----------------------------------- Stanescu Octavian 21 Ian 2007 17:41 Primul Schmidt-Cassegrain construit in Romania ----------------------------------- Ieri am montat in tub componentele optice (Lama corectoare , Og primara,secundara) Slefuirea lamei a fost pentru mine noutatea am lucrat la ea 1,5 luni . Telescop micut de 120mm dar f/5 aplanatic secundara hiperbolica si nu sta lipita de lama de corectie. Obstructia e mare 40% dar altfel nu se poate obtine camp plan. Lama inca nu este acoperita antireflex dar la primele teste vizuale se vede grozav nu am mai privit prin telescop cu camp plan. ----------------------------------- sky 21 Ian 2007 17:47 ----------------------------------- Felicitari si la mai multe. lama de corectie de unde ai achizitionat-o? ----------------------------------- Stanescu Octavian 21 Ian 2007 18:02 ----------------------------------- Multumesc. Este slefuita de mine din sticla Bk7 La inceput plan paralel cu precizie de paralelism de 20 sec arc din proiect se cerea 60 sec. Plan am adus-o la L/15 apoi una din fete am asferizat-o la parametri ceruti in proiect . ----------------------------------- Catalin Paduraru 21 Ian 2007 18:41 ----------------------------------- Super tare. Asteptam niste poze si concluzii, dupa cateva nopti de observatii. Numai bine si felicitari! ----------------------------------- zoth 21 Ian 2007 19:09 ----------------------------------- Felicitari pentru instrumentul construit! E o premiera importanta pentru Romania. intrebari: -la ce lungime a iesit tubul? -ce parametru duce la o distanta asa mare intre lama si secundara? -parghia creeata de secundara nu e prea mare incat sa duca la deformarea lamei? ----------------------------------- Stanescu Octavian 21 Ian 2007 19:55 ----------------------------------- Multumesc. Tubul a iesit de 360mm Eroarea frontului de unda se micsoreaza si se mentine buna si la marginea campului prin distantarea lamei de grupul primara-secundara . calitatea maxima exagerata se obtine cu lama adusa in centrul de curbura a primarei la mine ar fi 600mm dar atunci ar fi tubul prea lung. Schimbarea distantelor nu se poate face decat prin modificarea conicitatii hiperbolei si a parametrilor asferizarii lamei. ----------------------------------- HoO_Germany 21 Ian 2007 20:03 ----------------------------------- felicitari la construcite, arata bine si este o noutate buna :) Sant curios de primele imagini facute cu acest instrument :) ----------------------------------- sky 22 Ian 2007 00:44 ----------------------------------- Multumesc. Este slefuita de mine din sticla Bk7 La inceput plan paralel cu precizie de paralelism de 20 sec arc din proiect se cerea 60 sec. Plan am adus-o la L/15 apoi una din fete am asferizat-o la parametri ceruti in proiect . Eu stiam ca o asemenea suprafata optica trebuie si tratata. Ai de gand sa-i faci ceva in acest sens? ----------------------------------- Doru Dragan 22 Ian 2007 09:33 ----------------------------------- Despre ce fel de tratament vorbesti? Banuiesc ca e vorba despre cel antireflex. Instrumentul merge si fara tratamentul antireflex, acesta ii va imbunatati doar lumina si contrastul. Toate firmele care fac lentile de ochelari au incinte vacuumate pentru depuneri in vid. La o astfel de firma face Tavi metalizarea oglinzilor. Tot acolo se va face si tratamentul antireflex. ----------------------------------- sky 22 Ian 2007 12:21 ----------------------------------- ihi. ok :lol: ----------------------------------- Mitu Catalin 22 Ian 2007 21:49 ----------------------------------- Felicitari si la mai mare ! Poate ne aratati si fotografii facute cu el . ----------------------------------- hans602 22 Ian 2007 22:31 ----------------------------------- Respect,succese si satisfactii mai departe. Clear sky Hans ----------------------------------- sky 22 Ian 2007 23:18 ----------------------------------- Felicitari si la mai mare ! Poate ne aratati si fotografii facute cu el . Sa stii Cataline ca nu toata lumea se arunca la poze. Si io fac poze, dar cu camp mare, mai mult la conjuctii. Am o atractie deosebita pentru ele. ----------------------------------- Mitu Catalin 22 Ian 2007 23:52 ----------------------------------- Ma gandeam ca avand campul plat si F/5 ar fi un instrument deosebit pentru astrofoto , apertura de doar 120mm si obstructia mare nu mi se pare a fi grozava pt. vizual. ----------------------------------- zoth 23 Ian 2007 00:11 ----------------------------------- Asa este! Obstructia de 40% si raportul focal de 5 fac din el un instrument aproape specializat pentru foto. ----------------------------------- Stanescu Octavian 23 Ian 2007 01:48 ----------------------------------- Nu uitati ca obstructia de 40% este liniara (asa este moda ,nu inteleg de ce) . Daca calculez suprafata in mm patrati umbrita adica cate procente din fluxul luminos lipseste se ajunge la 16% lumina lipsa . Secundara are 48 mm diametru . Primara 120mm diametru. In programul meu nu exista obstructia liniara exista o diagrama a vignetarii in procentele de care spuneam in functie camp. ----------------------------------- zoth 23 Ian 2007 10:28 ----------------------------------- Nu este moda, obstructia unui instrument este exprimata corect prin raportul diametrelor d/D. Calculul suprafetei obstructionate a unui instrument este exprimata de acelasi raport doar ca ridicat la patrat (d/D)^2. ----------------------------------- Stanescu Octavian 23 Ian 2007 11:13 ----------------------------------- Teoria nu prea are mare importanta daca practic nu se intelege influenta obstructiei. atat teoretic cat si practic obstructia marita reduce contrastul cu care telescopul separa doua puncte ( in apropierea limitei date de diametrul +precizia slefuirii oglinzii). Aceasta reducere de contrast afecteaza mai mult la planete unde benzile petele de culoare relieful au contrast foarte redus. Dar cu un telescop mare peste 200 mm chiar Newton se vad foarte bine detaliile pe planete. La stele ,roiuri,Deep sky nu se observa vreo influenta semnificativa a obstructiei. Stelele au contrast iar obstructia aduce doar un mic si palid inel in jurul stelei dar nu le lipeste reducand puterea de separare. Aceste lucruri le puteti cantari dupa mai multi ani de observatii prin diverse instrumente. Puteti incerca simulari cu programul binecunoscut Aberator.3 ----------------------------------- zoth 23 Ian 2007 13:12 ----------------------------------- Octavian, teoria are o importanta la fel de mare ca si practica, doar ca trebuie sa invatam sa o interpretam corect. Si daca o interpretam corect ajungem exact la ce spui tu, obstructia centrala a unui instrument micsoreaza contrastul de separare dar nu si puterea de separare a instrumentului care e data in principal de diametrul lui (pentru cazul ideal in care suprafata optica este perfecta). Din cauza asta mie nici nu-mi trebuie zeci de instrumente si ani de zile ca sa pot trage o concluzie. Interpretand corect teoria stii intotdeauna ce imagine este in stare sa dea un anumit telescop. La instrumentele cu obstructie mare se spune ca sunt mai specializate pentru foto tocmai din cauza contrastului redus pe care il au la planete, dar asta nu inseamna ca nu sunt instrumente bune. ----------------------------------- sky 23 Ian 2007 20:02 ----------------------------------- Octavian, teoria are o importanta la fel de mare ca si practica, doar ca trebuie sa invatam sa o interpretam corect. Si daca o interpretam corect ajungem exact la ce spui tu, obstructia centrala a unui instrument micsoreaza contrastul de separare dar nu si puterea de separare a instrumentului care e data in principal de diametrul lui (pentru cazul ideal in care suprafata optica este perfecta). Din cauza asta mie nici nu-mi trebuie zeci de instrumente si ani de zile ca sa pot trage o concluzie. Interpretand corect teoria stii intotdeauna ce imagine este in stare sa dea un anumit telescop. La instrumentele cu obstructie mare se spune ca sunt mai specializate pentru foto tocmai din cauza contrastului redus pe care il au la planete, dar asta nu inseamna ca nu sunt instrumente bune. :lol: :lol: :lol: un apo de 100 mm si e deajuns sa-ti satisfaca pofta de fotografie pentru toata viata. ----------------------------------- tamasflex 25 Ian 2007 19:46 ----------------------------------- Domnilor dl. Stanescu Octavian a facut un lucru nemaipomenit. Am ramas mut pentru o clipa. Si ma bucur ca mai exista oameni car e se aventurieaza in astfel de lucrare. Cred ca lama de corectie a fost cea mai greu lucru si sper ca dl. Stanescu Octavian o sa ne detaileze mersul lucrarii. Exista diferite metoade dar sint curios ca dinsul cum a realizat lama de corectie. ----------------------------------- Stanescu Octavian 25 Ian 2007 23:03 ----------------------------------- Multumesc pentru aprecieri. la slefuirea lamei am folosit petale rotitoare de smoala cu factor de umplere maxim la 0.7 din raza.Probleme sunt la masuratori.Eu nu am avut de facut o lama clasica de camera Schmidt care e simplu de testat , freci pana corecteaza sfericitatea primarei . Dorind un SCass aplanatic, secudara este hiperbola iar parametri lamei sunt subcorectori rezultati din optimizarea intregului sistem pentru obtinerea erorii minime a frontului de unda. Am sintetizat cu un program pe PC imaginea de interferenta a lamei cu calibru plan, dar am folosit in paralel si testul Ronchi prin autocolimatie cu calibru plan ,la fel si pentru hiperbolizarea secundarei. ----------------------------------- zoth 07 Feb 2007 14:04 ----------------------------------- Fara legatura cu instrumentul lui Octavian pe care il consider o realizare REMARCABILA, doar pentru ca s-a vorbit despre obstructii: "In practica vom retine faptul ca o obstructie de 10% nu produce o alterare semnificativa a imaginii. O obstructie de 20% va duce la o intensificare vizibila dar tolerabila a primelor doua inele de difractie. Obstructia de 30% nu este recomandabila mai ales pentru un instrument folosit pentru suprafetele planetare sau pentru observarea companionului unei stele duble. De la obstructii de 40% in sus, putem vorbi ca ar fi admisibile doar pentru telescoapele fotografice cu camp mare." Jean Texereau ----------------------------------- Doru Dragan 07 Feb 2007 16:32 ----------------------------------- Citate din marii maestri. Chapeau! Din cate stiu eu toate schmidt-urile de la Meade au obstructie de peste 40%. ----------------------------------- zoth 16 Iul 2007 09:59 ----------------------------------- Din ce ai scris pana acum: -diametrul primarei = 120mm -raza de curbura a primarei = 600mm -diametrul secundarei = 48mm -raportul focal general = 5 De aici rezulta: -raportul focal al primarei = 2.5 -magnificatia secundarei = 2 Daca nu e secret m-ar interesa pe ce conicitate ai mers cu primara (0 corectata de placa, 1 sau alta conicitate) si ce raza de curbura a iesit pentru secundara (eventual ce conicitate are). ----------------------------------- Stanescu Octavian 16 Iul 2007 11:18 ----------------------------------- primara este sferica (avantaj la slefuire, e mai greu de parabolizat la f/2,5) secundara are raza 530 mm, conicitate -5.aceste valori sunt legate la optimizare impreuna cu asfera lamei de corectie. Deci primara si distanta dintre oginda si lama am impus-o eu, si am lasat optimizare automata la valorile celorlalte componente. ----------------------------------- Doru Dragan 16 Iul 2007 17:00 ----------------------------------- Acest instrument a fost facut de Tavi mai mult ca test, sa vada daca poate face asa ceva. Dupa cum ati vazut, nu exista secrete :) Tavi a publicat toate detaliile de constructie ale instrumentului, inclusiv imaginea sculei cu care a facut lama corectoare. Adevarata cheie o constitue programul de proiectare optica (pe care oricine il poate descarca de pe internet) dar mai ales experienta pe care Tavi a acumulat-o in cei aprox. 20 de ani de cand face telescoape. A intrat in linie dreapta lucrul la Schmidt-Cass. de 250 :) Asta nu va mai fi de joaca :D ----------------------------------- alexconu 16 Iul 2007 17:47 ----------------------------------- Spor la 250. Sa nu cumva sa interpreteze cineva ca as dori sa stirbesc din meritele lui Tavi sau mai stiu eu ce. Taoata stima si repsectul pentru munca lui si tot asa in continuare. Dar, acum cateva zile am aflat ca titlul topicului s-ar putea sa nu mai fie actual. Am aflat ca prin anii 80 un tip din Focsani daca nu ma insel construise un SC tot in casa. O sa ma interesez mai exact despre povestea instrumentului astuia dupa Perseide. Chestia am aflat-o la o poveste in Astroclub. ----------------------------------- zoth 16 Iul 2007 20:06 ----------------------------------- Dar, acum cateva zile am aflat ca titlul topicului s-ar putea sa nu mai fie actual. Am aflat ca prin anii 80 un tip din Focsani daca nu ma insel construise un SC tot in casa. Asta chiar nu mi se pare important. Important e ca Octavian a construit acest instrument. Am analizat si eu aceasta constructie dupa puterile mele si analizand si fotografiile care au fost postate trag niste concluzii: Octavian a fortat doua lucruri punand baza prea mare in corectia placii schmitd: 1. raportul focal al primarei de 2.5, pe care Texereau nu il recomanda sub 4 2. magnificatia secundarei de 2, pe care acelasi sus citat nu o recomanda sub 3 Raza de curbura a secundarei de 530 mm se apropie mult de valoarea curburii primarei de 600 mm si deci campul va avea o curbura foarte mica, deci e ok! Sper ca la noua constructie Octavian sa tina seama de aceste lucruri, placa Schmitd nu poate sa faca minuni indiferent de gradul ei de asferizare... ----------------------------------- alexconu 16 Iul 2007 20:10 ----------------------------------- Important e ca Octavian a construit acest instrument. Total de acord. Era doar o constatare istorica. ----------------------------------- raduM 16 Iul 2007 20:51 ----------------------------------- Spor la lucru și mult succes ! :D Vara asta nu (deși aș fi vrut să m-apuc) dar poate într-o zi o să mă învățați să șlefuiesc o oglindă :D . Tare mi-ar place să fac așa ceva, deși mă-ncurc în mâini la practică :oops: . ----------------------------------- Doru Dragan 17 Iul 2007 10:06 ----------------------------------- Am discutat cu Tavi la un moment dat despre cum s-a ajuns aici. Slefuirea unei oglinzi sferice e relativ usoara :) Parabolizarea e o operatie mai delicata dar tehnica e descrisa inclusiv in cartea regretatului Matei Alexescu. De aici incolo incepe partea intr-adevar grea. Suprafete convexe elipsoidale, hiperbolice, diferite conicitati, supracorectare, subcorectare, suprafete asferice. Despre toate astea se vorbeste in cateva carti si unele reviste dar metode concrete de realizare ... mai putin. Cine le facea pana acum, fie beneficia de experienta acumulata de altii (si transmisa mai ... confidential) fie bajbaia. E imposibil sa faci un instrument serios care sa contina asemenea piese fara sa ai un program de proiectare optica. Si e imposibil sa ai un asemenea program fara internet, broadband si P2P :) (asta in afara de cazul ca ai bani seriosi). Deja telescopul cassegrain are o gramada de parametrii de optimizat. Si exista cateva tipuri de cassegrain. Tavi a parcurs acesti pasi si in fiecare etapa s-a lovit de probleme pe care a invatat sa le rezolve. ----------------------------------- zoth 17 Iul 2007 12:36 ----------------------------------- Un Cassegrain clasic (fara placa corectoare) poate fi calculat si cu creionul pe hartie, nu e greu. Daca insa vrei sa optimizezi un parametru atunci iti dau dreptate, nu se poate fara un program specializat, dar si asa e foarte complicat, cand vrei sa optimizezi un parametru se strica alti doi-trei pe putin. Eu nu am reusit pana acum sa impac in nici un fel un camp plan cu o obstructie decenta (pana in 30%). Ce naiba de compromisuri trebuie sa fac sa impac acesti doi parametri? Banuiesc ca si voi v-ati impiedicat de aspectul asta, ati putut trece peste el? La partea practica, despre transmiterea informatiilor intr-un stil mai... "confidential", asta chiar nu inteleg, se poate pierde informatie folositoare si e mare pacat de asemenea experienta pierduta. Care poate fi sensul sau folosul unei asemenea prostii? ----------------------------------- Doru Dragan 17 Iul 2007 12:54 ----------------------------------- Daca o sa ai curiozitatea sa cauti (stiu ca o ai :)) o sa observi ca sunt destul de putini astronomi amatori care-si construiesc singuri instrumentul, mai ales in Europa. Cei mai multi dintre ei fac newtoniene. Foarte putini fac cassegrain. Si mai putini fac schmidt-cass. Ba, ca sa mergem mai departe, exista destul de multe newtoniene de vanzare si destul de putine din alte feluri. (cassegrain mai deloc, mak-uri putine, schmidt-cass vreo cateva). Firmele care fac asa ceva se numara pe degete si deobicei cer niste oarece bani pentru asemenea scule. Motivul este ca e destul de multa munca pentru a face asa ceva si o tehnologie destul de avansata. Asta e si motivul pentru care informatia nu prea circula.