----------------------------------- Mircea Pteancu 24 Feb 2013 19:20 TAINA STIINTEI EMINESCIENE ----------------------------------- TAINA STIINTEI EMINESCIENE un articol de Virgil V. SCURTU Mihail Eminescu Am citit de multe ori diferite articole, sau chiar carti (FRAGMENTARIUM) in care se faceau afirmatii asupra cunostintelor de astronomie ale lui EMINESCU, de catre persoane mai mult sau mai putin in cunostinta de cauza, ele fiind destul de departe de stiinta astronomica.In cele ce urmeaza vom porni de la afirmatiile altui autor, astronom profesionist, care s-a preocupat de subiect cel putin din anul 1966. De cele mai multe ori se face trimitere la poezia LA STEAUA, care chiar din titlu ne trimite la ASTRONOMIE. O analiza detaliata si pertinenta a acestei poezii se gaseste la finele vol. 3 de POEZII, sub ingrijirea lui D. MURARASU (1982) unde autorul face chiar parada de eruditie, pe aproape 3 pagini(354-357). Dar concluzia principala a autorului este corecta, cand afirma ca poezia LA STEAUA de EMINESCU este o prelucrare dupa poezia lui GOTTFRIED KELLER "SIEHST DU DEN STERN"(Neuere Gedichte,1851). Din punct de vedere al formei,versificatia (ritmul, rima si masura) ca si eufonia celor doua poezii sunt identice, ceea ce se poate constata si de un necunoscator al limbii germane, pentru care citam prima strofa a poeziei originale: " Siehst du den Stern in fernsten Blau Der flimmernd fast erbleicht ? Sein Licht braucht eine Ewigkeit Bis es dein Aug' erreicht? " Cat priveste continutul, tot MURARASU pune diagnisticul corect de "loc comun" al celor doua cazuri, din moment ce in LAROUSSE din anul 1865 se gaseste urmatoarea informatie: "Une etoile peut donc s'eteindre et disparaitre totalement aujourd'hui et ,pendant 2700 ans, les hommes continueront a la voir au bout de leurs instruments et a la compter dans leur catalogues". Dupa masurarea primelor paralaxe (distante) stelare de catre BESSEL, STRUVE si HENDERSON(1835-1839), si dupa determinarea vitezei luminii de catre ROEMER, in anii 1675-76, acest fapt devenise un "loc comun". Dar astronomul profesionist ION CORVIN SINGEORZAN, dupa articolul din revista Familia din ianuarie 1966, cu titlul "Eminescu si Universul", revine asupra subiectului si in volumul 2 din ,,GHIDUL COSMOSULUI'' (1980), pe la mijloc, unde citeaza din alte poezii, cum ar fi ,,SCRISOAREA I'' sau ,,LUCEAFARUL''. Noi vom cita din aceleasi poezii, dar si alte versuri. ION CORVIN SINGEORZAN in cartea citata mai sus, vol.2, la pag.105, citeaza, printre altele, urmatoarele versuri din ,,SCRISOAREA I '', punandu-le in legatura cu lucrarea lui SPIRU HARET despre instabilitatea SISTEMULUI SOLAR: "Soarele, ce azi e mindru, el il vede trist si ros Cum se-nchide ca o rana printre nori intunecosi, Cum planetii toti ingheata si s-asvirl rebeli in spat Ei, din frinele luminii si ai Soarelui scapati;" Acest aspect al Soarelui ROS, apare si in poeziile dedicate lui MURESANU. In varianta din anul 1872 (ANDREI MURESANU- ,,Tablou dramatic intr-un act'' ), venind vorba de satan , in versurile 196-197 gasim: "Ca sori mai pilpii rosii gigantice faclii Si-apoi se sting.-" Iar in varianta din anul 1876 ( MURESANU ), tot in legatura cu satan , vedem o forma mai evoluata a decaderii Soarelui, nu in pitica rosie ci in pitica neagra (stinsa), in versurile 171: "Atunci negreste, Soare...'' Versurile citate, in legatura cu posibilul sfarsit al Soarelui se incadreaza in problema COSMOGONICA, a originii si evolutiei corpurilor ceresti care , daca ne referim la EVOLUTIA STELARA , a fost pusa la punct abia pe la mijlocul secolului trecut , adica la o suta de ani DUPA EMINESCU! De unde si-o fi luat EMINESCU informatia? Revenind la ,,SCRISOAREA I '', ne-a atras atentia si urmatorul vers(34): "Universul fara margini e in degetul lui mic", care ne duce cu gandul la o consecinta a teoriei generalizate a relativitatii si a gaurilor negre, cand, datorita unor densitati fantastice, cum ar fi densitatea PLANCK de 10 la puterea 93 grame/centimetru cub, intreaga masa a Universului observabil ar incapea intr-un degetar, cam asa cum reiese din versul citat. Ajungem astfel si la ,,LUCEAFARUL''. Versurile 259-260: "Si cai de mii de ani treceau In tot atitea clipe" Mai multe aici: http://observoergosum.blogspot.ro/ ----------------------------------- Michel Ardan 19 Apr 2013 12:07 ----------------------------------- Este de amintit aici și o altă posibilă sursă de inspirație a poetului. Se știe de relația cu Veronica Micle. Ei bine, ceea ce se știe mai puțin, este că soțul Veronicăi era cumva astronom, deși Ștefan Micle a fost un pedagog și fizician român, profesor universitar la Iași. Între 1867-1875 a fost rector al Universității din Iași. Pe 7 august 1864 s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj cu tânăra năsăudeancă Veronica Micle (născută Câmpeanu). Istrati spune ca a vazut urmatoarele manuscrise ale lui Micle: Mineralogia, Mecanica agricola, Astronomia, Botanica, Zoologia, Chimia analitica, Chimia anorganica, Chimia organica si Chimia experimentala. Din amintirile lui "Ioan Slavici Slavici" știm că după stabilirea la Iași în 1874, Eminescu frecventa salonul Veronicăi. Nu ar fi de mirare ca în vizitele sale la Veronica Micle, Eminescu să-și fi aruncat un ochi și asupra cărților de astronomie din biblioteca soțului. De aici ideea, că unele date și cunoștințe astronomice ar fi fost cumulate și pe această cale. "La steaua" apare pentru prima dată pe 25 octombrie 1886, în „România liberă“ iar in decembrie 1886, in covorbiri Literare. sursele datelor sunt de pe wikipedia și din acest link http://www.phys.uaic.ro/stefan-micle_l629_p0.html Rog corecție dacă datele sunt incorecte. ----------------------------------- sternchen 20 Apr 2013 23:21 ----------------------------------- .. Eminescu să-și fi aruncat un ochi și asupra cărților de astronomie din biblioteca soțului. De aici ideea, că unele date și cunoștințe astronomice ar fi fost cumulate și pe această cale. Dar n-ar fi exclus sa fi aruncat o privire si printr-un telescop aflat in preajma...oricum bolta instelata a fost intotdeauna un element romantic.Daca un asemenea instrument ar fi existat acolo probabil n-ar fi putut rata asemenea ocazie. Cu toti stim cat de fascinanta poate fi doar o privire la ocularul unui telescop de amatori.Daca mai adaugam si calitatea cerului din acele timpuri+ mintea de geniu a poetului rezulta o sursa de inspiratie inepuizabila.si desigur cartile de astronomie din acea vreme Posibil ca geniul poeziei romanesti sa fi avut o inclinatie in a cauta sa inteleaga/cuprinda ceea ce e de necuprins.Adica as zice ca poezia lui tinde spre sfera divinitatii care a creat universul.Mi-l imaginez pe Eminescu intrebandu-se:daca Universul e asa de mare si fain,oare cum o fi Creatorul sau?..e-o intrebare ce ar fi bine sa ne-o punem fiecare dintre noi.Nu trebuie sa fi geniu sa-ti pui o asemenea intrebare.Mai greu e sa gasesti raspunsul.. ----------------------------------- Blakut 25 Apr 2013 17:30 ----------------------------------- Daca se facea Eminescu fizician poate aveam si noi un nobel. ----------------------------------- Alex Gaina 13 Aug 2014 13:06 EMINESCU- ASTROFIZICIANUL IN BASRABIA ----------------------------------- Si in Basarabia se gasesc oameni de stiinta, care, dupa parerea mea, supraapreciaza geniul stiintific al lui Eminescu. Din randul lor fac parte D-nii Ion Holban, Dr. in fizica si matematica, fost doctorand la Instiutul unificat de cercetarui nucleare (Dubna), autor a catorva publicatii din domeniul fizicii corpului solid, dar si http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/436162?pn=opac%2FAdvancedsearch&q=all_authors%3AHolban%2C+Ion#SEARCH_LIMIT=20&bibliographic_level=all&limit=20&material_type=all&ob=asc&q=all_authors%3AHolban%2C+Ion&s_source=local&sb=relevance&start=0&view=CONTENT&wi=false http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/472941?pn=opac%2FAdvancedsearch&q=all_authors%3AHolban%2C+Ion#SEARCH_LIMIT=20&bibliographic_level=all&limit=20&material_type=all&ob=asc&q=all_authors%3AHolban%2C+Ion&s_source=local&sb=relevance&start=0&view=CONTENT&wi=false precum si Ion Dediu, academician, Dr. hab biologie, autorul unei valoroase enciclopedii ecologice, dar si un entuziast exagerat , dupa parerea, mea a intuitiei stiintifice a lui Eminescu. Domnia sa, considera, ca Eminescu i-a intrecut pe multi dintre fizicienii secolului XX in ceea ce priveste conceptia cosmologica. Intr-un rand mi-a comunicat, ca a discutat chiar cu Steven Hawking si i-a aratat britanicului asupra valorii cosmologice a uneia dintre scrisorile lui Eminescu. Nu stiu daca o fi asa, dar parerea mea personala este, ca 1) stiinta incepe acolo unde sunt formule 2) valoarea unei ipoteze teoretice poate fi confirmata, sau infirmata doar de experiment, sau observatie. Experimentul si Observatia sunt judecatorul de ultima instanta a unei ipoteze fizice. Poezia "La steaua" ma trimite pe mine personal la experimentul lui Romer dar si la concluzia destul de importanta pentru un copil, cel putin, ca viteza luminii este foarte mare, dar finita!!!! Viteza luminii este extrem de mare in comparatie cu viteza avionului, sau a rachetei, sau chiar a sunetului (vezi- fulgerele), familiare in sec. XX, dar este totusi finita. Este foarte important sa intelegem, ca o viteza de 300000 km/sec, este foarte mare in comparatie cui o viteza de circa 10-30 km/sec, care sunt obisnuite in lumea sistemului solar. Ca sa fiu mai explicit, in ceea ce priveste poezia eminesciana: este suficient sa scriem c=s/t ca am trecut de la literatura la fizica. Daca nu o fi asa Romer ne va judeca. ----------------------------------- Doru Dragan 18 Aug 2014 22:03 ----------------------------------- Fizica observationala si experimentala a fost depasita prin "experimentul" pur mental facut de Albert Einstein pe o banca din Berna privind la ceasul din turla bisericii, experiment prin care a pus bazele Teoriei Relativitatii. Iar versurile lui Eminescu imi dau fiori la fel ca cel mai tare film stiintifico-fantastic: Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând îl înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. Cum naiba a reusit sa scrie versurile astea avand in vedere ca nici macar nu cred ca a zburat vreodata cu avionul ?!?!?! ----------------------------------- 2SKY 18 Aug 2014 22:29 ----------------------------------- Are niste referiri clare la stele , cer , deasupra... in rest nu cred ca era conspirationist . Daca citind versurile , incerci sa le intelegi sub alt sens decit astronomic , mie imi par frumoase dar nu SF . Acele versuri imi par mai mult legate de religie .... Cred ca avea ceva cunostinte de astronomie , fiind citit . ----------------------------------- Matrixul 19 Aug 2014 12:38 ----------------------------------- "Nu e nimic și totuși e ..." Hmmm... Acest vers sa aiba vreo legatura cu lumea cuantica unde electronul poate fi unda si particula in acelasi timp ?... ----------------------------------- valy 19 Aug 2014 13:11 ----------------------------------- Dar asta poate din cauza ca am stat prea mult cu nasul in carti de fizica. ..Cica si el a stat cu nasul prin carti, sau a prins ideile vremii, nu era chiar incult in cap. Sau poate doar le-a potrivit ca sa ii iasa rima. ----------------------------------- Kirk Spock 19 Aug 2014 15:50 ----------------------------------- Ehe, daca admitem posibilitatea calatoriei in timp, fie si in alt plan decat cel fizic, s-ar explica totul. Si la Eminescu, si la Da Vinci, Jules Verne... ----------------------------------- Doru Dragan 20 Aug 2014 09:34 ----------------------------------- Poate incearca cineva sa explice cum poate un om care nu a zburat in viata lui nici macar cu avionul sa scrie : Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. La 1883. Fara sa fi vazut Star Trek sau ceva asemanator. Fara TV. Fara YouTube. Sau poate asta: Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. "Și vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naște." Adica cum? Ce-a vrut sa zica poetul in aceasta strofa? Ia, o analiza literara pe text ... ----------------------------------- Doru Dragan 21 Aug 2014 08:41 ----------------------------------- Noi nu vorbim aici despre acel articol, nici despre Pluto si nici macar despre viteza exacta a luminii in vid. Noi vorbim aici despre faptul ca Eminescu la 188x, fara sa fi zburat macar cu un avion avea puterea sa-si imagineze un zbor cosmic (Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele). Si mai vorbim despre faptul ca tot la acea vreme cand multi fizicieni abea patrundeau intelesul fenomenelor, el avea abilitatea sa le exprime in versuri. "Și vremea-ncearcă în zadar / Din goluri a se naște" e dupa parerea mea o exprimare poetica foarte buna a legaturii spatiu-timp-masa. Asta ca sa nu mai vorbim despre "La steaua care-a rasarit/ E-o cale-atat de lunga/ Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii sa ne-ajunga" despre care s-a tot vorbit. Inca o data trebuie sa tinem cont de vremea la care s-au scris aceste versuri, cand multi fiziceni se straduiau inca sa patrunda aceste fenomene. Asta ca sa nu mai vorbim ca in zilele noastre mare parte a populatiei habar n-are despre ce e vorba. Sa spui ca poate Eminescu le-a scris toate astea la betie nu e doar o impietate si nici macar o gluma proasta ... e o PROSTIE. ----------------------------------- Forever_Man 21 Aug 2014 17:33 ----------------------------------- Poate incearca cineva sa explice cum poate un om care nu a zburat in viata lui nici macar cu avionul sa scrie : Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. La 1883. Fara sa fi vazut Star Trek sau ceva asemanator. Fara TV. Fara YouTube. Nu mi se pare nimic inexplicabil. Din moment ce stia ca Pamantul pluteste in spatiu, e foarte usor de imaginat ca daca ai fi in spatiu, ai fi inconjurat din toate partile de stele. ----------------------------------- catalin dumitru 21 Aug 2014 17:39 ----------------------------------- O chestie care m-a dat pe spate cand eram mic, e faza cu scurgerea diferita a timpului din basmul lui Petre Ispirescu , ala cu tinerete fara batranete ...etc ... Asta m-a facut mai tarziu cred, sa ciulesc urechile si sa casc ochii la teoriile lui nenea Einstein. ----------------------------------- jimao22 21 Aug 2014 22:02 ----------------------------------- Cu mare drag accept schimbul de idei, chiar atunci cand nu sunt de acord cu concluziile discutiilor. Ce nu accept insa este denigrarea cu intentie rea (sau nu neaparat, dar facuta inconstient) a valorilor nationale. Eminescu este una dintre ele, una uriasa, cu care multe popoare ar vrea sa se laude. Mai putin un grup restrans de moldoveni intorsi cu cheita la Moscova, gen domnul Gaina. Deci a spune ca Eminescu este scheletul din dulap - ca marele om de "cultura" evreu Horia Roman Patapievici, sau ca a fost influentat de o gaura neagra (la modul peiorativ) nu mi se pare a fi in acord cu spiritul natiei noastre. Daca altii isi bat joc de noi incercand sa demonstreze fara argumente solide ca suntem maimutoii europei (cu e mic), hai sa nu cadem si noi in prosteala asta si sa ne auto-batjocorim prin mistocareala la adresa valorilor nationale, ca atunci cei care vroiau sa demonstreze (fara dovezi) ca suntem ce am spus mai sus, vor avea dovada vie in voi. Scuze pentru devierea discutiei si putina curatenie facuta pe aici. ----------------------------------- dragos.n 21 Aug 2014 23:32 ----------------------------------- As mai vrea sa mai adaug cateva lucruri, pentru ca modul in care au fost abordate cateva discutii chiar e foarte deranjant. Stau si ma intreb, daca oricare din cei care discuta aici, ar fi invitati la un dineu la o ambasada, ar vorbi ca la un bordel de joasa speta, cum s-a exprimat cineva aici? Cred ca nu. Ganditi-va ca acest forum este ambasada astronomiei la noi in tara, si noi, cei mai activi, suntem reprezentantii ei. Si ce discutam noi aici este citit de sute de persoane zilnic. S-a spus intr-un alt topic ca fiind o discutie intre persoane care se cunosc, se permit si ceva expresii mai colorate. Da, daca la discutia respectiva nu asista si alte persoane. Daca insa discutia este publica, atunci politetea, si respectul de sine, impun o alta conduita. In al treilea rand, cred ca exista anumite discutii, cum e cea de fata, in care daca nu ai ceva inteligent si interesant de spus, ci doar remarci in zeflemea, mai bine taci. ----------------------------------- nobody 22 Aug 2014 01:13 ----------------------------------- Un fragment din "Eminescu și poeziile lui" de Titu Maiorescu (1889): Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individuală stă la nivelul culturei europene de astăzi. Cu neobosita lui stăruință de a ceti, de a studia, de a cunoaște, el își înzestra fără preget memoria cu operile însemnate din literatura antică și modernă. Cunoscător al filozofiei, în special a lui Platon, Kant și Schopenhauer, și nu mai puțin al credințelor religioase, mai ales al celei creștine și buddaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentru operele poetice din toate timpurile, posedând știința celor publicate până astăzi din istoria și limba română, el afla în comoara ideilor astfel culese materialul concret de unde să-și formeze înalta abstracțiune care în poeziile lui ne deschide așa de des orizontul fără margini al gândirii omenești. Căci cum să ajungi la o privire generală dacă nu ai în cunoștințele tale treptele succesive care să te ridice pănă la ea? Tocmai ele dau lui Eminescu cuprinsul precis în acele versuri caracteristice în care se întrupează profunda lui emoțiune asupra începuturilor lumii, asupra vieței omului, asupra soartei poporului român. ----------------------------------- catalin dumitru 22 Aug 2014 02:12 ----------------------------------- As mai vrea sa mai adaug cateva lucruri, pentru ca modul in care au fost abordate cateva discutii chiar e foarte deranjant. Stau si ma intreb, daca oricare din cei care discuta aici, ar fi invitati la un dineu la o ambasada, ar vorbi ca la un bordel de joasa speta, cum s-a exprimat cineva aici? Cred ca nu. Ganditi-va ca acest forum este ambasada astronomiei la noi in tara, si noi, cei mai activi, suntem reprezentantii ei. Si ce discutam noi aici este citit de sute de persoane zilnic. S-a spus intr-un alt topic ca fiind o discutie intre persoane care se cunosc, se permit si ceva expresii mai colorate. Da, daca la discutia respectiva nu asista si alte persoane. Daca insa discutia este publica, atunci politetea, si respectul de sine, impun o alta conduita. In al treilea rand, cred ca exista anumite discutii, cum e cea de fata, in care daca nu ai ceva inteligent si interesant de spus, ci doar remarci in zeflemea, mai bine taci. Ma simt obligat sa cer scuze membrilor forumului si nu numai , dar mai ales celor care s-au simtit ofensati pentru ca am folosit cuvantul 'gaoaza'. Am mai fost avertizat in trecut chiar si de catre Admin in legatura cu cuvintele folosite pe forum . Acuma , sunt putin derutat pentru ca nu stiu exact unde se termina nesimtirea mea si unde incepe ipocrizia unora care se pare ca s-au simtit scandalizati pana si de folosirea cuvantului ''draci''. Chestia cu ''gaoaza neagra '' e mizerabila rau si mi-o asum in totalitate ca fiind una din marile porcarii scrise de mine pe forum. Inca o data cer scuze . Din pacate poate , eu sunt mai slobod la gura si la gandire si daca de exemplu voi simti nevoia sa-l fac cretin pe vreun cunoscut , nu am sa stau pe ganduri prea mult. Dar niciodata nu am spus sau voi spune ceva despre cineva pe care nu il cunosc. Poate de aici se isca totul , poate ca unii membri cand dau peste cate o expresie care nu le pica bine ,o iau ca pe un afront adus propriei lor persoane , chestie care mie mi se pare putin copilareasca . Din pacate noi latinii suntem mult prea ipocriti (spaniolii incep banana pe la coada pentru ca altfel considera rusinos :) ) si cred ca cei mai fatarnici se afla printre moldoveni . Se pare ca pana la urma dinamica acestui forum e data si de intransigenta celor care calca pe aici din an in paste , doar ca sa reclame vreo expresie mai neortodoxa care le zgarie retina. Si aici nu ma refer la domnul Dragos N. pe care din pacate nu am avut onoarea sa il cunosc personal. O sa incerc pe viitor sa mai reduc din vocabularul tabu si le raman recunoscator celor care ma suporta asa cum sunt . A , inca ceva , legat de Eminescu , ma intreb ce fel de ura cara unii in suflet de ajung sa fie invidiosi pe geniul cuiva care a plecat dintre noi pe vremea cand nici strabunicii nostri nu erau nascuti ?... ----------------------------------- jimao22 23 Aug 2014 21:04 ----------------------------------- Ok, am facut un pic de ordine pe aici, fara sa fiu suparat pe vreunul din voi. Daca au disparut anumite mesaje care poate nu aveau nimic nelalocul lor, e datorita contextului care nu se mai potriveste. Acum hai sa incercam sa dezvoltam subiectul (daca mai vreti, desigur) pe o pagina alba - care sa ramana si dupa ce o scriem, nepatata. Memoria acestui exemplar om politic in primul rand (uitat intentionat din cartile de istorie la acest capitol) si urias poet, merita mentinuta vie si curata de catre cei pentru care astronomia - regina stiintelor - este o pasiune. Presupun (si din posturile voastre si din ce am vazut cu ochii mei cand ne-am intalnit in diverse ocazii) ca doar oameni cu un nivel intelectual ridicat se pot apropia de aceasta stiinta. Deci acesti oameni sunt capabili sa judece memoria lui Eminescu la adevarata valoare. ----------------------------------- Marius Laza 04 Noi 2014 14:32 ----------------------------------- Sigur ca nu putem sa facem din Eminescu un om de stiinta. Putem insa remarca, continutul plin de substanta al unor versuri, care se refera la astronomie sau cosmologie. Aceste versuri reflecta omul de geniu foarte bine informat si plin de imaginatie. In completarea versurilor prezentate deja, adaug un pasaj din Scrisoarea I, scris cu circa 50 de ani inainte de aparitia modelului Big Bang, pasaj in care pot fi surprinse multe elemente, care concorda cu teoriile moderne despre formarea si evolutia universului cunoscut. Nu in ultimul rind, se remarca si savoarea speciala a versurilor Eminesciene. “...Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi, Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi; Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, Pe când totul era lipsă de viață și voință, Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns... Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă, Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute Și în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase în viață de un dor nemărginit. Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,..” Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici; Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați Ne succedem generații și ne credem minunați; Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființei universul cel himeric... În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț' Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați; Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...” ----------------------------------- Mircea Pteancu 15 Ian 2023 21:11 ----------------------------------- Azi, Duminica 15 Ianuarie este zi de comemorare a lui Mihai Eminescu. Nu sunt in stare sa spun vorbe mari despre el dar, asa cum sunt, ajuns la varsta a treia, declar fara retineri ca imi place in continuare poezia lui Eminescu. Azi, ca in fiecare Duminica, am participat la liturghia de la Catedrala Veche din Arad. La sfarsit, am avut parte de surpriza electrizanta a unei slujbe de pomenire a lui Mihai Eminescu. Nu a fost amintita vreo afiliere religioasa sau seculara a poetului nostru national si asa este corect. Eminescu este al nostru, al tuturor romanilor, orice credinta avem sau nu avem. Personal, sunt recunoscator lui Eminescu pentru poeziile sale incomparabil de frumoase si de profunde. Ca astronom amator, imi plac in mod deosebit cele cu motive astronomice. Domnul sa-l odihneasca !