSsqi1vRhuE303XmaOVNuiX1JNBEQxPA0CEYEHRHKEj8RlS56-iqpoHo3hY8qt2a0NkDpH0VKutxYRXIZCZE27PA4DfE-y1oAPUdqfSqeX-pfsfxPoVKQGpDCLylNHbVUtilcyc1PIr7_1_1twAVegi-W7mqzU-r9giF4NnsUMXl5CDBGqTFKVA6cjUc8n-4Rj_1O8vrE5Sjo-ZZjPhvxzGX8sEa4CYxbDVfcNPK8rOFg&hl=ro&biw=1920&bih=950&site=imghp&sa=X&ei=jg1VUqP4I4XPsga8xIH4AQ&ved=0CEwQ9Q8oAA ) ----------------------------------- Doru Dragan 09 Oct 2013 11:36 ----------------------------------- Imaginea e facuta ziua (evident) dar Luna se poate vedea si atunci :) Barbatii sunt imbracati la talie (costum) deci e destul de placuta vremea (femeia are pe ea un pardesiu subtire). Barbatii se uita toti la fetita observatoare. E foarte probabil ca fetita sa fie copilul unuia dintre barbati. Mie mi se pare ca luneta este clar indreptata catre Soare (ceea ce nu inseamna ca in apropiere nu ar putea fi Luna :)). Contragreutatea lunetei mi se pare ridicola (doar daca luneta nu e din carton si contragreutatea din plumb :)). ----------------------------------- dragos.n 09 Oct 2013 13:06 ----------------------------------- Prin anii '30, pe deasupra Bucurestiului au trecut si ceva zepelline, si e posibil ca cei din poza sa se uite la un astfel de aparat, mai ales ca folosesc acel cautator, care dadea o imagine cu camp mai larg, probabil. Poate de asta pe trotuarul unde este luneta pare sa fie umbra, iar pe celalalt e soare. ----------------------------------- Erwin 02 Noi 2013 20:50 ----------------------------------- SCUMPILOR, Am vizualizat de mai multe ori materialele legate de presupusa mare luneta solara din Bucuresti. In dezacord cu unii participanti la discutie voi afirma ca atunci NU se observa nici LUNA, nici VENUS, deoarece era innorat. NU se vede nici o umbra sub automobil nici sub cucoana cu pardesiu...SOARELE ar fi putut fi observat printr-un strat nu prea gros de nori, dar suficient ca sa impiedice formarea unor umbre nete. VIRGIL ----------------------------------- valy 02 Noi 2013 22:53 ----------------------------------- ..deoarece era innorat. NU se vede nici o umbra sub automobil nici sub cucoana cu pardesiu.. VIRGIL In prim plan era intr-adevar umbra, dar pe fundal se vad lumini/umbre, persoanele sunt luminate de soare, pe ziduri se vad umbre de la reclamele perpendiculare pe cladire. Cel putin asa judec eu scena respectiva. Totusi ce telescop este? ----------------------------------- catalin dumitru 02 Noi 2013 23:43 ----------------------------------- Luneta se afla in umbra unei cladiri inalte . In nici un caz nu era indreptata catre soare. Dupa umbra reclamei ce cade pe peluza din spate , soarele era in stanga .Cladirea ce umbrea prim-planul era destul de lata . Se vede ca acel mic camion sau masina din spatele lunetei nu are sub el o umbra clar delimitata. Ceva parca e totusi in neregula cu poza asta ...Ce e cu dungile alea orizontale din partea de jos ? ----------------------------------- Andi 03 Noi 2013 10:09 ----------------------------------- Să nu uităm ingeniozitatea întregului sistem (lunetă, căutător, montură azimutală), care pliat, încape în geamantanul de jos. Construcția trepiedului ar trebui "trezită la viață"! ----------------------------------- Erwin 03 Noi 2013 10:33 ----------------------------------- Am dat de urma fotografului, este vorba de Willy Pragher care a fost de multe ori în țară și a stat la București în timpul celui de-al doilea război mondial: https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=20946&klassi=023.00027.%&anzeigeKlassi=030 Din păcate nu am găsit-o acolo deși din această arhivă provine, e undeva într-un folder alături de sute de fotografii, unele au legendă, altele nu au. Dacă cineva găsește poza poate afla data când a fost făcută, mai multe informații nu cred că sunt... ----------------------------------- Mircea Pteancu 10 Noi 2013 00:38 ----------------------------------- Erwin Multumesc pentru informatiile noi si mai ales pentru fantastica arhiva fotografica catre care ne-ai dat linkul. Eu inca nu am reusit sa gasesc poza ''noastra''. Revin insa cu o observatie: poza nu este facuta candva la inceputul anilor '30.Mai ales dupa ce am vazut sute de poze din arhiva lui Willy Prager,sunt convins ca poza a fost facuta in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Atitudinea trecatorilor nu imi inspira un aer de indiferenta ci de blazare. Bucurestenii vedeau zilnic in acea perioada tancuri pe strazi,bateriile antiaeriene faceau parte din peisaj iar cerul era des brazdat de avioanele IAR 80 (care prin viteza maxima de 510 Km/ora au fost la nivelul anului 1939 printre cele mai fioroase avioane de vanatoare din lume - avioanele bolsevice au aflat acest lucru pe propria lor tinichea stalinista ) si de Stukas-urile naziste. Aveau loc alarme aeriene si bombardamente in care mureau mii de persoane. Pe scurt,in acele vremuri,bucurestenii erau greu de impresionat. Eu sunt convins ca in poza de mai jos se vede marele astronom Nicolae Donici,refugiat la Bucuresti ,care a trebuit sa paraseasca conacul stramosesc si observatorul sau astronomic din Dubasarii Vechi din Basarabia , din cauza invaziei fascistilor comunisti. Mircea ----------------------------------- Andi 18 Noi 2013 19:23 ----------------------------------- La adresa postată de Erwin, am găsit în fotografiile lui Willy Pragher două cu luneta de la Cercul Militar. În una din cele două fotografii par a fi chiar două lunete! Apar la locul știut, stânga sus. ----------------------------------- Andi 19 Noi 2013 12:55 ----------------------------------- Luneta de la Cercul Militar, dar mai de aproape. Recunoaște cineva personajul ? ----------------------------------- theogon 19 Noi 2013 19:57 ----------------------------------- Prin luneta asta m-am uitat și eu. Cred că era 1960, aveam 8 ani atunci. Imaginea Lunii o țin minte și acum. În schimb nu am reținut semnalmentele bătrânului. Cert este că multă vreme după acea dată omul mai scotea luneta în fața Cercului Militar (pe atunci CCA). Trepiedul era legat în timpul zilei cu un lanț de grilajul din colțul terasei unde a stat până prin 1969-1970. Corpul lunetei (OTA - cum îi zicem noi acum) era montat doar când se făceau observații și era adăpostit în timpul zilei. Venea omul cu ea de acasă? n-aș putea să spun. După anii '70 a dispărut și trepiedul de la locul știut. La Astroclub, pe care am început să-l frecventez de pe atunci, unii îl știau pe ''omul cu luneta'', dar cum pe vremea aceea funcționa refractorul lui Amiralului Urseanu m-am mulțumit să mă uit prin instrumentul magnific ----------------------------------- Andi 14 Iul 2026 21:30 ----------------------------------- Luneta de la Cercul Militar, dar mai de aproape. Recunoaște cineva personajul ? ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Iul 2026 11:42 ----------------------------------- Constantin D. Constantinescu avea planuri mari si se apucase de implinirea lor. Din pacate, ''Stiinta cerului'' a apucat sa apara doar intr-un singur numar. Cea mai mare realizare a lui Constantinescu a fost sedinta comuna in care grupul de initiativa pentru formarea Societatii Astronomice Romane a fuzionat cu organizatia ''Prietenii cerului'' din Campulung, cei care au scos revista cu acelasi nume (din care inca n-am vazut macar o pagina). Animatorul ''Prietenilor cerului'' a fost Alexandru Robescu Pollux, autor de carte astronomica ( nevazuta, necunoscuta deocamdata mie), domiciliat in Campulung, str. Sf. Vineri nr. 16. La scurta vreme insa, Constantin a plecat din aceasta lume, SAR nu a mai apucat sa fie constituita. Iar fandomul astronomic romanesc, la optzeci si ceva de ani dupa aceste evenimente este si mai dezbinat, intens ocupat de orgolii personale si preocupat de ciondanelile de pe internet. Mircea ----------------------------------- Erwin 17 Iul 2026 11:32 ----------------------------------- Multumim, Mircea, pentru detalii. In Arhivele Arcanum nu ai gasit nimic? ----------------------------------- Mircea Pteancu 17 Iul 2026 13:15 ----------------------------------- Cu mare drag Erwin ! In 2017 m-am inscris ca membru in Societatea Romana de Astronomie Culturala. Si mi-am propus ca intr-o scurta lucrare sa prezint o privire de ansamblu a astronomiei de amatori din Romania. Parea simplu. Cate ceva despre Anestin, despre Urania lui Dragescu, telescoapele lui Zaidel, lunetele de ochelari ale lui Alexescu, Astroclubul Bucuresti, Irimes, Beches si gata, tzac - pac, ajungeam in prezent. Si apoi, dupa acest tribut de recunostinta, sa ma ocup de Deep Sky-ul si stelele mele duble si mult preferate. Dar nici vorba ! De acea prejudecata m-am lecuit definitiv iar la prelucrarea, prezentarea si statisticile de Deep Sky si stele duble n-am mai ajuns ! Nu am terminat cu primul punct si va mai dura ... Avem un trecut astronomic mult, mult mai bogat decat mi-as fi imaginat. - Cu astronomia populara debutand in Romanica in 1839 cand inca Arago isi tinea cursurile la Observatoire de Paris. - Cu pionieratul revistei lui Anestin in 1907. O premiera, daca nu mondiala atunci internationala :P. Spre deosebire de tot ce am vazut in acea epoca, publicatii severe, scortoase si care se luau foarte in serios, revista lui Anestin a fost una de boema astronomica, un monument de astronomie culturala. - Cu debutul oficial al ATM-ului romanesc in 1931 - asa cum demonstrez in articolul meu in curs de aparitie in Pasi spre infinit, la cinci ani dupa cel american. - Cu Jean Seidel confectionandu-si oglinda de 540mm in 1938, la abia 12 ani de la prima (si minuscula) editie de 120 pagini a cartii ATM a lui Ingalls - Porter........ Ma opresc aici ca nu am timp sa stau toata ziua sa-i insir pe ilustrii nostri inaintasi. :wink: Ce este dezamagitor este ca daca si in trecut au existat polemici si contre, acestea niciodata nu au inflorit ca acum. Despre asta insa voi vorbi in lucrarea ''Societatea Astronomica Romana: uniti in dezbinare'' pe care o voi prezenta la Conferinta SRPAC din 19 Septembrie a.c. Mircea ----------------------------------- catalin dumitru 18 Iul 2026 00:35 ----------------------------------- ...''Societatea Astronomica Romana: uniti in dezbinare''... Cu toata criza de timp si oboseala care ma doboara incet-incet de mai bine de 13 ani ,trebuie neaparat sa citesc si eu aceasta lucrare . Sper sa arate ca un pamflet usturator , cu iz de caterinca serioasa (daca poate exista asa ceva :) ) ! ----------------------------------- Mircea Pteancu 18 Iul 2026 13:50 ----------------------------------- Catalin Vom vedea ce va iesi. Va tin la curent ... dar nu 220 V. Mircea ----------------------------------- Andi 23 Iul 2026 18:28 ----------------------------------- - Cu Jean Seidel confectionandu-si oglinda de 540mm in 1938, la abia 12 ani de la prima (si minuscula) editie de 120 pagini a cartii ATM a lui Ingalls - Porter........ Mircea ----------------------------------- Mircea Pteancu 23 Iul 2026 19:34 ----------------------------------- Este extrem de curios ca Jean Seidel ''greseste'' si in alte parti si isi descrie oglinda ca fiind de 540mm. Ciudat cum, dupa cucerirea puterii de catre ''fortele popular- democratice'' care au alocat bani doar pentru achizitionarea unui telescop de 500mm diametru ... referintele la telescopul cel mare al Zaidel se modifica in ... 450mm. Dar, una peste alta, acele ''forte popular democratice'' au fost mai generoase si au investit mai mult in aparatura astronomica decat ''fortele kkcioase post-decembriste'' actuale. Mai mult puteti citi in cartea ''Astronomia socializanta'' a domnului Nicolaie Radulescu, martor ocular si victima a ''razboiului astrofizic'' in urma caruia tanara echipa de astrofizicieni a lui Calin Popovici a fost, pur si simplu, spulberata. Motivul ? Calin Popovici a convins conducerea PCR sa aloce fonduri pentru un observator de astrofizica la Malu Surpat, in ramasitele Codrilor Vlasiei. Urma sa fie dotat cu un reflector cu apertura de 1 metru si cu aparatura de astrofizica.Asta i-a fost fatal. S-a pus mafia in miscare si, coordonati de C. Dramba, oponentii - exact si taman rahatii cu ochi din mediul universitar si academic - au facut plangeri, petitii si reclamatii la partid contra si pana ce proiectul a fost anulat iar initiatorul si echipa lui exclusi. De ce ? Pai, de aia s-au coit dumnealor profesorii doctori docenti si viitor academicieni sa ajunga cu orice pret la Bucuresti ? Ca in loc sa stea la Capsa sa consume pe cheltuiala Casei Universitare ... sa devina navetisti la Malu Surpat si sa fie obligati sa se chioreasca noaptea prin tot felu' de tevi ? Hai sictir, toase ! Iar partidul ( parafrazez ... care e-n toate, e-n cele ce doar ni se pare ca sunt, e-n cele ce maine NU vor mai rade la Soare, e-n holda ce nu creste, e-n viata ce aproape ca moare ... ) i-a ascultat pe turnatori si pucisti. De aceea, drept mostenire ''vrednica'' de Coculescu, fondatorul Observatorului central-urban din Bucuresti (si care avea nevoie de anuar ca sa gaseasca Luna pe cer), inca mai practica in anul 2000 o astronomie pozitionala de secol XIX. Pricepeti ce situatie halucinanta a fost ? Conducatorul acela pe care multa lume il denigreaza ca dictator si semianalfabet cu patru clase, a inteles si a aprobat fonduri, nu putine, pentru Astronomia romaneasca. Cei care s-au opus dezvoltarii Astronomiei romanesti au fost tocmai ''scolitii'', universitarii, cei cu 40 de clase. Acestea sunt ''produsele'' jalnice, chiar josnice, ale sistemului ''peer review'' in care multi naivi au incredere oarba. Salut cu respect exceptiile care cu adevarat exista dar fata de sistem am doar scarba si dispret. Nu este un sentiment nou la mine. Cand am terminat facultatea, datorita rezultatelor academice si a bursei republicane pe care am avut-o, mi s-a oferit post de asistent universitar. Fata de profesorul care mi-a facut oferta am avut atunci si am si acum un respect deosebit. Dar am vazut mlastina inconjuratoare. Eram inca student cand un grup de universitari de acolo a ajuns la zdup pentru vanzare de examene pe valuta studentilor straini. Mircea ----------------------------------- Night 31 Iul 2026 00:18 ----------------------------------- Există o tradiție privind punctul de observație din preajma Cercului Militar. Am găsit câteva informații. Atașez print screen. Am gasit si o relatare anectodica din 1931. In perioada anilor 60, domnul ce se ocupa de respectivul punct de observații, se numea Nicolae Moraru, uneori amintit și ca Moș Moraru. ----------------------------------- Mircea Pteancu 31 Iul 2026 11:00 ----------------------------------- In poza de la Cercul Militar se vede luneta lui Constantin D. Constantinescu. El, familia lui, a locuit undeva in zona. Ani de zile dupa disparitia sa, mama lui vindea lentile acromate ramase de la Constantin. Sputnikul are o adevarata poveste, foarte interesanta care ma pasioneaza, multumim pentru crestomatie. Foarte vag imi amintesc ca l-am vazut si eu, impreuna cu surorile mai mari. Si imi mai amintesc ca am vazut un film documentar de lunga durata la cinematograful nostru, dedicat Sputnikului si cosmonauticii. Nu am gasit deocamdata inregistrarea semnalului sonor de la Sputnik. Daca-l gaseste cineva, sa ne dea de stire. Mircea ----------------------------------- nobody 31 Iul 2026 17:13 ----------------------------------- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sputnik_beep.ogg ----------------------------------- Night 31 Iul 2026 23:18 ----------------------------------- Luneta de la Cercul Militar, dar mai de aproape. Recunoaște cineva personajul ? Credeam că este dl. Moș Moraru. Dar s-ar putea să mă însel. O perioadă a fost domnul Ioan Seidel/Zeidel, conform unui interviu cu legendarul Jean Drăgescu din revista Vega. Am încercuit paragrafele elocvente pentru acest topic. Ar rezulta că mai exista cineva, tot prin acei ani cu un alt intrument, o lunetă (poate moș Moraru?). ----------------------------------- Night 01 Aug 2026 00:34 ----------------------------------- Și un articol din anul 1940, în care se confirmă despre domnul Ioan Zeidel ce folosea un telescop, însă și despre cel de al doi-lea loc de observație, din zona Gării de nord/Calea Griviței, un anume profesor Cristea (?), ce folosea o lunetă - informație coroborată și cu interiviul marelui Jean Drăgescu. ----------------------------------- Mircea Pteancu 01 Aug 2026 12:26 ----------------------------------- nobody Multumesc pentru link, acolo nu mi-a dat prin cap sa caut. Exista cercuri in care daca faci referire la Wikipedia esti huiduit. Night Excelente informatiile, multumesc ! Lucrez taman la un articol despre inceputurile ATM-ului romanesc si urmeaza in zilele urmatoare sa dezgrop din arhiva personala corespondenta mea cu Zaidel, cred ca am schimbat doua scrisori. Nu-mi amintesc prea multe detalii. Ce imi amintesc este ca era foarte secretos cu privire la metode. Gavril Beches, care l-a vizitat in Pitesti, s-a plans si el de acest lucru. Daca intrebai ceva, cereai un sfat, ii placea sa-ti raspunda in ghicitori. Micul detaliu pomenit de Ioan Dragescu cu privire la polisarea pe hartie mi-a deschis ochii. Iti multumesc pentru acest articol despre care nu stiam. M-a ajutat sa aflu sursa de informatii a lui Zaidel si sa inteleg nasterea ATM-ului romanesc. Aparitia lui Seidel ca slefuitor de oglinzi de telescop de scucces ( 1930-1931) este prea apropiata cronologic de aparitia cartii ''Amateur Telescope Making'' a lui Ingalls in 1926. Filiatia aceasta nu este credibila. Polisarea pe hartie m-a dus insa cu gandul direct la cartea profesorului Miethe ''Die Selbstherstellung eines Spiegelteleskops'' din Stuttgart, 1920. Si care invata finisarea oglinzilor pe hartie. F/D-ul oglinzilor era, de pilda, F/12: D= 125mm F= 1500mm. Lingvistic, Seidel a fost filo-german. Din memorie citez - n-am recitit scrisorile lui de cateva decenii : primul sau reflector a fost de la firma Kosmos si a fost de atat de slaba calitate incat l-a determinat sa se apuce de slefuit. Pe de alta parte, informatia nu poate fi decat de relevanta partiala. La un moment dat, Seidel vorbeste despre reflectorul sau de 32cm la F= 900mm , deci F/3. In alta parte, despre RFT -ul sau de 18cm pe la F/4. Asa ceva nu poti finisa pe hartie. Numai pe smoala. Articolele publicate de el pe tema slefuirii sunt deocamdata pierdute. Mircea ----------------------------------- Night 01 Aug 2026 23:51 ----------------------------------- Mă bucur că informațiile sunt folositoare. și strânse împreună sub umbra unui topic generos. Apropo, prima lunetă pusă la dispoziția publicului ar putea fi tot în zona Sărindari / Cercul Militar, în anul 1904. Intuiția/Speculația mea, sau mai degrabă impresia, este că celebra rivalitate dintre ziarele Universul și Adevărul, de la începutul secolului trecut, s-a purtat și în subteran, prin acțiuni de popularizare/impact/notorietate sprijinind diverse acțiuni. Anunțul cum că redacția Universului cumpără o lunetă în anul 1902, anticipează popularizarea astronomiei prin observații prin telescop destinate publicului (la inițiativa unui grup destul de anonim) aflat sub egida revistei Progresele Științei. Aceasta a apărut între 1904-1906, și punea gratuit la dispoziția abonaților observații prin luneta asupra aștrilor. A existat se pare și un turneu în țară, dar preponderent ea s-ar fi aflat în zona Sărindari / Cercul Militar. Redacția Adevărului se afla la 1 minut de mers de Cerul Militar, iar cea a Universului la 3-4 minute. Astfel Universul a "cucerit" centrul divertismentului din Bucureștiul acelor ani, printr-o lunetă cu care se scurta ... Universul. Desigur este un simbolism ce exprimă doar speculația mea. Nu știu sub ce patronaj se aflau fabricile de tipar ce au scos Progresele Știintei. Ar fi extrem de interesant să vedem și noi revista, ce nu se găsește pe internet. Este destul de sigur să afirm că marele Victor Anestin, a privit prin acea lunetă. Atașez un articol în care semnează cu Van. Am decupat din articol pasajele relevante pentru subiectul nostru prin linii orizontale. Luneta respectivă pare totuși un instrument de început de secol XIX, judecând după montură dar s-ar putea să mă înșel. O altă speculație și mai comică: ar putea fi oare chiar luneta boierului Costache Conachi? (aici chiar am speculat prea mult, deși nu exclud posibilitatea). Iată cum, se poate spune că tradiția unor puncte de observație astronomică ad-hoc, a început în zona Sărindari / Cercul Militar, încă din anul 1904 ! Apoi acestă tradiție a fost preluată și în alte zone din București, continuată intermitent timp de zeci de ani, datorită unor pasionați inimoși, în anii 20 - 60, evocați în postările de mai sus. Această astronomie stradală ne spune ceva, atât despre spiritul întreprinzător al românilor dar și despre curiozitatea lor pentru bolta cerească. Am și o propunere, dacă am afla ziua exactă când luneta respectivă a fost pusă la dispoziția publicului, șă o declarăm (prin vot aici) Ziua Astronomului Amator Român. sau Ziua Astronomiei de Amatori. Poate am afla mai multe dacă am găsi revista Progresele Științei. ----------------------------------- Mircea Pteancu 02 Aug 2026 16:21 ----------------------------------- Night Iarasi multumesc ! Anuntul despre binoclul gratis il aveam deja in insectarul meu. Restul sunt contributii pentru care iti sunt recunoscator. Iar ce ai scris la sfarsitul mesajului tau este foarte adevarat. Romanii acelor vremuri erau altfel. Convingerea mea, dupa ce am trait printre unii toata viata iar de la ceilalti am citit jumate de viata: romanul post-fanariot a fost superior romanului post-comunist. Foarte tare impingerea inceputului Astronomiei citadine/ Sidewalk Astronomy de la Cercul Militar spre anul 1904. Felicitari, acesta este un nestemat al istoriei noastre astronomice ! Am sa-ti scriu pe aceasta tema mesaj privat, te rog sa-l citesti. Luneta de la Sarindari a fost mentionata de Anestin ca avand o apertura de 135mm. Este mentionata mai jos, in paragraful de deasupra tabelului Steinheil de la pag. 56 a lucrarii mele din 2018 ''Astronomii amatori romani la inceputul secolului XX'': https://www.academia.edu/41481484/Conferin%C8%9Ba_SRPAC_2018_Lucr%C4%83ri_%C3%AEn_extenso Din cele discutate, am calculat ca aceea era o luneta clasica F/15, mai exact F= 211cm. Spre deosebire de luneta lui Wolfgang Pauly despre care am dedus ca a fost F/9.6 adica F= 1300mm. Vezi tabelul Steinheil si care se verifica prin grosismentele mentionate in legatura cu cele doua instrumente. Pana la informatia gasita de tine, credeam ca Al. St. Paulman avea luneta de 135mm luminoasa ca cea a lui Pauly. Cred ca aceasta luneta a ajuns apoi, dupa ce Pauly s-a imbolnavit la ochi, la Ion Rosetti Balanescu: https://observoergosum.blogspot.com/2026/07/ion-rosetti-balanescu-pionier-al.html Acum incep sa ma intreb daca nu cumva numele de Al. St. Paulman sa fi fost al posesorului sau responsabilului cu luneta de la Sarindari. Este sigur ca luneta de la Sarindari nu este cea a lui Costache Conachi. Aceea a fost de sase tzoli deci pe la 160mm. Sustin cu arme si bagaje propunerea ta cu privire la Ziua Astronomului Amator Roman sau Ziua Astronomiei de Amatori ! Mircea ----------------------------------- Night 03 Aug 2026 13:09 ----------------------------------- Este sigur ca luneta de la Sarindari nu este cea a lui Costache Conachi. Aceea a fost de sase tzoli deci pe la 160mm. Acum mă gândeam cât de experți erau cei de pe atunci (de la noi) să măsoare diametrul unei lunete. Obiectivul sau tubul? Totuși, și mie îmi pare că ar fi prea de tot. (glume astronomice) Al. St. Paulmann apare menționat doar o singură dată în Orion, când cu petele solare. Am căutat în revista Orion dupa 135mm și iată ce am găsit: (nu este exhaustiv) August 1907: Victor Anestin și dl. W. Pauly efectuează observații cu o lunetă de 135 mm în seara zilei de 28 august, planeta Saturn având inelul foarte puțin înclinat în toamna lui 1907 - O altă persoană cu numele nedivulgat, posedă o lunetă ecuatorială de 135 mm prin care a efectuat observații și Anestin. noiembrie 1907 - În piața Sărindar din București era la vânzare o lunetă cu un obiectiv de 135 mm -informații despre această lunetă se regăsesc în paginile ziarelor încă din anul 1904, când revista „Progresele Științei” organiza un turneu cu expunerea lunetei în diverse orașe din țară, precum Ploiești, Brăila, etc noiembrie 1907 - dl. Al. St. Paulmann cu o lunetă de 135 mm, utilizând puteri măritoare între 150 și 250 x în data de 3 Octombrie 1907 la ora 3 p.m. timp civil desenează petele solare (celebrul unic desen). Iunie 1908: Și-au procurat mici lunete dl. Cartianu (comuna Ianca - Brăila), Solomon Leventer (comuna Moinești). Dl. avocat Negreanu (casier SAR Flammarion) a comandat o lunetă de 135 mm. în vara anului 1908 - "domnii Victor Anestin și Mihail Negreanu „se pun la dispoziția celor cari doresc să se familiarizeze cu cerul” . Cei doi dispun de două lunete performante, Anestin folosește luneta de 120 mm a regretatului Vermont (acum proprietatea inginerului Iaroslavici), iar Negreanu va fi posesorul unei lunete de 135 mm." în 1909 - Anestin: Cu o lunetă de 135 mm, epsilon din Boarul e o dublă cum rar se vede pe cer. aprilie 1910 - Anestin evocă instrumentele prin care a observat cerul, cu obiective între 54 și 135 mm diametru. octombrie 1912 - Anestin anunță: cei doi Rosetti-Bălănescu și-au achiziționat o lunetă de 135 mm obiectiv, cărora le dorește o cometă Rosetti Bălănescu, deoarece ... „noblesse oblige". Sustin cu arme si bagaje propunerea ta cu privire la Ziua Astronomului Amator Roman sau Ziua Astronomiei de Amatori ! Dacă comunitatea astronomy.ro va simpatiza cu ideea, s-ar putea face un sondaj, în ceea ce priveste numele sărbătorii ca apoi toată lumea să voteze pe parcursul mai multor luni. Probabil că 2-3 luni ar fi suficiente cât să intre toți cei activi. Ceea ce ne lipsește însă este data exactă la care luneta din Sărindari a fost pusă la dispoziția publicului, a maselor. p.s. căutând în lista membrilor SAR, există doar 4 intrări ce încep cu Paul. W. Pauly - str. Graurului nr. 10 Buc. N. Pauly (??? - o rudă? sau duplicat sub pseudonim, sau greșeală de editare/tipar - nu are adresa) Paul Negreanu - str. Sf. Apostoli nr. 19 Buc. Paul Ionescu - funcționar CFR - str. Dulgheri nr.4 Buc. Al st paulman poate este Paul Negreanu? . ce a desenat prin luneta lui Pauly, apoi a dorit să își procure și el una? ----------------------------------- Mircea Pteancu 03 Aug 2026 21:17 ----------------------------------- Lista mea cu membrii SARF contine 102 nume. Al. St. Paulman nu este in lista mea. Pe lista celo 102 membri este Paul Negreanu din Bucuresti str. Sf. Apostoli nr.19 dar si celalalt, locotenentul din Caracal, fara prenumele ''Paul''. Apar doi Negreanu pe lista cu cei 180 abonati la revista Orion, ambii fara prenume dar identificabili dupa profesie. Unul este cel de mai sus, avocatul. Iar celalalt este locotenentul din Caracal. De notat in revista Orion: fotografia eclipsei solare din 30 August 1905, reusita de (un alt ???) Negreanu. Poate ca este prima fotografie astronomica din Romania. Orion il citeaza drept M.I. Negreanu. Nu Paul. Deci n-a fost avocatul !? Despre aperturi. Amatorii acelor vremuri stiau foarte bine '' cu ce se mananca'' apertura. De aceea aperturile erau notate foarte scrupulos si fiecarui milimetru in plus i se faceau numeroase si adanci plecaciuni de admiratie. Luneta Trambouz a lui Flammarion este citata ''exact'' la 43mm, lunetica mecanicului ''esperantist'' Iohan Giuglea ''exact'' la 36mm, lunetele Merz la ''exact'' 54mm etc. Nu ar fi gresit de la 135mm la sase tzoli pentru nimica-n lume. Atasez poza eclipsei lui M.I. Negreanu, oleaca ''gimpuita''. Mie mi-a atras atentia ''sharada'' domnului Carada care a daruit Observatorului din Filaret o luneta de 160mm. In veci n-a mai fost apoi pomenita. Oare nu aceasta este luneta lui Conachi ? Plossl a executat numai doua lunete de sase tzoli, una fiind cea a lui jupan Costache. Ar obtine pret de sute de mii de euro la licitatie, poate chiar spre sapte cifre. Ce bine ca l-am avut pe netotul ala la Iasi, care l-a alungat pe Nadolschi si a dat luneta asta istorica la fier vechi pentru o suta de lei ... Mircea ----------------------------------- Night 03 Aug 2026 23:15 ----------------------------------- Așa simt și eu. Însă dovezile sunt altceva. Prin dovezi înteleg surse coroborate de informații ce se intersectează armonios. Nu aș exclude nici ipoteza ca respectiva luentă să fi fost pasată de la unul la altul. cea de 135. Ceea ce este important pentru noi, este că acum 120 de ani, se practica astronomia, fie ea, si de amatori. ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Aug 2026 10:44 ----------------------------------- Acel nemernic care i-a facut zile fripte lui Nadolschi si l-a alungat, avea acoperire de la Cooperativa Ochiul si Timpanul - si sunt sigur ca mai are si acum, foarte probabil vreunul dintre urmasi este parlamentar USR. Cu Nadolschi ce credeti ca a avut de impartit mafia securista ? Mi-a povestit Scurtu. A fost invitat de un astronom din Occident, pentru merite sale academice din domeniul astronomic, sa fie membru al Uniunii Astronomice Internationale. Iar el a acceptat. Noa, de aici i s-a tras sfarsitul ... ''... mai toashu, ai tradat nobila cauza a proletariatului, te-ai dat de partea reactionarilor occidentali. Acolo merge cine zicem noi nu d-astia terchea - berchea ce taie frunza prin facultati ... uite, din acest moment, iti iei catrafusele si predai toashului Breahna, om de baza si de incredere al partidului. Bucura-te ca s-a inchis canalu' unde ajungeau lichelele pana mai ieri ...''. Mircea ----------------------------------- tudor 04 Aug 2026 19:45 ----------------------------------- Dupa cate vad, istoria astronomiei românești este foarte trista! ----------------------------------- Mircea Pteancu 04 Aug 2026 22:46 ----------------------------------- Poate ca ai dreptate Tudor ! Lucrul cel mai trist mi se pare dihonia care exista intre astronomii amatori romani, cum nu au fost in stare DUPA 120 DE ANI sa reia activitatea Societatii Astronomice Romane. Constitutia ne da dreptul la libera organizare. Societatea nu a fost dizolvata niciodata deci oricand isi poate relua activitatea. Nu avem multe de facut, decat sa ne intalnim, fizic si online, cativa amatori si sa declaram ca, in conformitate cu statutul din 1907, societatea isi reia activitatea. Nu este nevoie de nici o fondare, de sedii, de observatoare, de bani si alte asemenea rahaturi ci de cateva persoane, o lista de aderenta, ''da , si eu'' si gata. Ideea nici nu este a mea dar am asimilat-o, provine de la Costel Oprisanu si Danut Ionescu de la Astroclubul Bucuresti. Si este geniala ! Daca apoi se doreste legalizare, se actualizeaza statutul vechi si se fac formalitatile si, cine are chef, toate complicatiile. Asta trebuia sa se intample in 1991 la Arad. A trebuit sa lipsesc din sala, sa recuperez o delegatie de amatori ratacind prin sat. Pe cand i-am gasit si i-am adus la intalnire pe rataciti, ( mi-a fost drag si iubesc amintirea acestui mare om si admirabil autor si astronom amator) ... dar ... Alexescu mi-a footoot planul. Pe cand am revenit ... ''les jeux sont faits'' ! In loc sa aleaga varianta simpla de mai sus, au ales sa construiasca o a doua Roma. Romanii se entuziasmeaza repede, le trebuie de toate, baiul incepe a doua zi cand se mai risipesc aburii de votca si trebuie pus mana si lucrat. Pun o poza cu macheta Simpozionului III de la Arad din 1991 cand a fost ratata formarea SAR si o poza de grup cu ''faptasii''. Ei bine, in Romania nu se gasesc zece sau douazeci de astronomi amatori capabili sa lase la o parte orgoliile si care sa redea viata unei societati vechi de 120 de ani. Ma rog, 119. Las ca pot ganezii, srilankezii si singaporezii. Nimeni nu se roaga de tine sa evoluezi iar disparitiile au loc cel mai adesea in tacere, liniste si indiferenta. Viata este cam ca la Legiunea Straina ... ''mergi sau crapa'' ... dar cui ii pasa !? Ce ti se pare ca au ales astronomii amatori romani ? Asta mi se pare cel mai trist, ce vedem atunci cand privim la noi insine in oglinda timpului. Mircea PS: dupa postare, am realizat ca azi s-au implinit exact 35 de ani de la cele relatate ... Asa ca mai pun o poza ca din cealalta lipsesc actori importanti. ----------------------------------- MrSpace 05 Aug 2026 14:29 ----------------------------------- Dupa cate vad, istoria astronomiei românești este foarte trista! Astronomii romani s-au impartit ca restul societatii in: cei "de conditie sanatoasa" si restul. ----------------------------------- tudor 06 Aug 2026 08:46 ----------------------------------- Da, corect! Toată istoria noastră mai ales din perioada comunismului este trista! ----------------------------------- Erwin 07 Aug 2026 07:32 ----------------------------------- Sperante mai sunt. Sunt acum cel putin 3 societati cu acoperire larga, nu chiar nationala, care au membri in comun. Cel putin doua dintre ele au luat avant pe baza noii generatii asupra carora "anumite persoane" nu au nicio influenta. Aceste "anumite persoane" devin marginalizate pe masura ce trece timpul, asa este si normal intr-o societate corecta. ----------------------------------- Mircea Pteancu 07 Aug 2026 11:51 ----------------------------------- Este foarte bine asa. O persoana poate sa faca parte din si sa colaboreze cu ''nspe'' organizatii. Nu are nici un efect negativ faptul ca moshu Mircea este membru atat la MCSE, cat si la SRPAC sau AAVSO. Ce sa mai vorbim de Galaxis. Si colaborez foarte bine cu Asociatia Astronomica Sirius iar de curand am devenit membru in ''astROmania''. La randul lor, persoanele juridice se pot afilia cu altele asemenea sau pot deveni parte ca membru colectiv. Astfel, Societatea Astronomica Romana Flammarion, infiintata de Anestin si compania, era membru colectiv al Societe Astronomique de France. La ora actuala stapaneste in societate o intelegere foarte gresita a sensului vietii. Idiotenii de genul '' your beauty is eternal'' sau ''cum sa prinzi suta''. Adica = ai timp. In curand fac 72 si deja padurea este rarita in jurul meu. Adevarul crud este ca nu ai mult timp la dispozitie. Trebuie sa te bucuri si sa impartasesti lucrurile frumoase, acum si aici. In curand va fi prea tarziu ... iti garantez si imi asum raspunderea cu semnatura olografa la notar ca ''your beauty is not eternal''. Deci sfatul meu, draga astronomule amator, este sa profiti de moment si ''intra in dans'', nu sta pe tusa ''sa vinzi patrunjel'' ( cum se zicea despre timizi pe vremea salilor de dans - faine vremuri). Inscrie-te in astrocluburi si asociatii si societati, participa cu drag, cu toata puterea pasiunii la observatii si evenimente astronomice ca sa ai parte de prietenia stelelor care vine mai ales prin prietenii si fratii de stele ! Mircea ----------------------------------- Night 10 Aug 2026 14:13 ----------------------------------- Există avantaje reale la aderarea ca membru în asociații: schimbul de experiență între participanți, de la know how la sentimentul apartenenței unei comunități. Susțin ideea să fie cât mai multe asociații de profil, pentru a acoperi toate zonele geografice. Cât privește partea de legi (să reducem poluarea luminoasă etc.) este nevoie de altceva, și anume ca un astronom amator să devină parlamentar, să inițieze și să se voteze (accepte) o lege în acest sens. Vise, realizabile, dar, puțin probabile. ----------------------------------- Mircea Pteancu 11 Aug 2026 13:46 ----------------------------------- Da-mi voie sa te contrazic. Armand il stie pe un amator de la MCSE care a convins administratia a cinci localitati sa accepte sisteme de iluminat prietenoase cu cerul. Oamenii au mai multa lumina iar cerul a redevenit mult mai instelat. Fara nici unul dintre rahatii cu ochi pomeniti de tine pe acolo ... Mircea ----------------------------------- Night 12 Aug 2026 11:00 ----------------------------------- Da, există reușite locale. Însă dacă ar exista o lege să oblige toate primăriile să ocrotească spații astronomice, eventual cu măsuri mai active, de exemplu să ai o telecomandă și să oprești becul stradal deranjant de tot, când faci observații. etc. ----------------------------------- tudor 12 Aug 2026 12:42 ----------------------------------- Pana la lumini prietenoase e cale lunga atata timp ca si in parcuri avem lumini. Orice dendrolog cunoaște ca un arbore, copac sau planta au nevoie de întuneric pe timp de noapte pentru a creste armoniose. Deci iluminatul fără cap ne afectează în primul rand arborii, deci direct calitatea vietii, ce sa mai vorbim de "mofturile" astromaniacilor ca noi de a avea lumini direcționate în jos. Dacă uneori exista înțelegere la administratia locala tine de cât de destupat la cap este edilul locului. Dar cum deobicei se gândește doar la "afaceri", nu ma mir ca nu da nici doi bani pe calitatea vieții cetății din care și el face parte! ----------------------------------- Erwin 13 Aug 2026 09:32 ----------------------------------- Nici macar acum cu criza energetica nu vad sa se fi oprit iluminatul public, macar asa din doi in doi stalpi... Macar aia din fata blocului sau caselor noastre... :D