Data Ora Misiune Mis Genmis Nrmis Varmis Lansator Client Agentie Loclans Complex Vehiclans Vlconfig Familie Program Payload Clasa Tip Nava Fabricant Masa Orb Peri Apo Incl Per Post L An Nr Lit Satcat Dur Ut Obs
10/04/57 192834 Sputnik–1 (1–y ISZ) Sputnik   1   URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Sputnik–PS Sputnik 8K71PS s/n M1–1PS (SL–1,Semiorka) R–7 Sputnik PS–1 (1–y ISZ) Tehnologie Magnetosferic Sputnik–1 Korolev OKB–1 (NII–88) 84 T 227 945 65.0 96.1 0.0   1957 1 B S00002 91.00 z COSPAR: 1957–Alpha–2. Primul satelit artificial; a transmis semnale timp de 21 zile. Lansarea primului satelit artificial al Pamintului; studii fizice asupra atmosferei; a ramas pe orbita pina pe 4 ianuarie 1958. Acest eveniment a initiat cursa spatiala galvanizind interesul si actiunea publicului american pentru sprijinirea unui rol activ in cercetarea, explorarea si tehnologia spatiala.

Primul satelit ar fi trebuit sa fie ISZ de 1.4 tone a lui Tihonravov (Tikhonravov) lansat de noua R–7 ICBM in timpul International Geophysical Year (IGY). Nefiind gata la timp, Korolev a dezvoltat rapid Sputnik 1 ca inlocuitor, fiind construit fara planuri de proiectare. A constat dintr–o sfera presurizata de 580 mm, cu o masa de 83 kg si a fost fabricat din aliaj de aluminiu AMG6T inalt slefuit de 2 mm grosime. A avut o putere de 1 W generata de 3 baterii AgZn (51 kg), producind un semnal cu durata de 0.4 secunde in benzile de 7 si 15 m (40.002 si 20.005 MHz, 2 x 1 W). A desfasurat 4 antene (2 x 2.4 si 2 x 2.9 m) la unghiuri de 35 grade. A functionat timp de 21 zile.

URSS a devenit prima tara care a plasat pe orbita un satelit indigen cu racheta proprie.

Biroul de proiectare si constructie Korolev:
– 1946, august, SKB Dept 3, NII–88 = Specialnoie Konstruktorskoie Biuro, Naucino–Issledovatelskii Institut
– 1950, aprilie, OKB–1 in cadrul NII = Opytno–Konstruktorskoie Biuro
– 1956, august, OKB–1
– 1959, 13 mai, creat Centrul de Computere la NII–88
– 1959, 4 iunie, creata OKB–1 Filial 2 la Krasnoyarsk–26 GKOT
– 1961, 18 decembrie, creat biroul independent OKB–10 la Krasnoyarsk–26 pe baza lui OKB–1 Filial 2
– 1966, 6 martie, TsKBEM = Tsentralnoie Konstruktorskoie Biuro Eksperimentalnogo Masinostroienia
– 1974, mai, NPO Energhia (NPOE, Energiya) = Naucino–Proizvodstvennoie Obiedineniie
– 1991, aprilie, NPO Energhia Imeni S.P. Koroleva
– 1994, iulie, AOOT RKK Energhia Imeni S.P. Koroleva = Raketno–Kosmiceskoi Korporatsii (Raketno–Kosmiceskaia Korporatsiia) = RSC Energia

Masa = 83.6 (84) kg.

Sputnik–1 = satelit
PS–1 (PS–1 #1) = Prosteishii Sputnik (Simple Satellite)
1–y ISZ = Iskusstvennyi Sputnik Zemli

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

Data reintrarii in atmosfera: 3 ianuarie 1958.

Prima inregistrare din baza de date completata pe 15 iunie 1997.
10/23/57 192254 Vanguard test suborbital R&D Vanguard   0   SUA SUA US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n TV–2 (1/2 macheta/3 macheta) Vanguard Vanguard Vanguard TV–2 (R&D) Tehnologie Tehnologic Vanguard–1 US Navy NRL 0 T 0 175 0.0 0.0 0.0   1957 0 S   0.00   Prototip Vanguard IGY (TV–2) cu treptele a 2–a si a 3–a simulate a indeplinit cu succes obiectivele testului atingind 109 mile (174 km) altitudine si 4250 mph (1.89 km/s).
11/03/57 023042 Sputnik–2 (2–y ISZ) Sputnik   2   URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Sputnik–PS Sputnik 8K71PS s/n M1–2PS (SL–1,Semiorka) R–7 Sputnik PS–2 (2–y ISZ) Biologie Biosatelit Sputnik–2 Korolev OKB–1 (NII–88) 508 T 212 1660 65.3 103.7 0.0   1957 2 A S00003 161.98 z COSPAR: 1957–Beta–1. A avut la bord catelusa Laika. Satelitul a ramas atasat la treapta superioara (Blok A). Studiul proceselor fizice si conditiilor de viata in spatiul cosmic. Dupa un impact public surpriza cu Sputnik 1, echipa pentru lansare si pentru sateliti au fost chemate inapoi din vacanta si intr–o luna au asamblat satelitul (folosind echipament deja dezvoltat pentru zborurile cu ciine in rachete de sondare). Dupa lansare, oficialii sovietici au raportat ca nava spatiala nu va fi recuperata, iar ciinele are suficienta hrana, apa (ejectate direct in stomac printr–un tub) si oxigen pentru maxim 10 zile. Doar dupa 45 ani de la lansare, s–a dezvaluit ca Laika s–a supraincalzit, a intrat in panica si a murit la numai 5 pina la 7 ore de la lansare. Cea ce s–a dovedit a fi primul sicriu spatial a ramas in orbita un total de 162 zile, dezintegrindu–se in atmosfera pe 14 aprilie 1958.

Pentru pregatirea zborului au fost implicati 3 ciini: Albina, Laika si Mushka. Albina a fost ciinele de rezerva si a supravietuit zborurilor anterioare cu rachete de sondare. Mushka a participat la teste in standuri. Laika a fost selectata cu 4 zile inainte de lansare. Catelusa a supravietuit lansarii, dar telemetria a aratat cresterea continua a temperaturii si umiditatii. La cea de–a 4 orbita, nu s–au mai receptionat date de la senzorii fiziologici – Laika murise, informatie care n–a fost dezvaluita pina in secolul 21.

A mai imbarcat:
– spectrofotometru pentru radiatii ultraviolete solare, 121.9 nm
– detector radiatii cosmice
– radioemitator 20.005 si 40.002 MHz

Masa = 508.3 kg.

Sputnik–2 = satelit
PS–2 (PS–2 #1) = Prosteishii Sputnik (Simple Satellite)
2–y ISZ = Iskusstvennyi Sputnik Zemli

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

Data reintrarii in atmosfera: 14.08 aprilie 1958.
12/06/57 164435 Vanguard–1A Vanguard   1 A SUA SUA US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n TV–3 Vanguard Vanguard VTS#1(Vanguard Test Satellite) Tehnologie Magnetosferic Vanguard–1 US Navy NRL 1 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1957 0 F F00002 2.00 s COSPAR: 19571206F = 1957–F01. A pierdut tractiunea si a explodat dupa 2 secunde, dupa ce se ridicase circa 4 ft (1.2 m) si incepuse sa cada pe rampa. Prima incercare orbitala a SUA. Racheta a explodat dupa 2 sec. Esec. IGY Vanguard (TV–3), prima cu 3 trepte active, a esuat sa lanseze un satelit test. Vanguard explodeaza pe rampa. Satelitul Vanguard a fost aruncat la mica distanta de rampa cu transmitatorul inca emitind semnal. Satelitul a fost avariat si nu a putut fi reutilizat. Acum este prezentat la Smithsonian Air and Space Museum. Cauza exacta a esecului n–a fost determinata, dar s–a presupus a fi o scurgere de combustibil intre rezervor si motorul racheta.

Vanguard TV3 a fost prima incercare a SUA de lansare a unui satelit pe orbita circumterestra. A fost un mic satelit proiectat sa testeze capabilitatile de lansare a unui vehicul cu 3 trepte si pentru studierea efectelor mediului asupra satelitului si sistemelor sale pe orbita. De asemenea ar fi trebuit sa efectueze masuratori geodezice prin analiza orbitei.

Masa = 1.36 (1.5) kg.

Vanguard 1A
VTS #1 = Vanguard Test Satellite
Vanguard (6.5in Sat #1)
Vanguard TV3

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA).
02/01/58 034756 Explorer–1 (P–14) Explorer   1   SUA SUA US Army,ABMA Cape Canaveral LC26A Juno–1 Jupiter C s/n RS–29 (UE) (Jupiter C Juno I) Redstone Explorer Explorer–A #1 (P–14) Geofizica Magnetosferic Explorer–A ABMA,JPL 14 T 347 1859 33.2 107.2 0.0   1958 1 A S00004 12.16 a COSPAR: 1958–Alpha–1. Explorer I, primul satelit terestru al SUA, a fost lansat de o racheta Jupiter–C modificata (Juno–1) a Army Ballistic Missile Agency. Explorer I, dezvoltat de Jet Propulsion Laboratory, a imbarcat experimentul american pentru IGY (International Geophysical Year) al lui James A. Van Allen si a condus la descoperirea centurilor de radiatii din jurul Pamintului. A descoperit centurile de radiatii Van Allen (Van Allen Radiation Belt); prima lansare orbitala reusita SUA. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

Nava spatiala stabilizata prin rotatie. Satelitul a transmis continuu date, dar achizitia lor a fost limitata la perioadele de survolare a statiilor de la sol. Pe 23 mai 1958 s–a consumat bateria si satelitul a incetat sa emita. Racheta a constat din 4 trepte: prima a fost o Redstone imbunatatita cu combustibil lichid, a 2–a, a 3–a si a 4–a au fost 11, 3 motoare respectiv 1 motor Sergeant. Dimensiuni: 2.05 (2.03) m lungime (cu treapta a 4–a) x 0.165 (0.152) m diametru; durata de viata: 4 luni.
A imbarcat
– un pachet de instrumentatie de 4.82 kg:
– un singur detector Geiger–Mueller de radiatii cosmice
– detector acustic (microfon) de micrometeoroizi in contact cu sectiunea mediana
– detector grila de fire pentru micrometeoroizi in sectiunea posterioara a corpului rachetei (calibru pentru masurarea eroziunii)
– senzori pentru monitorizarea temperaturii satelitului
– baterie chimica
– 4 antene fir montate simetric aproximativ pe sectiunea mediana

SUA a devenit a 2–a tara care a plasat pe orbita un satelit indigen cu racheta proprie.

Ora lansarii: 03:48:16 GMT ?
Masa = 13.97 (cu treapta a 4–a) (4.82 incarcatura) kg.

Explorer–1
Explorer–A #1
P–14

Agentie: United States Army (USA, US Army) (USA); Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 31.45 martie 1970.

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 35–a din familia Redstone, prima Juno–1.
02/05/58 073300 Vanguard–1B Vanguard   1 B SUA SUA US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n TV–3BU (Back–Up) Vanguard Vanguard VTS#2(Vanguard Test Satellite) Tehnologie Magnetosferic Vanguard–1 US Navy NRL 1 T 0 6 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00004 57.00 s COSPAR: 19580205F = 1958–F01. Incercare de lansare a satelitului IGY Vanguard (TV–3Bu) (TV–3 Backup). Defectiune a sistemului de control. S–a pierdut controlul dupa 57 sec. Esec.

Masa = 1.36 (1.5) kg.

Vanguard 1B
VTS #2 = Vanguard Test Satellite
Vanguard (6.5in Sat #2)
Vanguard TV3BU (Vanguard TV–3Bu, TV–3 Backup) = Back–Up

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA).
03/05/58 182757 Explorer–2 Explorer   2   SUA SUA US Army,ABMA Cape Canaveral LC26A Juno–1 Jupiter C s/n RS/CC–26 (UV) (Jupiter C Juno I) Redstone Explorer Explorer–A #2 Geofizica Magnetosferic Explorer–A ABMA,JPL 14 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00006 0.00   COSPAR: 19580305F = 1958–F02. Esuare: treapta a 4–a nu s–a aprins. Esec.

Masa = 13.97 (cu treapta a 4–a) (4.82 incarcatura) kg.

Explorer–2
Explorer–A #2

Agentie: United States Army (USA, US Army) (USA); Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 38–a din familia Redstone, a 2–a Juno–1.
03/17/58 121541 Vanguard–1 Vanguard   1 C SUA SUA US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n TV–4 Vanguard Vanguard VTS #3 (Vanguard–1C) Tehnologie Magnetosferic Vanguard–1 US Navy NRL 2 T 654 3868 34.2 133.2 0.0   1958 2 B S00005 0.00   COSPAR: 1958–Beta–2. A transmis date asupra formei de para a Pamintului. Durata de viata asteptata posibil de 240 ani (initial 1000 ani). Satelitul a avut o masa de 1.6 kg si un diametru de 175 cm. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

Vanguard 1 a fost un mic satelit terestru proiectat sa testeze capabilitatile de lansare a unui vehicul cu 3 trepte si efectele mediului asupra satelitului si a sistemelor sale pe orbita circumterestra. A fost folosit de asemenea pentru obtinerea de masuratori geodezice prin analiza orbitei. Transmitatoarele au fost folosite in principal pentru inginerie si date de monitorizare, dar si pentru determinarea continutului total de electroni dintre satelit si statiile terestre. Nava spatiala a fost o sfera de aluminiu de 1.47 kg si cu un diametru de 15.2 cm.
A imbarcat:
– un radiotransmitator de 10 mW, 108 MHz alimentat de o baterie cu mercur, a transmis pina in iunie 1958
– un radiotransmitator de 5 mW, 108.03 MHz alimentat de 6 celule solare montate pe corpul satelitului, a transmis pina in mai 1964 (ultimul semnal a fost recetionat in Quito, Ecuador)
– 6 antene scurte care au iesit din sfera, de 0.305 m
– 2 termistori ce au masurat temperatura din interior timp de 16 zile pentru stabilirea eficacitatii protectiei termice.

Masa = 1.6 (1.47, 1.5) kg.

Vanguard–1 (Vanguard I)
Vanguard 1C
VTS #3 = Vanguard Test Satellite
Vanguard (6.5in Sat #3)
Vanguard TV4 (Vanguard TV–4)

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA).

Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
03/26/58 173803 Explorer–3 Explorer   3   SUA SUA US Army,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–1 Jupiter C s/n RS–24 (UT) (Jupiter C Juno I) Redstone Explorer Explorer–A #3 Geofizica Magnetosferic Explorer–A ABMA,JPL 14 T 186 2799 33.4 115.7 0.0   1958 3 A S00006 94.00 z COSPAR: 1958–Gamma–1. Date asupra radiatiilor, micrometeoroizilor. A fost lansat in conjunctie cu IGY de catre U.S. Army (Ordinance) cu obiectivul de a continua experimentele incepute cu Explorer 1. Identic cu Explorer 1. A imbarcat in plus un inregistrator pe banda pentru a furniza un istoric complet al radiatiei pentru fiecare orbita. Imediat dupa lansare, s–a descoperit ca satelitul se rostogoleste cu o perioada de circa 7 s. A operat timp de 93 zile pina la reintrarea din 27 iunie 1958.

Masa = 13.97 (cu treapta a 4–a) (4.82 incarcatura) kg.

Explorer–3
Explorer–A #3

Agentie: United States Army (USA, US Army) (USA); Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 28 iunie 1958.

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 39–a din familia Redstone, a 3–a Juno–1.
04/23/58   ARTV–1 ARTV   1   SUA SUA USAF 6555ATW Cape Canaveral LC17A Thor Able Thor–DM18 s/n 116/Able Delta ARTV Able RTV #1 Tehnologie Reintrare (RV) ARTV US Air Force 0 T 0 100 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS   146.00 s COSPAR: 19580424FS. Cutia de viteze a turbopompei de la Thor a esuat la T+150 (146) sec. Esec. Suborbital.

Prima lansare a rachetei Thor–Able. Racheta USAF Thor–Able a fost lansata de la Cape Canaveral intr–un test de reintrare; a zburat mai scurt fata de tinta si conul din virf nu a fost recuperat. Conul din virf a purtat un soarece ("Mia") ca un experiment biomedical, dar nu a fost recuperat.

ARTV #1 = Able Reentry Test Vehicle
04/24/58   Beacon Test 1 Beacon Test   1   SUA SUA NACA LaRC Wallops Island   Nike–Cajun Nike–Cajun Nike Beacon Balloon test Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NACA Langley RC 4 T 0 122 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/beacon.htm

NASA Langley Research Center: cea mai veche facilitate NASA: infiintata in 1917 de catre National Advisory Committee for Aeronautics (NACA).

Beacon Test 1
Nike–Cajun Beacon 1 Balloon test mission

Agentie: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
Fabrivant: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
04/25/58   primul test balon cosmic Beacon Test   1 R SUA SUA NACA LaRC Wallops Island   Nike–Cajun Nike–Cajun Nike Beacon Balloon test Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NACA Langley RC 4 T 0 73 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/beacon.htm
Prima lansare si desfasurare reusita in spatiu a unei sfere gonflabile de 12 picioare (3.6 m) pentru masuratori asupra densitatii aerului, folosind un sistem buster Nike–Cajun, de catre NACA Langley's PARD la Wallops Island, Va.

http://www.astronautix.com/chrono/19582.htm: 1 mai
Al doilea test cu balon spatial (9 pound, 4 kg) lansat cu o racheta cu 4 trepte la o altitudine de 50 mile.

Beacon Test 1R = Reflight
Nike–Cajun Beacon 1R Balloon test mission

Agentie: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
Fabrivant: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
04/27/58 090100 Sputnik (3) Sputnik   3 A URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Sputnik–3 Sputnik 8A91 s/n B1–2 (SL–2) R–7 Sputnik D–1 s/n 1 (ISZ D–1 s/n 1) Geofizica Magnetosferic Sputnik–3 Korolev OKB–1 (NII–88) 1327 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00008 88.00 s COSPAR: 19580401F = 1958–F03. Esec. Vehiculul de lansare s–a dezintegrat la 88 secunde dupa lansare. Inaltime: 3.57 m, diametru maxim: 1.73 m.

Satelitul ISZ de 1.4 tone a lui Tihonravov ar fi trebuit sa fie lansat cu noua ICBM R–7 ca primul satelit al Uniunii Sovietice, dar R–7 a fost terminata inaintea satelitului, asa ca a fost precedat de Sputnik 1 si Sputnik 2. ISZ a fost un laborator de fizica in miniatura (ioni, sarcina electrostatica si electrica de la poli, intensitatea magnetica de la poli, intensitatea corpusculara de la Soare, radiatia cosmica, micrometeoriti), dar a fost lansat cu un inregistrator de date cu defectiuni cunoscute, limitind datele la cele receptionate doar cind nava spatiala survola statiile sovietice de urmarire. Din aceasta cauza, centurile de radiatii Van Allen au fost descoperite de Statele Unite in locul URSS. Telemetria a fost asigurata pe frecventa 20.005 MHz, iar energia electrica de o baterie chimica AgZn.

Masa = 1327 kg.

Sputnik (3) = satelit
Sputnik–3A
D–1 s/n 1
ISZ D–1 s/n 1 = Iskusstvennyi Sputnik Zemli (Satelit Artificial al Pamintului)

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Tihonravov de la Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).
04/29/58 025300 Vanguard–2A Vanguard   2 A SUA SUA US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n TV–5 Vanguard Vanguard XES(X–ray–Environm. Satellite) Tehnologie Magnetosferic Vanguard–2 NACA,US Navy NRL 10 T 0 550 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00010 0.00   COSPAR: 19580428F = 1958–F04. Satelit de studiere a mediului de radiatii X (X–ray Environmental Satellite). Defectiune la aprinderea treptei a 3–a. Treapta a 3–a nu s–a aprins. Esec.

Masa = 9.98 (1.6, 1.47, 1.5) kg.

Vanguard (2)
Vanguard 2A
XES #1 = X–ray–Environmental Satellite (X–ray satellite)
Vanguard (20in X–ray #1)
Vanguard TV5 (Vanguard TV–5)

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
05/15/58 070035 Sputnik–3 (3–y ISZ) Sputnik   3 B URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Sputnik–3 Sputnik 8A91 s/n B1–1 (SL–2) R–7 Sputnik D–1 s/n 2 (ISZ D–1 s/n 2) Geofizica Magnetosferic Sputnik–3 Korolev OKB–1 (NII–88) 1327 T 217 1864 65.2 106.0 0.0   1958 4 B S00008 1.89 a COSPAR: 1958–Delta–2. Diversitate de date stiintifice. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei superioare si spatiului cosmic. Inaltime: 3.57 m, diametru maxim: 1.73 m.

Satelitul ISZ de 1.4 tone a lui Tihonravov ar fi trebuit sa fie lansat cu noua ICBM R–7 ca primul satelit al Uniunii Sovietice, dar R–7 a fost terminata inaintea satelitului, asa ca a fost precedat de Sputnik 1 si Sputnik 2. ISZ a fost un laborator de fizica in miniatura (ioni, sarcina electrostatica si electrica de la poli, intensitatea magnetica de la poli, intensitatea corpusculara de la Soare, radiatia cosmica, micrometeoriti), dar a fost lansat cu un inregistrator de date cu defectiuni cunoscute, limitind datele la cele receptionate doar cind nava spatiala survola statiile sovietice de urmarire. Din aceasta cauza, centurile de radiatii Van Allen au fost descoperite de Statele Unite in locul URSS. Telemetria a fost asigurata pe frecventa 20.005 MHz, iar energia electrica de o baterie chimica AgZn.

Masa = 1327 kg.

Sputnik–3 = satelit
Sputnik–3B
D–1 s/n 2
ISZ D–1 s/n 2 = Iskusstvennyi Sputnik Zemli (Satelit Artificial al Pamintului)
3–y ISZ (3–y Sovetskii ISZ)

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Tihonravov de la Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

Data reintrarii in atmosfera: 6.3 aprilie 1960.
05/25/58   Beacon Test 2 Beacon Test   2   SUA SUA NACA LaRC Wallops Island   Nike–Cajun Nike–Cajun 4 trepte Nike Beacon Balloon test Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NACA Langley RC 4 T 0 122 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   http://www.astronautix.com/chrono/19582.htm
Al 2–lea test balon cosmic (01.05.1958).
Racheta cu 4 trepte a lansat o sfera gonflabila de 9 livre (4 kg) la 50 mile (80 km) altitudine la Wallops Island al NACA.

http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/beacon.htm

Beacon Test 2
Nike–Cajun Beacon Test 2 Balloon test mission

Agentie: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
Fabrivant: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
05/28/58 034620 Vanguard–2B Vanguard   2 B SUA SUA NACA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–1 Vanguard Vanguard LAS #1 (Lyman Alpha Satellite) Geofizica Magnetosferic Vanguard–2 NACA,US Navy NRL 10 T 0 3500 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00012 0.00   COSPAR: 19580527F = 1958–F05. Traiectorie anormala a treptei a 3–a. Esec – cauza necunoscuta. A ajuns la altitudinea de 3500 (2500) km. Esec.

Masa = 9.98 kg.

Vanguard (2)
Vanguard 2B
LAS #1 = Lyman Alpha Satellite
Vanguard (20in Lyman–Alpha #1)
Vanguard SLV1 (Vanguard SLV–1) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
06/26/58 050052 Vanguard–2C Vanguard   2 C SUA SUA NACA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–2 Vanguard Vanguard LAS #2 (Lyman Alpha Satellite) Geofizica Magnetosferic Vanguard–2 NACA,US Navy NRL 10 T 0 165 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00014 0.00   COSPAR: 19580626F = 1958–F06. Oprire prematura a treptei a 2–a. Esec – cauze necunoscute. Esec.

Masa = 9.98 kg.

Vanguard (2)
Vanguard 2C
LAS #2 = Lyman Alpha Satellite
Vanguard (20in Lyman–Alpha #2)
XES #2 = X–ray–Environmental Satellite (X–ray satellite) ?
Vanguard SLV2 (Vanguard SLV–2) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
07/04/58   Project Pilot 1–1 (R&D) Pilot 1 1   SUA SUA US Navy NOTS China Lake G–2 NOTS (HOTROC) Project Pilot–1 s/n 1 (NOTS–401, NOTS–SLV) Diverse Project Pilot   Racheta spatiala Tehnologic   US Navy NOTS 0 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1958 0 F   1.00 s COSPAR: 19580704FS. Zbor de cercetare si dezvoltare. Racheta a explodat dupa 1 sec. Lansata de la sol. Esec. Suborbital.

Project Pilot a fost prima incercare de creare a unui vehicul lansator de sateliti lansabil din aer. Vehiculul a mai fost cunoscut si ca 'NOTSNIK', o combinatie dintre NOTS si Sputnik. NOTS–EV1 a fost de asemenea primul vehicul orbital in totalitate cu combustibil solid. Au fost efectuate 4 teste lansate de la sol cu numai o singura pereche de motoare HOTROC active. Primele doua au esuat din cauza exploziei motoarelor, iar celelalte doua din cauza esuarii structurale.

Loc lansare: NOTS G–2 – Test Stand G–2, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California

Pilot (NOTS–EV1, Ground Launched) #1
07/10/58 023000 ARTV–2 ARTV   2   SUA SUA USAF 6555ATW Cape Canaveral LC17A Thor Able Thor–DM18 s/n 118/Able Delta ARTV Able RTV #2 Tehnologie Reintrare (RV) ARTV US Air Force 0 T 0 1600 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   COSPAR: 19580710S. Suborbital. A imbarcat soarecele "Mia II" care a atins altitudinea de 1600 km, a zburat 9600 km distanta, dar vehiculul de reintrare nu a fost recuperat.

ARTV #2 = Able Reentry Test Vehicle
07/10/58 074200 R&D (R–7 varianta 71/III) R&D   0   URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Vostok–L (1 tr) Vostok 8K72 s/n B1–4 (II–2)/Blok E (#6) (1 tr.) R–7 Vostok B1–4 (II–2)/Blok E Racheta spatiala Tehnologic     0 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F   0.00   http://www.skyrocket.de/space/doc_lau_det/vostok–l_1st.htm
Zbor test suborbital esuat cu racheta Vostok–L (8K72) cu o singura treapta:
– treapta 1: Blok–A / RD–108
– rachetele laterale: Blok–B,V,G,D / 4 x RD–107
– treapta a 2–a: (Blok–E Dummy):
Esec.

R–7 B1–4 (II–2)/Blok E Test mission
R–7 varianta 71/III No. 6
07/18/58   Project Pilot 1–2 (R&D) Pilot 1 2   SUA SUA US Navy NOTS China Lake G–2 NOTS (HOTROC) Project Pilot–1 s/n 2 (NOTS–401, NOTS–SLV) Diverse Project Pilot   Racheta spatiala Tehnologic   US Navy NOTS 0 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1958 0 F   0.00   COSPAR: 19580718FS. Zbor suborbital de cercetare si dezvoltare. Racheta a explodat inainte de lansare. Lansata de la sol. Esec. Suborbital.

Loc lansare: NOTS G–2 – Test Stand G–2, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California

Pilot (NOTS–EV1, Ground Launched) #2
07/23/58   ARTV–3 ARTV   3   SUA SUA USAF 6555ATW Cape Canaveral LC17A Thor Able Thor–DM18 s/n 119/Able Delta ARTV Able RTV #3 Tehnologie Reintrare (RV) ARTV US Air Force 0 T 0 1600 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   COSPAR: 19580723S. Suborbital. A imbarcat soarecele "Wickie" care a atins altitudinea de 1600 km, dar vehiculul de reintrare nu a fost recuperat; conul din virf s–a pierdut.

ARTV #3 = Able Reentry Test Vehicle
07/25/58   Pilot–1 (Notsnik–1,NOTS–1) Pilot 2 1   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 1(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Diagnostic Payload–1 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 12 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00017 0.00   COSPAR: 19580725F = 1958–F07. S–a pierdut contactul radio; a atins posibil orbita. Esec.

Lansarile Pilot au fost facute in cadrul unui proiect ultrasecret pentru sateliti de recunoastere si antisateliti (ASAT) de catre US Navy in anii '50.

Incarcaturile Project Pilot au fost mici sateliti cilindrici, cu forma inelara, construiti in jurul treptei finale a vehiculului de lansare, 'NOTS 3 in. Spherical Motor', care ar fi ramas conectat la incarcatura. Satelitul, referit mai des cu porecla 'NOTSnik', a fost intentionat initial ca un satelit meteo militar lansabil imediat pentru a investiga conditiile meteorologice deasupra zonei tinta. A avut un diametru de 20 cm, a cintarit numai 1.05 kg si a avut un singur instrument, un foarte primitiv dispozitiv de scanare pe linie in infrarosu (IR Scanner) pentru a efectua imagini IR brute asupra solului. Programul Pilot a fost ultrasecret la acel moment. Incarcaturile au fost modificate ca incarcaturi de diagnostic pentru teste nucleare la mare altitudine in cadrul Project Argus. Scanerul IR a zburat intr–un final pe unele dintre primele nave spatiale Transit.

Project Pilot a fost prima incercare de creare a unui vehicul lansator de sateliti lansabil din aer. Vehiculul a mai fost cunoscut si ca 'NOTSNIK', o combinatie dintre NOTS si Sputnik. NOTS–EV1 a fost de asemenea primul vehicul orbital in totalitate cu combustibil solid. A fost lansata dintr–un avion Douglas F–4D1 Skyray. Dupa separarea de aeronava, se aprinde prima pereche de motoare HOTROC, derivate din racheta antisubmarin SUBROC. Dupa 5 secunde, se aprinde cea de–a doua pereche. Dupa largarea primei trepte, motoarele X–241 (treapta a 2–a) si NOTS Extruded (NOTS–100, treapta a 3–a) plaseaza incarcatura pe o orbita de transfer, care este apoi circularizata (2250 x 2400 km) dupa o jumatate de orbita de catre treapta a 4–a (NOTS Spherical). Vehiculul a fost proiectat pentru simplitate maxima si nu are componente in miscare.
Au fost efectuate 4 teste lansate de la sol cu numai o singura pereche de motoare HOTROC active. Primele doua au esuat din cauza exploziei motoarelor, iar celelalte doua din cauza esuarii structurale. Dupa 10 lansari, toate esuate, programul a fost intrerupt si s–a dezvoltat un vehicul de lansare imbunatatit, numit Caleb.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–1
NOTS–1 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–1 (NOTSnik 1) = NOTS Sputnik
Diagnostic Payload 1
Diagnostic 1
Pilot (NOTS–EV1H) #1

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
07/26/58 150057 Explorer–4 Explorer   4   SUA SUA US Army,ARPA,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–1 Jupiter C s/n RS/CC–44 (TT) (Jupiter C Juno I Redstone Explorer Explorer–B Geofizica Magnetosferic Explorer–B ABMA,JPL 17 T 257 1352 50.2 100.9 0.0   1958 5 A S00009 1.24 a COSPAR: 1958–Epsilon–1. A cartografiat radiatiile pentru proiectul Argus. Obiectivul a fost efectuarea primelor masuratori detaliate asupra particulelor incarcate (protoni si electoni) capturati de centurile de radiatii ale Pamintului. O miscare de rostogolire neasteptata a satelitului a facut dificila interpretarea datelor detectorului. Dimensiuni: 2.05 (2.03) m lungime (cu treapta a 4–a) x 0.165 (0.152) m diametru; durata de viata: 4 luni.

A imbarcat:
– detector plastic cu scintilatie, a esuat pe 3 septembrie 1958
– 2 detectori cu tuburi Geiger–Mueller si cristal cu iodida de cesiu, au operat normal pina pe 19 septembrie 1958
– transmitator de putere mica, a esuat pe 3 septembrie 1958
– transmitator de putere mare, a incetat transmiterea semnalelor pe 5 octombrie 1958
– baterii chimice, consumarea puterii lor a cauzat esuarile instrumentelor

ARPA –> DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency):
– 1957, 5 decembrie, anuntarea crearii agentiei ARPA in cadrul Department of Defense pentru proiectele spatiale
– 1958, 7 februarie, creata ARPA (Advanced Research Projects Agency)
– 1972, 23 martie, s–a schimbat numele in DARPA in cadrul Office of the Secretary of Defense
– 1993, 22 februarie, DARPA a fost redenumita ARPA
– 1996, 10 februarie, organizatia a revenit la numele DARPA

Ora lansarii: 15:00:17 UT?
Masa = 17 (cu treapta a 4–a) (8 incarcatura) kg.

Explorer–4
Explorer–B

Agentie: United States Army (USA, US Army) (USA); Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA); Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 23 octombrie 1959.

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 44–a din familia Redstone, a 4–a Juno–1.
08/12/58   Pilot–2 (Notsnik–2,NOTS–2) Pilot 2 2   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 2(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Diagnostic Payload–2 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 12 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00020 0.00   COSPAR: 19580812F = 1958–F08. Racheta a explodat la aprindere. Esec.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–2
NOTS–2 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–2 (NOTSnik 2) = NOTS Sputnik
Diagnostic Payload 2
Diagnostic 2
Pilot (NOTS–EV1H) #2

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
08/16/58   Project Pilot 1–3 (R&D) Pilot 1 3   SUA SUA US Navy NOTS China Lake G–2 NOTS (HOTROC) Project Pilot–1 s/n 3 (NOTS–401, NOTS–SLV) Diverse Project Pilot   Racheta spatiala Tehnologic   US Navy NOTS 0 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1958 0 F   3.20 s COSPAR: 19580816FS. Zbor de cercetare si dezvoltare. Esec structural dupa 3.2 sec. Lansata de la sol. Esec. Suborbital.

Loc lansare: NOTS G–2 – Test Stand G–2, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California

Pilot (NOTS–EV1, Ground Launched) #3
08/17/58   Project Pilot 1–4 (R&D) Pilot 1 4   SUA SUA US Navy NOTS China Lake G–2 NOTS (HOTROC) Project Pilot–1 s/n 4 (NOTS–401, NOTS–SLV) Diverse Project Pilot   Racheta spatiala Tehnologic   US Navy NOTS 0 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1958 0 F   3.00 s COSPAR: 19580817FS. Zbor de cercetare si dezvoltare. Esec structural dupa 3 sec. Lansata de la sol. Esec. Suborbital.

Loc lansare: NOTS G–2 – Test Stand G–2, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California

Pilot (NOTS–EV1, Ground Launched) #4
08/17/58 121800 Pioneer–0 (1) Pioneer   0   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–1 Thor–DM18 s/n 127/Able 1 Delta Pioneer Pioneer/Able–1 Planetar Lunar Pioneer 0,1,2 TRW Systems Group 38 T 0 16 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00022 77.00 s COSPAR: 19580817F = 1958–F09. Prima incercare lunara SUA. Prima sonda lunara a US Air Force, folosind un buster Thor–Able si prima incercare de evadare din gravitatia Pamintului incercata vreodata de un stat. Defectiune la prima treapta. Thor a explodat dupa 77 sec de la lansare dezintegrind sonda spatiala la 16 km altitudine si 16 km distanta de locul de lansare. Semnalul de telemetrie a mai fost receptionat timp de 123 secunde dupa explozie, pina la prabusirea in Oceanul Atlantic. Esec.

A imbarcat o camera TV si alte instrumente ca parte a primei incarcaturi stiintifice International Geophysical Year (IGY). Planul initial a fost plasarea navei spatiale pe o traiectorie de 2.6 zile spre Luna cind un motor cu combustibil solid TX–8–6 ar fi plasat–o pe o orbita circumlunara la 29000 km timp de aproximativ 2 saptamini.

TRW Inc., Cleveland, OH (SUA), Thompson Ramo Wooldridge:
– 1958, Thompson Products + Ramo–Wooldridge Corporation = TRW
– 1999, cumpara Astro Aerospace Corp.
– 2002, cumparata de Northrop Grumman, devenind diviziunea Northrop Grumman Space Technology, Redondo Beach, CA

Masa = 38.1/23.2 kg.

Pioneer (1)
Pioneer–0 (Pioneer)
Able/Pioneer (Pioneer/Able–1)
Able–1 (Thor–Able 1)

Agentie: United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).
08/22/58   Pilot–3 (Notsnik–3,NOTS–3) Pilot 2 3   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 3(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Diagnostic Payload–3 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00026 0.00   S–a pierdut contactul radio = 1958–F10. Posibil sa fi atins orbita. Esec.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–3
NOTS–3 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–3 (NOTSnik 3) = NOTS Sputnik
Diagnostic Payload 3
Diagnostic 3
Pilot (NOTS–EV1H) #3

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
08/24/58 061722 Explorer–5 Explorer   5   SUA SUA US Army,ARPA,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–1 Jupiter C s/n RS/CC–47 (TI) (Jupiter C Juno I) Redstone Explorer Explorer–C Geofizica Magnetosferic Explorer–C ABMA,JPL 17 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00028 0.00   COSPAR: 1958–F11. Treptele superioare s–au aprins in directie gresita. Treapta 1 s–a ciocnit cu treptele superioare. A doua treapta s–a aprins intr–o directie gresita. Esec. Identic cu Explorer–4.

Racheta: Juno–1 s/n RS–49? (TI)
Masa = 17 (cu treapta a 4–a) (8 incarcatura) kg.

Explorer–5
Explorer–C

Agentie: United States Army (USA, US Army) (USA); Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA); Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 47–a din familia Redstone, a 5–a Juno–1.
08/25/58   Pilot–4 (Notsnik–4,NOTS–4) Pilot 2 4   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 4(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Radiation Payload–1 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 12 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00031 0.75 s COSPAR: 1958–F12. Racheta a explodat dupa 0.75 sec. Esec.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–4
NOTS–4 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–4 (NOTSnik 4) = NOTS Sputnik
Radiation Payload 1
Radiation 1
Pilot (NOTS–EV1H) #4

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
08/26/58   Pilot–5 (Notsnik–5,NOTS–5) Pilot 2 5   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 5(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Radiation Payload–2 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 12 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00034 0.00 s COSPAR: 1958–F13. Trepta 1 a esuat la aprindere, racheta a cazut in Pacific. Esec.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–5
NOTS–5 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–5 (NOTSnik 5) = NOTS Sputnik
Radiation Payload 2
Radiation 2
Pilot (NOTS–EV1H) #5

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
08/27/58 022000 bomba nucleara Argus 1 Argus   1   SUA SUA US Navy,ARPA Ocean Atlantic Nava AVM1 X–17 X–17 s/n Argus I Sergeant Argus A–bomb (bomba atomica) Argus–1 Racheta sondare Bomba atomica W–25 Nuke   0 T 0 480 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   Argus lanseaza bomba nucleara la mare altitudine. Primul experiment Argus (ARPA) a fost indeplinit (bazat pe propunerea din octombrie 1957 a lui N.C. Christofilos de la University of California, Livermore), in care o mica bomba atomica (A–bomb) a fost detonata in afara atmosferei deasupra Atlanticului de Sud. Lansata de pe nava lansatoare de rachete Norton Sound 1, flash–ul initial a fost urmat de o luminiscenta aurorala extinzindu–se in sus si in jos de–a lungul liniilor magnetice unde a aparut explozia.

Testele din seria Argus au fost singurele teste nucleare clandestine efectuate vreodata de catre Statele Unite. Focoasele nucleare lansate cu rachete au fost plasate la altitudini foarte mari deasupra Oceanului Atlantic, 1800 km SW de Capetown, Africa de Sud. Obiectivul a fost determinarea efectelor exploziilor nucleare asupra cimpului magnetic terestru si impactul asupra radarelor militare, comunicatiilor, electronicii satelitilor si rachetelor balistice. Axa cimpului magnetic terestru este diferita de axa Pamintului si centrul lui este diferit de centrul Pamintului. Aceasta inseamna ca centurile de radiatii Van Allen sint mai apropiate de suprafata Pamintului intr–o regiune numita 'Anomalia Atlanticului de Sud' ('South Atlantic Anomaly'). Din aceasta cauza, punctul de lansare selectat a fost locul ideal pentru plasarea unei rachete in centura inferioara unde particulele si radiatia provocate de explozie vor fi capturate.

Focosul nuclear W–25 de 1.7 kilotone folosit a fost dezvoltat si testat anterior pentru racheta aer–aer Genie. Primul test a fost lansat de pe nava AVM1 la 38.5 S, 11.5 W si a explodat la o altitudine de 160 km. Flash–ul initial a fost urmat de o luminiscenta aurorala extinzindu–se in sus si in jos de–a lungul liniilor magnetice unde a aparut explozia. Experimentul a verificat predictiile facute in propunerea initiala din octombrie 1957 de catre N. C. Christofilos de la Lawrence Radiation Laboratory din Livermore.

Al 2–lea test (X–17 Argus II Nuclear Test mission, Argus 2 (W–25 Nuke)) a avut loc pe 30 august 1958, 0310 GMT, apogeu 294 km.
Al 3–lea test (X–17 Argus III Nuclear Test mission, Argus 3 (W–25 Nuke)) a avut loc pe 6 sept. 1958, 2200 GMT, apogeu 750 km.

Loc lansare: AOR7 – Atlantic Ocean Launch Site 7, Tristan de Cunha, Atlantic Ocean
Platforma: AVM1 – SHIP AVM1 USS Norton Sound (NSS–1).

X–17 Argus I Nuclear Test mission
Argus 1 (W–25 Nuke)
08/28/58   Pilot–6 (Notsnik–6,NOTS–6) Pilot 2 6   SUA SUA US Navy NOTS Inyokern F4D–1 747 NOTS (HOTROC) Project Pilot–2 s/n 6(NOTS–401, NOTS–EV–1 4 st.) Diverse Project Pilot Radiation Payload–3 Tehnologie Tehnologic Pilot US Navy NOTS 1 T 0 12 0.0 0.0 0.0   1958 0 FS F00037 0.00   COSPAR: 1958–F14. Un motor al primei trepte nu s–a aprins, cauzind esec structrural. Esec.

Loc lansare: NOTS RW –> DZSB – RW ??, Naval Ordnance Test Station, China Lake, California –> DZSB – Santa Barbara Channel Drop Zone, California
Platforma: AIR F4D–1 747 – F4D–1 Skyray S/N 130747
Masa = 1.05 kg.

Pilot–6
NOTS–6 = Naval Ordnance Test Station
Notsnik–6 (NOTSnik 6) = NOTS Sputnik
Radiation Payload 3
Radiation 3
Pilot (NOTS–EV1H) #6

Agentie: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
Fabricant: US Navy Naval Ordnance Test Station (NOTS) (SUA).
09/11/58   Beacon Test 3 Beacon Test   3   SUA SUA NACA LaRC Wallops Island   Nike–Cajun Nike–Cajun Nike Beacon Balloon test Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NACA Langley RC 4 T 0 122 0.0 0.0 0.0   1958 0 S   0.00   Al 3–lea test balon cosmic. Racheta cu 4 trepte a lansat o sfera gonflabila de 9 livre (4 kg) la 122 km altitudine la Wallops Island al NACA.

http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/beacon.htm

Beacon Test 3
Nike–Cajun Beacon Test 3 Balloon test mission

Agentie: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
Fabrivant: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
09/23/58   Luna–1A Luna   1 A URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n B1–3 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1 s/n 1 Planetar Lunar Luna E–1 Korolev OKB–1 (NII–88) 361 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00039 93.00 s COSPAR: 1958–F15. Esec. Lansatorul s–a dezintegrat la 93 secunde dupa lansare din cauza rezonantei longitudinale a rachetelor laterale. Acesta a fost inceputul controverselor aspre dintre birourile de proiectare Glushko si Korolev asupra defectiunii si remedierii problemei.

Pe 20 martie 1958 a fost autorizat lucrul la sondele lunare automate si la vehiculele cu 3 trepte pentru lansarea lor.
Pe 2 septembrie 1958 s–a autorizat lansarea.

Masa = 361 kg.

Luna (1)
Luna (1a) (Luna–1A)
Lunnik (1) (Lunik)
Luna E–1 s/n 1
E–1 #1
AMS Luna (1) = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).
09/26/58 153800 Vanguard–2D Vanguard   2 D SUA SUA NACA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–3 Vanguard Vanguard CCS #1 (Cloud Cover Satellite) Geofizica Magnetosferic Vanguard–2 NACA,US Navy NRL 10 T 0 426 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00041 0.00   COSPAR: 1958–U01 = 1958–F16. Tractiune insuficienta a treptei a 2–a. Esec – cauze necunoscute. Esec.

Vanguard SLV–3 si Vanguard 2 au fost proiectati pentru masurarea distributiei acoperirii cu nori pe portiunea luminata a orbitei lor. Nava spatiala a fost o sfera de magneziu de 50.8 cm in diametru. A imbarcat 2 telescoape optice cu 2 fotocelule. Intern, sfera a fost placata cu aur, iar la exterior cu depunere de aluminiu invelit cu oxid de siliciu de grosime suficienta pentru a furniza control termic asupra instrumentatiei. Comunicatiile radio au fost asigurate de un transmitator de telemetrie de 1 W, 108.03 MHz si un transmitator de 10 mW, 108 MHz care au trimis un semnal continuu pentru monitorizare. Un receptor de comanda a fost folosit pentru activarea inregistratorului cu banda care a retransmis datele de la experimentul cu telescop catre transmitatorul de telemetrie. Ambii transmitatori au functionat normal timp de 19 zile. Satelitul a fost stabilizat prin rotatie la 50 rpm, dar datele de telemetrie au fost sarace din cauza orientarii nesatisfacatoare a axei de rotatie. Energia electrica a fost furnizata de o baterii chimice cu mercur.

Masa = 9.98 kg.

Vanguard (2)
Vanguard 2D
CCS #1 = Cloud Cover Satellite
Vanguard (20in Cloud cover #1)
Vanguard SLV3 (Vanguard SLV–3) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) (SUA).
10/11/58   Luna–1B Luna   1 B URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n B1–4 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1 s/n 2 Planetar Lunar Luna E–1 Korolev OKB–1 (NII–88) 361 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00043 104.00 s COSPAR: 1958–F17. Esec. Lansatorul s–a dezintegrat la 104 secunde dupa lansare din cauza rezonantei longitudinale a rachetelor laterale.

Masa = 361 kg.

Luna (1)
Luna (1b) (Luna–1B)
Lunnik (1) (Lunik)
Luna E–1 s/n 2
E–1 #2
AMS Luna (1) = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).
10/11/58 084213 Pioneer–1 Pioneer   1   SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–1 Thor–DM18 s/n 130/Able 1 Delta Pioneer Pioneer–1/Able–2 Planetar Lunar Pioneer 0,1,2 TRW Systems Group 38 T 0 113854 3.5 0.0 0.0   1958 7 A S00110 1.79 z COSPAR: 1958–Eta–1. Al 2–lea test Thor Able. A stabilit record de distanta; nu a atins Luna. Treapta a 3–a nu a produs suficienta tractiune. Esec Partial. Treapta a 2–a s–a oprit prea devreme, iar motorul Falcon nu a putut fi aprins din cauza temperaturilor prea scazute ale bateriilor.

O eroare de programare la treapta superioara a vehiculului de lansare a lui Pioneer 1 a condus la o viteza insuficienta pentru a evada din cimpul gravitational terestru. Desi nu a ajuns la orbita lunara, a atins o altitudine de 113854 km deasupra Pamintului si a furnizat date asupra prelungirii centurilor de radiatie. Vehiculul a reintrat deasupra Oceanului Pacific 2 zile mai tirziu, dupa o misiune de 43 h 17.5 min. Nava spatiala a fost vopsita intr–un anumit model pentru control termic pasiv al incarcaturii cu instrumente. Configuratia a constat din doua conuri de fibra de sticla cu inaltime mica unite la baza de un cilindru. Stabilizata prin rotatie (1.8 rpm). A fost prevazuta cu o racheta de frinare (TX–8 Falcon, 11 kg combustibil) pentru insertia orbitala lunara (LOI, Lunar Orbit Insertion). Energia electrica a fost asigurata de o baterie NiCd pentru motor, o alta baterie Ag pentru sistemul de televiziune si o baterie Hg. Comunicatiile pe frecventa 108.06 MHz si 115 MHz. Lungime: 0.77 m (inaltime 45 cm) x diametrul maxim: 0.74 m (72.5 cm); durata de viata prevazuta: 2 saptamini.

PIONEER I, sonda spatiala IGY (International Geophysical Year) SUA sub conducerea lui NASA si cu AFBMD ca agent executiv, lansata de la AMR, Cape Canaveral, Fla., de un buster Thor–Able–I. Ar fi trebuit sa devina satelit artificial lunar. A parcurs 70700 mile (113120 km) inainte de a se reintoarce spre Pamint, a determinat extinderea radiala a centurii de radiatii exterioare, primele observatii asupra cimpului magnetic terestru si interplanetar si primele masuratori asupra densitatii micrometeoritilor in spatiul interplanetar.

A imbarcat 17.8 kg de instrumente:
– camera TV infrarosu (3.7 kg) pentru o rezolutie de 1 miliradian la Luna, NOTS (Naval Ordnance Test Station)
– magnetometru
– microfon ca detector de impact micrometeoroizi, a inregistrat 0.0052 impacte pe secunda pe metru patrat.
– camera de ionizare cu un volum de 43 cmc ca detector de radiatii
– termistori pentru temperatura sondei

Inaintea lansarii acestei a doua sonde, intregul program a fost transferat la NASA, cu USAF si US Army actionind ca simpli consultanti. NASA a dat sondelor numele de Pioneer.

Masa = 38 (34.2)/23.2 kg.

Pioneer–1 (Pioneer I)
Able–2/Pioneer–1 (Pioneer–1/Able–2)
Able–2 (Thor–Able 2)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 13 octombrie 1958 03:46 UT.
10/23/58 032104 Beacon–1 Beacon   1   SUA SUA NASA LaRC,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–1 (5 st.) Jupiter C s/n RS/CC–49 (TE) (Jupiter C Juno I) Redstone Beacon Beacon–1 Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NASA Langley RC 4 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00047 149.00 s COSPAR: 1958–F18. Treptele superioare s–au separat inainte de arderea completa a primei trepte. Esec structural dupa 149 sec din cauza perturbarilor de vibratie generate de incarcatura in rotatie. Esec.

NASA – cu Army ca agent executiv – a incercat sa lanseze un satelit gonflabil de 12 picioare (3.7 m) diametru din plastic micro–subtire acoperit cu folie de aluminiu cunoscut ca BEACON (Beacon). Lansat de la AMR cu o Juno I – o Redstone modificata – incarcatura s–a separat prematur inainte ca busterul sa–si termine arderea. Ar fi trebuit sa fie primul satelit american vizibil cu ochiul liber. Obiectivul secundar a fost studierea densitatii atmosferice la diferite nivele.

Masa = 4 (5) kg.

Beacon–1

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Langley Research Center (LaRC); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabrivant: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Langley Research Center (LaRC).

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/juno1.htm
A 49–a din familia Redstone, prima Juno–1 (5 trepte), a 6–a Juno–1.
11/08/58 073021 Pioneer–2 Pioneer   2   SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–1 Thor–DM18 s/n 129/Able 1 Delta Pioneer Pioneer–2/Able–3 Planetar Lunar Pioneer 0,1,2 TRW Systems Group 39 T 0 1550 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00049 0.03 z COSPAR: 1958–F19. Nu s–a reusit aprinderea treptei a 3–a. A 3–a treapta a esuat. Esec. Pioneer 2 a fost lansata de la Atlantic Missile Range, folosind un buster Thor–Able, Air Force actionind ca agent executiv al NASA. Incarcatura instrumentata de 86.3 pound (38.9 kg), intentionata ca sonda lunara, a esuat sa atinga viteza de evadare. Pioneer 2 a suferit o esuare a vehiculului de lansare si a reintrat in atmosfera Pamintului la 45 minute (6 ore 52 minute ?) dupa lansare (nu a returnat date semnificative) deasupra Africii de NW (28.7 N, 1.9 E), efectuind un zbor parabolic.

In timpul zborului s–au obtinut citeva date, incluzind descoperirea ca radiatiile din regiunea ecuatoriala au un flux mai mare si o energie mai inalta decit s–a considerat anterior si densitatea de micrometeoriti este mai mare in jurul Pamintului decit in spatiu. Pioneer 2 a fost aproape identica cu Pioneer 1. A constat dintr–o sectiune mediana cilindrica subtire cu cite un trunchi de con scurt de fiecare fata. Cilindrul a avut 74 cm diametru, iar inaltimea a fost de 76 cm intre virfurile conurilor. Axial si iesind din conul inferior a fost un motor cu 11 kg combustibil solid. Pentru ajustarea vitezei a avut 8 mici propulsoare vernier cu combustibil solid montate la capatul conului superior pe un ansamblu inel separabil dupa utilizare. Tot din virful conului superior iese o antena dipol magnetic pentru radiotransmisiunile la 108.06 MHz ale sistemului TV, de telemetrie si doppler. Comenzile de la sol au fost receptionate la 115 MHz. Invelisul a fost confectionat din plastic laminat. Masa totala a navei spatiale dupa separarea motoarelor vernier, dar inainte de aprinderea rachetei pentru injectie a fost de 39.5 kg. Stabilizarea prin rotatie la o viteza de 1.8 rps, directia de rotatie fiind aproximativ perpendiculara pe planele meridianului geomagnetic al traiectoriei.

Nava spatiala a fost foarte asemanatoare cu anterioarele, dar a avut citeva modificari importante la pachetul cu instrumente stiintifice (15.6 kg):
– camera usoara cu scanare in spectrul vizibil, rezolutie mai buna, STL (Space Technology Laboratories) a inlocuit camera in infrarosu a lui NOTS (Naval Ordnance Test Station); mutata de la mijloc pe conul inferior
– contor proportional pentru masurarea radiatii cosmice, a fost adaugat
– camera de ionizare pentru masurarea radiatiei din spatiu
– ansamblu diafragma / microfon pentru detectarea micrometeoritilor
– magnetometru cu bobina rotativa pentru masurarea cimpurilor magnetice pina la 5 microgauss
– rezistori variabili cu temperatura (termistori) pentru inregistrarea temperaturii din interiorul sondei
– bateriile au fost schimbate cu un nou model din cauza problemelor de la Pioneer–1 (baterii NiCd pentru aprinderea rachetelor, baterii cu celule de Ag pentru sistemul de televiziune si baterii cu Hg pentru restul circuitelor).
Lansatorul Thor Able a suferit de asemenea citeva modificari la sistemul de inlantuire a treptelor si a primit un nou sistem de integrare a accelerometrelor.

Masa = 39.2 (38/23.2) kg.

Pioneer–2 (Pioneer II)
Able–3/Pioneer–2 (Pioneer–2/Able–3)
Able–3 (Thor–Able 3)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).
12/04/58   Luna–1C Luna   1 C URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n B1–5 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1 s/n 3 Planetar Lunar Luna E–1 Korolev OKB–1 (NII–88) 361 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1958 0 F F00052 245.00 s COSPAR: 1958–F20. Esec. Motoarele treptei centrale s–au oprit dupa 245 secunde de zbor. Cauza a fost o pierdere de lubrifiant la pompa de peroxid de hidrogen.

Masa = 361 kg.

Luna (1)
Luna (1c) (Luna–1C)
Lunnik (1) (Lunik)
Luna E–1 s/n 3
E–1 #3
AMS Luna (1) = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).
12/06/58 054452 Pioneer–3 Pioneer   3   SUA SUA NASA JPL,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–2 Juno II s/n AM–11/PP (Jupiter, 4 trepte) Jupiter Pioneer Pioneer–3 Planetar Lunar Pioneer 3,4 JPL NASA 6 T 0 102332 0.0 0.0 0.0   1958 8 A S00111 1.59 z COSPAR: 1958–Theta–1. A esuat sa atinga Luna; a furnizat date asupra radiatiilor. Treapta 1 s–a oprit prea devreme. Esec Partial.

Pioneer III, a 3–a sonda lunara intentionata de U.S.–IGY sub conducerea NASA si cu Army actionind ca agent executiv, a fost lansata de la Atlantic Missile Range cu o racheta Juno II. Obiectivul principal, plasarea incarcaturii stiintifice de 12.95 pound (5.844 kg) in vecinatatea Lunii dupa 33.75 ore si apoi continuarea pe orbita circumsolara, a esuat. Pioneer III a atins o altitudine de aproximativ 70000 mile si a descoperit ca centurile de radiatii ale Pamintului constau din cel putin 2 benzi distincte. A reintrat deasupra Africii (16.4 N, 18.6 E). A returnat date telemetrice timp de circa 25 ore, iar celelalte 13 ore din zborul total de 38 ore 6 minute au fost perioadele de intrerupere din cauza locatiilor statiilor de urmarire. Informatiile au aratat ca temperatura interna a ramas de circa 43 C in majoritatea timpului.

Dupa misiunile lunare nereusite ale USAF/NASA Pioneer 0, 1 si 2, U. S. Army si NASA au lansat 2 noi misiuni lunare. Mai mici decit precedentele, Pioneer 3 si 4 au imbarcat fiecare numai un singur experiment pentru detectarea radiatiei cosmice. Ambele vehicule au fost planificate sa survoleze Luna si sa returneze date despre mediul de radiatii de la Pamint si Luna. Lansarea lui Pioneer 3 a esuat cind prima treapta a vehiculului de lansare s–a oprit prematur: cu 3.7 secunde mai devreme din cauza golirii combustibilului. Desi, Pioneer 3 nu a atins viteza de evadare, a ajuns pina la altitudinea de 102332 (102360) km si a descoperit o a 2–a centura de radiatii in jurul Pamintului. Nava spatiala stabilizata prin rotatie (6 rpm) a fost alimentata cu baterii cu Hg, a avut un control termic pasiv (suprafata externa vopsita alternativ cu dungi albe, 10 – 50 grade C), o structura externa de fibra de sticla acoperita cu o pelicula de aur pentru conductivitate electrica. In virful conului a existat o mica tija care a actionat ca antena impreuna cu conul insusi. La baza conului a fost plasat inelul cu baterii cu mercur. Dimensiuni: con cu inaltime 0.58 m x diametru maxim 0.25 m; durata de viata: citeva zile.
A imbarcat:
– 2 contoare Geiger–Mueller
– mecanism de activare camera imbarcat ca test pentru planificatul sistem camera (fara camera)
– senzor fotoelectric (in centrul inelului cu baterii) cu 2 fotocelule care ar fi fost activat de lumina Lunii de la o distanta de 30000 km
– transmitator radio cu masa de 0.5 kg furnizind un semnal modulat pe faza de 0.1 W la o frecventa de 960.05 MHz (puterea purtatoarei modulate a fost de 0.08 W si puterea totala efectiva radiata de 0.18 W)
– mecanism de frinare a rotatiei format din 2 mase de 7 grame ce ar fi fost debobinate pina la capatul a doua fire de 150 cm dupa activarea de catre un cronometru hidraulic la 10 ore dupa lansare. Scopul lor a fost incetinirea rotatiei navei spatiale de la 400 rpm la 6 rpm, iar greutatile si firele ar fi fost largate.

Masa = 5.87 kg.

Pioneer–3 (Pioneer III)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA) pentru US Army, Washington, DC (USA); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 7 decembrie 1958 19:51 UT.
12/18/58 230200 Score (SCORE) Score   0   SUA SUA ARPA,USAF Cape Canaveral LC11 Atlas B Atlas s/n 10B (Atlas–B mod) (#16) Atlas Score SCORE Comunicatii Tehnologic Score US Army SRDL 3980 T 185 1484 32.3 101.5 0.0   1958 6 A S00010 33.60 z COSPAR: 1958–Zeta–1. Signal Communication by Orbiting Relay Equipment; primul satelit de comunicatii; a transmis mesaje inregistrate pe banda timp de 13 zile cind a esuat bateria.

Nava tehnologica de comunicatii atasata ultimei trepte a rachetei. A functionat pina pe 30 decembrie 1958. Incarcatura a constat dintr–o pereche redundanta de pachete de comunicatii UHF (150 resp. 132 MHz si 108 MHz – radioemitatorul de urmarire, 8 W) alimentate de baterii chimice cu Hg (53 W), bazate pe tub vidat, cu o durata de viata nominala proiectata de 21 zile, atasata la treapta de sustinere Atlas. Fiecare pachet a continut propriul inregistrator de banda. SCORE a demonstrat ambele moduri de comunicatie cu statiile de la sol: modul direct si modul 'Store and Forward' (de aceea si–a cistigat porecla 'Talking Atlas'). Corpul navei spatiale a servit ca antena. Bateriile au esuat dupa 13 (12) zile pe orbita. Dimenisuni: 24.4 m lungime x 3.05 m diametru.

Masa = 3970/68 (70) (3980/64) kg.

SCORE = Signal Communication by Orbiting Relay Equipment (Signal Communication by Orbiting RElay)
Score = Signal Communication by Orbiting Relay Experiment (Sig Comm by Orbit Relay)

Agentie: US Army, Washington, DC (USA) Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: U.S. Army Signal Research and Development Laboratory (SRDL).

Data reintrarii in atmosfera: 21.6 ianuarie 1959.
01/02/59 164121 Luna–1 (Mecita) Luna   1 D URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n B1–6 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1 s/n 4 Planetar Lunar Luna E–1 Korolev OKB–1 (NII–88) 361 S 146 197 0.0 450.0 0.0   1959 12 A S00112 0.00   COSPAR: 1959–Mu–1. Sonda lunara; a trecut la 5995 km de Luna dar nu a ciocnit–o asa cum era planificat din cauza unei defectiuni la sistemul de control a vehiculului de lansare. Esuare: esuare a sistemului de control al vehiculului de lansare. S–a plasat pe orbita circumsolara (heliocentrica), 0.9766 x 1.315 UA x 0.01 grade x 450 zile. Primul obiect artificial ce a atins viteza de evadare (a doua viteza cosmica). Din cauza vitezei mari si a pachetului anuntat cu diferite embleme metalice cu blazoane Sovietice, s–a tras concluzia ca Luna 1 a intentionat impactul cu Luna. Dupa atingerea vitezei de evadare, Luna 1 s–a separat de treapta a 3–a de 1472 kg. Treapta a 3–a, 5.2 m lungime si 2.4 m in diametru, s–a deplasat impreuna cu Luna 1. La 3 ianuarie, 00:56 UT, la o distanta de 113000 km de Pamint, un nor mare de sodiu (1 kg) a fost eliberat de nava spatiala. Aceasta urma portocalie lumioasa de gaz, vizibila deasupra Oceanului Indian cu stralucirea unei stele de magnitudinea a 6–a, a permis astronomilor sa urmareasca nava spatiala. De asemenea a servit si ca un experiment asupra comportarii gazului in spatiul cosmic. Luna 1 a trecut la 5995 (6700) km de suprafata Lunii la 4 ianuarie, 02:57 UT dupa 34 ore de zbor. Bateriile s–au consumat pe 5 ianuarie 1959 la 10:00 UT, cind sonda era la 597000 km de Pamint. Pe 7 ianuarie 1959 a iesit din sfera gravitationala a Pamintului si s–a plasat pe o orbita in jurul Soarelui, intre orbitele Pamintului si a lui Marte. Masuratorile obtinute in timpul acestei misiuni au furnizat noi date asupra centurii de radiatii a Pamintului si spatiului cosmic, incluzind descoperirea ca Luna nu are cimp magnetic si ca un vint solar, un puternic flux de plasma ionizata emanata de Soare, curge prin spatiul interplanetar. Explorarea spatiului interplanetar.

Nava spatiala nestabilizata de forma unei sfere cu diametrul de 0.90 m. Dintr–o semisfera au fost extinse 5 antene. De asemenea, de la suprafata sferei ieseau porturile instrumentelor. Nu a imbarcat sisteme de propulsie pe nava propriuzisa.
A imbarcat:
– echipament radio, 183.6 MHz
– un transmitator de urmarire
– sistem de telemetrie
– baterii chimice
– 5 seturi diferite de dispozitive stiintifice pentru studierea spatiului interplanetar:
– magnetometru
– contor Geiger
– contor cu scintilatie
– 2 detectori piezoelectrici pentru micrometeoriti
– alte echipamente:
– ventilator intern pentru mentinerea temperaturii la 20 grade C
– 1 kg de sodiu (Na)

Masa = 361.3 kg.

Luna–1
Lunnik–1 (Lunik–1, Lunik I)
Luna E–1 s/n 4
E–1 #4
AMS Luna 1 = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia
Mecita (Mechta) = Vis

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

A transmis timp de 62 ore.
Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
01/21/59   Discoverer (1) (KH–1) KH  1 0   SUA SUA USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 160/Agena A s/n 1019 Delta KH–1 Corona C Agena A 1019 (Corona R&D) Racheta spatiala Tehnologic KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 0 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 0 F L04332 0.00   COSPAR: 1959–E01 (1959–IEP). Primul test al Thor–Agena pentru programul KH. Esuare a vehiculului de lansare. Esec.

Corona R&D (CORONA R&D)
Corona 1, Mission R&D 1
Discoverer (1) (Discoverer 0)
KH–1 0 (KH–1 prototype) = Key Hole

Agentie: United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).
01/23/59   PGRTV–1 PGRTV   1   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 128/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #1 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 PS   0.00   Treapta 1 s–a oprit la moment gresit. Esec Partial. Suborbital.

PGRTV–1 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #1= Reentry Vehicle Experiment
01/28/59   al 3–lea test balon spatial Beacon Test   4   SUA SUA NASA LaRC Wallops Island   Nike–Cajun Nike–Cajun Nike Beacon Balloon test Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NASA Langley RC 4 T 0 122 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Nike–Cajun a lansat cu succes o sfera gonflabila de test de 12 picioare (3.66 m) diametru la o inaltime de 75 mile (121 km) deasupra Wallops Island al NASA, sfera umflindu–se satisfacator.

http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/beacon.htm

Beacon Test 4
Nike–Cajun Beacon Test 4 Balloon test mission

Agentie: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
Fabrivant: National Advisory Committee for Aeronautics (NACA) Langley Research Center (LaRC).
02/17/59 155500 Vanguard–2 Vanguard   2 E SUA SUA NASA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–4 Vanguard Vanguard CCS #2 (Vanguard–2E) Geofizica Magnetosferic Vanguard–2 NASA,US Navy NRL 10 T 557 3049 32.9 122.8 0.0   1959 1 A S00011 0.00   COSPAR: 1959–Alpha–1. A operat timp de 18 zile pina pe 8 martie 1959; balansarea satelitului a degradat datele. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

Vanguard SLV–3 si Vanguard 2 au fost proiectati pentru masurarea distributiei acoperirii cu nori pe portiunea luminata a orbitei lor. Nava spatiala a fost o sfera de magneziu de 50.8 cm in diametru. A imbarcat 2 telescoape optice cu 2 fotocelule. Intern, sfera a fost placata cu aur, iar la exterior cu depunere de aluminiu invelit cu oxid de siliciu de grosime suficienta pentru a furniza control termic asupra instrumentatiei. Comunicatiile radio au fost asigurate de un transmitator de telemetrie de 1 W, 108.03 MHz si un transmitator de 10 mW, 108 MHz care au trimis un semnal continuu pentru monitorizare. Un receptor de comanda a fost folosit pentru activarea inregistratorului cu banda care a retransmis datele de la experimentul cu telescop catre transmitatorul de telemetrie. Ambii transmitatori au functionat normal timp de 19 zile. Satelitul a fost stabilizat prin rotatie la 50 rpm, dar datele de telemetrie au fost sarace din cauza orientarii nesatisfacatoare a axei de rotatie. Energia electrica a fost furnizata de o baterii chimice cu mercur.

Ora lansarii: 16:05:00 UTC ?
Masa = 9.8 kg.

Vanguard–2 (Vanguard II)
Vanguard 2E
CCS #2 = Cloud Cover Satellite
Vanguard (20in Cloud cover #2)
Vanguard SLV4 (Vanguard SLV–4) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA); United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA).

Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
02/28/59   PGRTV–2 PGRTV   2   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 131/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #2 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 520 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Suborbital.

PGRTV–2 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #2 = Reentry Vehicle Experiment
02/28/59 214916 Discoverer–1 Discoverer   1   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 163/Agena A s/n 1022 Delta KH–1 Corona C KH–1 prototip/Agena A 1022 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 618 T 163 968 89.7 96.0 0.0   1959 2 A S00013 3.00 z COSPAR: 1959–Beta–1. Primul satelit pe orbita polara; prototip KH–1 Corona; nu a avut camera sau capsula cu film. Dimensiuni: lungime (cu Agena) 5.73 (5.5) m x diametru 1.52 m.

Primul satelit din lume plasat pe o orbita polara lansat cu prima racheta combinatie buster/treapta superioara Thor/Agena de la Vandenberg AFB.

Discoverer 1 a fost un test al capabilitatilor de performanta a sistemului de propulsie si ghidare de la buster si satelit (motor de manevra Bell 8048 si motorul de frinare Star–12). Motorul treptei a 2–a s–a aprins cind s–a obtinut orientarea corecta, plasind nava spatiala pe o orbita polara unde a ramas pina la reintrarea din 17 martie 1959. Au fost dificultati la receptionarea semnalelor dupa lansare, dar satelitul a transmis intermitent mai tirziu in timpul zborului. Discoverer 1 a constat din treapta superioara cilindrica Agena A cu un virf conic la un capat. Invelisul satelitului a fost din magneziu. Cea mai mare parte a incarcaturii de 18 kg constind din echipament de comunicatii si telemetrie a fost plasata in conul din virf. A inclus un radiotransmitator cu putere mica de inalta frecventa pentru urmarire si un radiotransmitator radar cu un transponder pentru receptionarea semnalelor de comanda si pentru urmarirea radar de raza lunga. Au fost folosite 15 canale de telemetrie (10 continui si 5 comutate) pentru retransmisia a circa 100 elemente de performanta a navei spatiale.

Programul Discoverer a fost administrat de Advanced Research Projects Agency din cadrul Department of Defense si de U.S. Air Force. Obiectivul principal a fost dezvoltarea unui satelit de recunoastere fotografica cu returnare de film pentru a observa cit de rapid Uniunea Sovietica produce bombardiere cu raza lunga de actiune si rachete balistice si unde sint dezvoltate si pentru a face fotografii asupra blocului Sino–Sovietic inlocuind astfel avioanele de spionaj U2. A facut parte din programul secret Corona care a fost folosit si pentru a produce harti pentru programele de cartografiere ale Department of Defense si altor agentii guvernamentale americane. In momentul demararii, a fost prezentat ca un program de orbitare de sateliti mari pentru testarea subsistemelor satelitare si pentru investigarea aspectelor de mediu si comunicatii in scopul plasarii de oameni in spatiu, inclusiv pachete biologice pentru returnarea de pe orbita pe Pamint. In total, au fost lansati 38 sateliti Discoverer pina in februarie 1962, desi programul de recunoastere satelitara a continuat pina in 1972 ca proiect Corona. Documentele programului au fost declasificate in 1995.

Lockheed Aircraft Company (LAC) –> Lockheed Martin Corporation (LMCO):
– 1912, Alco Hydro–Aeroplane Company
– 1916, redenumita Loughead Aircraft Manufacturing Company, Santa Barbara, California
– 1926, se formeaza Lockheed Aircraft Company (LAC), Hollywood, California
– 1929, devine o diviziune a Detroit Aircraft
– 1932, noua comanie numita Lockheed Corporation, Burbank, California mutata apoi la Calabasas, California
– se formeaza Missiles and Space Division, numita mai tirziu Lockheed Missiles and Space Company (LMSC) of Sunnyvale, California
– 1986, achizitioneaza Sanders Associates electronics of Nashua, New Hampshire
– 1992, s–a combinat cu o companie ruseasca si a format Lockheed–Khrunichev–Energia International
– 1993, achizitioneaza General Dynamics' Fort Worth aircraft division
– 1995, 12 martie, fuzioneaza cu Martin Marietta  = Lockheed Martin Corporation (LMC) (are ca unitate majora Lockheed Martin Space Systems LMSS <– Martin Marietta Astro Space <– GE Astro Space <– RCA Astro Electronics):
– a absorbit 4 instalatii principale:
– Lockheed Missiles and Space Company (LMSC –– Sunnyvale, California) –> LMMS
– Martin Marietta Astronautics (Denver, Colorado)
– Martin Marietta Astro Space (East Windsor, New Jersey)
– Martin Marietta Astro Space (Valley Forge, Pennsylvania)
– 1996, 18 aprilie, achizitioneaza Loral Corporation cu exceptia Space Systems
– 1996, 26 iunie, se reorganizeaza –> LMMS, LMA, LMT
– 1997, 3 iulie, cumpara Northrup Grumman Corp.
– 1998, se inchide fabrica de la East Windsor, New Jersey, iar LMSS are baza in Denver si Sunnyvale, California.
Sectorul Lockheed Martin's Space and Strategic Missiles consta din:
– Lockheed Martin Missiles and Space Company (LMMS) (Sunnyvale, California)
– Lockheed Martin Astronautics Company (LMA) (Littleton, Colorado)
– Lockheed Martin Michoud Space Systems (New Orleans, Louisiana)
– Lockheed Martin Special programs
– Lockheed Martin Telecommunications (Sunnyvale, California).

Masa = 618 kg.

Discoverer 1
Agena 1022
FTV–1022 = Flight Test Vehicle
Corona 1
Corona R&D (CORONA R&D)
KH–1 prototype #1 (KH–1 prototype / Agena A 1022) = Key Hole

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 3 martie 1959 (RAE) (5 martie 1959, US Space Command).
03/03/59 051056 Pioneer–4 Pioneer   4   SUA SUA NASA JPL,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–2 Juno II s/n AM–14/PN (Jupiter, 4 trepte) Jupiter Pioneer Pioneer–4 Planetar Lunar Pioneer 3,4 JPL NASA 6 S 148 168 1.3 398.0 0.0   1959 13 A S00113 0.00   COSPAR: 1959–Nu–1. A trecut la 60000 km de Luna. Orbita circumsolara (heliocentrica). Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

A 4–a sonda lunara U.S.–IGY, Pioneer IV, un proiect comun Army Ballistic Missile Agency (ABMA) si Jet Propulsion Laboratory (JPL) sub conducerea lui NASA, a fost lansata cu o racheta Juno II de la Atlantic Missile Range (AMR). Intentionata pentru impact cu suprafata lunara, Pioneer IV a atins o traiectorie Pamint–Luna, trecind la 60200 km de Luna (7.2 E, 5.7 S) pe 4 martie 1959 la 22:25 UT cu o viteza de 7230 km/h inainte de a intra permanent pe o orbita in jurul Soarelui. Sonda a fost monitorizata timp de 82 ore (pina pe 6 martie 1959) pina la distanta de 655000 km si a atins periheliul pe 18 martie 1959 la 01:00 UT. Invelisul treptei a 4–a (173 cm lungime, 15 cm diametru, 4.65 kg) a intrat pe orbita cu sonda.

Dupa misiunile lunare nereusite ale USAF/NASA Pioneer 0, 1 si 2, U. S. Army si NASA au lansat 2 noi misiuni lunare. Mai mici decit precedentele, Pioneer 3 si 4 au imbarcat fiecare numai un singur experiment pentru detectarea radiatiei cosmice. Ambele vehicule au fost planificate sa survoleze Luna si sa returneze date despre mediul de radiatii de la Pamint si Luna. Pioneer 4 a fost prima nava spatiala americana care a evadat din cimpul gravitational terestru, trecind la 58983 km de Luna (de aproape 2 ori altitudinea de survol planificata). Nava spatiala a returnat date despre mediul de radiatii de la Luna. S–a dorit a fi primul vehicul artificial ce a survolat Luna, dar a fost devansat de Luna 1 din Uniunea sovietica cu citeva saptamini. Nava spatiala stabilizata prin rotatie (6 rpm) a fost alimentata cu baterii cu Hg, a avut un control termic pasiv (suprafata externa vopsita alternativ cu dungi albe, 10 – 50 grade C), o structura externa de fibra de sticla acoperita cu o pelicula de aur pentru conductivitate electrica. In virful conului a existat o mica tija care a actionat ca antena impreuna cu conul insusi. La baza conului a fost plasat inelul cu baterii cu mercur. Dimensiuni: con cu inaltime 0.51 m x diametru maxim 0.23 m; durata de viata: citeva zile.
A imbarcat:
– 2 contoare Geiger–Mueller
– mecanism de activare camera imbarcat ca test pentru planificatul sistem camera (fara camera)
– senzor fotoelectric (in centrul inelului cu baterii) cu 2 fotocelule care ar fi fost activat de lumina Lunii de la o distanta de 30000 km
– transmitator radio cu masa de 0.5 kg furnizind un semnal modulat pe faza de 0.1 W la o frecventa de 960.05 MHz (puterea purtatoarei modulate a fost de 0.08 W si puterea totala efectiva radiata de 0.18 W)
– mecanism de frinare a rotatiei format din 2 mase de 7 grame ce au fost debobinate pina la capatul a doua fire de 150 cm dupa activarea de catre un cronometru hidraulic la 10 ore dupa lansare. Scopul lor a fost incetinirea rotatiei navei spatiale de la 400 rpm la 6 rpm, iar greutatile si firele au fost largate.

Orbite circumsolare:
– 03.72–03–1959 – 0.98 x 1.13 UA x 29.9 grade x 398 zile, e=0.07109
– 04.00–03–1959 – 0.987 x 1.142 UA x 1.30 grade x 398 zile (dupa survolul Lunii)

Masa = 6.1 (5.9) kg.

Pioneer–4 (Pioneer IV)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA) pentru NASA Office of Space Science Applications (OSSA) si US Army, Washington, DC (USA); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

A transmis timp de 90 ore.
Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
03/21/59   PGRTV–3 PGRTV   3   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 132/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #3 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 520 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Suborbital.

PGRTV–3 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #3= Reentry Vehicle Experiment
04/08/59   PGRTV–4 PGRTV   4   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 133/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #4 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 520 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Suborbital.

PGRTV–4 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #4= Reentry Vehicle Experiment
04/13/59 211839 Discoverer–2 Discoverer   2   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 170/Agena A s/n 1018 Delta KH–1 Corona C KH–1 prototip/Agena A 1018 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 743 T 239 346 89.9 90.4 0.0   1959 3 A S00014 12.70 z COSPAR: 1959–Gamma–1. Prototip KH–1; a testat tehnicile de recuperare a capsulei; nu a avut camera; recuperarea capsulei a esuat. Din cauza unei erori de sincronizare, SUA a crezut ca locul de aterizare a capsulei a fost insula Spitsbergen, la nord de Norvegia, in locul aterizarii in zona de recuperare linga Hawaii. Capsula nu a fost gasita niciodata; oficialii SUA au suspectat ca aceasta ar fi fost furata de sovietici. Cautarea capsulei a fost la baza romanului si filmului 'Ice Station Zebra'.

In iarna 1960/1961, o capsula a unui satelit de spionaj american Discoverer a fost descoperita de muncitori forestieri linga Kalinin, 200 km N de Moscova. Acestia au deschis–o cu un topor. Serghei Hrusciov (Sergei Khrushchev) a crezut ca este vorba de capsula Discoverer 2. Resturile au fost examinate de inginerii sovietici dar nu au aflat prea multe informatii – era o sfera de aluminiu slefuita, 30 cm in diametru, aurita la exterior. Unii au spus ca descoperirea a avut loc in iarna lui 1959.

Nava spatiala stabilizata pe 3 axe si comandata de pe Pamint. Dupa 17 orbite, pe 14 aprilie 1959, a fost ejectat un vehicul de reintrare format din doua sectiuni: una a constat din echipamentul de protectie, racheta de frinare (Star–12) si structura principala, iar cealalta a fost capsula de reintrare. Din cauza unei defectiuni a cronometrului, capsula a fost ejectata prematur deasupra regiunii polare nordice si nu a fost niciodata recuperata. Incarcatura principala cu instrumentatie a ramas pe orbita si a efectuat teste de comunicatii si asupra performantelor vehiculului. Nava spatiala a avut un diametru de 1.5 m, lungimea de 5.85 m si masa dupa separarea treptei a 2–a, inclusiv combustibilul, de circa 3800 kg. Masa fara combustibil a fost de 743 kg, care a inclus 111 kg pentru instrumente si 88 kg vehiculul de reintrare. Sectiunea capsulei a vehiculului de reintrare a avut diametrul de 84 cm si lungimea de 69 cm si a imbarcat: o parasuta, sisteme test pentru mentinerea vietii, pachete cu film pentru determinarea intensitatii si compozitiei radiatiei cosmice si un radioemitator. Capsula a fost proiectata pentru recuperare de catre un avion echipat special, dar si pentru a pluti in cazul recuperarii in ocean. Nava spatiala principala a imbarcat un transmitator pentru telemetrie si un radioemitator pentru urmarire. Puterea electrica pentru toate instrumentele a fost asigurata de baterii NiCd. Orientarea a fost furnizata de un sistem cu jet de azot rece, un scaner pentru tangaj si un pachet de referinta inertiala pentru ruliu si tangaj.

Misiunea a colectat cu succes date asupra propulsiei, comunicatiilor, performantelor orbitale si stabilizarii. Toate echipamentele au functionat normal cu exceptia dispozitivului de sincronizare. Telemetria a functionat pina pe 14 aprilie, iar radioemitatorul principal de urmarire pina pe 21 aprilie. Discoverer 2 a fost primul satelit stabilizat pe toate cele 3 axe, primul manevrat la comanda de la sol (motorul de manevra Bell 8048), primul care a separat un vehicul de reintrare la comanda si pe care l–a trimis inapoi pe Pamint.

Masa = 3800 (cu Agena A)/743 kg.

Discoverer 2
Agena 1018
FTV–1018 = Flight Test Vehicle
Corona 2
Corona R&D (CORONA R&D)
KH–1 prototype #2 (KH–1 prototype / Agena A 1018) = Key Hole

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 26.6 aprilie 1959.
04/13/59 211839 SRV SRV   1   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 170/Agena A s/n 1018 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 88 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 3 xx A00011 1.07 z SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–2. Recuperarea capsulei a esuat. Nu a fost gasita niciodata de SUA.

Dupa 17 orbite, pe 14 aprilie 1959, a fost ejectat un vehicul de reintrare format din doua sectiuni: una a constat din echipamentul de protectie, racheta de frinare si structura principala, iar cealalta a fost capsula de reintrare. Din cauza unei defectiuni a cronometrului, capsula a fost ejectata prematur deasupra regiunii polare nordice si nu a fost niciodata recuperata. Sectiunea capsulei a vehiculului de reintrare a avut diametrul de 84 cm si lungimea de 69 cm si a imbarcat: o parasuta, sisteme test pentru mentinerea vietii, pachete cu film pentru determinarea intensitatii si compozitiei radiatiei cosmice si un radioemitator. Capsula a fost proiectata pentru recuperare de catre un avion echipat special, dar si pentru a pluti in cazul recuperarii in ocean.

Din cauza unei erori de sincronizare, SUA a crezut ca locul de aterizare a capsulei a fost insula Spitsbergen, la nord de Norvegia, in locul aterizarii in zona de recuperare linga Hawaii. Capsula nu a fost gasita niciodata; oficialii SUA au suspectat ca aceasta ar fi fost furata de sovietici. Cautarea capsulei a fost la baza romanului si filmului 'Ice Station Zebra'.

In iarna 1960/1961, o capsula a unui satelit de spionaj american Discoverer a fost descoperita de muncitori forestieri linga Kalinin, 200 km N de Moscova. Acestia au deschis–o cu un topor. Serghei Hrusciov (Sergei Khrushchev) a crezut ca este vorba de capsula Discoverer 2. Resturile au fost examinate de inginerii sovietici dar nu au aflat prea multe informatii – era o sfera de aluminiu slefuita, 30 cm in diametru, aurita la exterior. Unii au spus ca descoperirea a avut loc in iarna lui 1959.

SRV–1 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer–2

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 14 aprilie 1959.
04/14/59 024946 Vanguard–3A Vanguard   3 A SUA SUA NASA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–5 Vanguard Vanguard MS #1 (Magnetometer Satellite) Geofizica Magnetosferic Vanguard–3 NASA,US Navy NRL 10 T 0 100 0.0 0.0 0.0   1959 0 FA F00054 0.00   COSPAR: 1959–F01. Treapta a 2–a s–a avariat la separare. Esec – cauze necunoscute. Esec.

Aceasta nava spatiala Vanguard a fost lansata cu o incarcatura constind din 2 sfere indepedente:
– Sphere A continind un magnetometru precis pentru cartografierea cimpului magnetic terestru
– Sphere B a fost o sfera gonflabila de 30–inch pentru urmarire optica.
Treapta a –2a a esuat din cauza avarierii la separare, iar nava spatiala nu a atins orbita.

Masa = 10.3 kg.

Vanguard (3)
Vanguard–3A
Vanguard 3A Sphere A
MS #1 = Magnetometer Satellite
Vanguard (13in Magnetometer #1) / Vanguard Balloon
Vanguard SLV5 (Vanguard SLV–5) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA); United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA).
04/14/59 024946 Vanguard–3A (30–inch Sphere) Vanguard sfera   3 A SUA SUA NASA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–5 Vanguard Vanguard ADS #1 (Air Density Satellite) Geofizica Atmosferic Vanguard–3 NASA,US Navy NRL 0 T 0 100 0.0 0.0 0.0   1959 0 FB F00056 0.00   COSPAR: 1959–F01. Sfera de 30 de inci (75 cm). Satelit pentru masurarea densitatii atmosferei. Treapta a 2–a s–a avariat la separare. Esec.

Aceasta nava spatiala Vanguard a fost lansata cu o incarcatura constind din 2 sfere indepedente:
– Sphere A continind un magnetometru precis pentru cartografierea cimpului magnetic terestru
– Sphere B a fost o sfera gonflabila de 30–inch pentru urmarire optica.
Treapta a –2a a esuat din cauza avarierii la separare, iar nava spatiala nu a atins orbita.

Masa = 10 kg.

Vanguard 30–inch Sphere (3)
Vanguard–3A 30–inch Sphere
Vanguard 3A Sphere B
ADS #1 = Air Density Satellite
Vanguard Balloon / Vanguard (13in Magnetometer #1)
Vanguard SLV5 (Vanguard SLV–5) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA); United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA).
05/21/59   PGRTV–5 PGRTV   5   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 135/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #5 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 520 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Suborbital.

PGRTV–5 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #5= Reentry Vehicle Experiment
06/03/59 200920 Discoverer–3 Discoverer   3   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 174/Agena A s/n 1020 Delta KH–1 Corona C KH–1 prototip/Agena A 1020 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 753 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00058 0.00   COSPAR: 1959–F02. Prototip KH–1; nu a avut camera; recuperarea capsulei cu film a esuat. Agena–A a esuat. Nu s–a receptionat telemetria dupa aprinderea treptei Agena. Esec.

Masa = 3800 (cu Agena A)/753 kg.

Discoverer 3
Agena 1020
FTV–1020 = Flight Test Vehicle
Corona 3
Corona R&D (CORONA R&D)
KH–1 prototype #3 (KH–1 prototype / Agena A 1020) = Key Hole

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).
06/03/59 200920 SRV SRV   2   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 174/Agena A s/n 1020 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 88 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 xx F00060 0.00   COSPAR: 1959–F02. SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–3. Prototip KH–1; nu a avut camera; recuperarea capsulei cu film a esuat. Agena–A a esuat. Nu s–a receptionat telemetria dupa aprinderea treptei Agena. Esec.

SRV–2 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer–3

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).
06/11/59   PGRTV–6 PGRTV   6   SUA SUA USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 Thor–DM18 s/n 137/Able 2 Delta PGRTV RVX–1 #6 Tehnologie Reintrare (RV) PGRTV US Air Force 0 T 0 520 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Suborbital.

PGRTV–6 = Precisely Guided Reentry Test Vehicle
RVX–1 #6= Reentry Vehicle Experiment
06/18/59 080800 Luna–2A Luna   2 A URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n I1–7 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1A s/n 5 Planetar Lunar Luna E–1A Korolev OKB–1 (NII–88) 387 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00062 153.00 s COSPAR: 1959–F06. Esec. Sistemul inertial a esuat la 153 secunde dupa lansare. Vehiculul a fost distrus de siguranta poligonului.

Masa = 387 kg.

Luna (2)
Lunnik–2A (Lunik, Lunik)
Luna E–1A s/n 5 (E–1A #1)
E–1A #1 (E–1 #5)
AMS Luna (2) = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).
06/22/59 201609 Vanguard–3B Vanguard   3 B SUA SUA NASA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–6 Vanguard Vanguard RBS #1(Radiation Ballance Sat) Geofizica Magnetosferic Vanguard–3 NASA,US Navy NRL 10 T 0 140 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00064 0.00   COSPAR: 1959–F03. Radiation Ballance Satellite. Sistemul de propulsie al treptei a 2–a a functionat defectuos. Nu a atins orbita. Esec – cauze necunoscute. Esec.

Aceasta misiune Vanguard a constat dintr–o sfera de aliaj de magneziu de 20 inches in diametru (48.8 cm) ce a intentionat sa masoare procesul de incalzire Soare–Pamint care genereaza vremea. O valva de presiune defecta de la treapta a 2–a a cauzat esuarea misiunii.

Masa = 10.3 kg.

Vanguard (3)
Vanguard–3B
RBS #1 = Radiation Balance Satellite
Vanguard (20in Radiation balance #1)
Vanguard SLV6 (Vanguard SLV–6) = Satellite Launch Vehicle

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA); United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA).
06/25/59 224745 Discoverer–4 (KH 1–1) KH  1 9001   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 179/Agena A s/n 1023 Delta KH–1 Corona C KH–1 9001 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 743 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00066 0.00   COSPAR: 1959–U01. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie. Misiune esuata: insuficienta viteza la treapta a 2–a. Nu a atins orbita. Esec Agena–A. Esec.

Echipat cu C–Camera.

Masa = 3800 (cu Agena A)/743 kg.

Discoverer 4
KH–1 9001 = Key Hole
KH–1 1
Agena 1023
FTV–1023 = Flight Test Vehicle
Corona 4
Corona 9001 (CORONA 9001)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).
06/25/59 224745 SRV 102 SRV   102   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 179/Agena A s/n 1023 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 88 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 xx F00068 0.00   COSPAR: 1959–U01. SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–4. Misiune esuata: insuficienta viteza la treapta a 2–a. Esec Agena–A. Esec.

Echipat cu C–Camera.

SRV–102 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer–4

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).
07/16/59 173703 Explorer (6) (S–1) Explorer   6 A SUA SUA NASA OSSA,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–2 Juno II s/n AM–16 (Jupiter, 4 trepte) Jupiter Explorer S–1 (NASA S–1) Geofizica Magnetosferic S–1 JPL NASA 41 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00070 5.50 s COSPAR: 1959–F05. Distrus de siguranta poligonului. S–a pierdut controlul dupa 5.5 sec. Esec.

Ar fi trebuit sa efectueze masuratori asupra cimpului magnetic si eruptiilor solare. Lansarea ar fi plasat pe orbita un satelit cu mai multe experimente sub forma de dublu trunchi de con. La lansare vehiculul a deviat puternic catre stinga din cauza esuarii invertorului de ghidare care a cauzat deriva buclei deschise de la sistemul de control.

Masa = 41 kg (91.5 lb).

Explorer (6)
Explorer–6A
Explorer S–1
NASA S–1 = National Aeronautics and Space Administration – Science

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).
08/07/59 142420 Explorer–6 (S–2) Explorer   6 B SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–3 Thor–DM18 s/n 134/Able 3 Delta Explorer S–2 (Able–3, Paddlewheel) Geofizica Magnetosferic S–2 USAF STL (TRW?) 64 T 245 42400 47.0 765.0 0.0   1959 4 A S00015 1.90 a COSPAR: 1959–Delta–1. Prima fotografie a Pamintului; date radiatii.

Explorer 6 a fost un mic satelit sferoidal (0.66 x 0.74 m) proiectat pentru studierea radiatiei capturate cu diferite energii, radiatiilor cosmice galactice, geomagnetismului, propagarii radio in atmosfera superioara si fluxului de micrometeoriti. De asemenea a testat un dispozitiv de scanare pentru fotografierea acoperirii cu nori a Pamintului. Satelitul a fost stabilizat prin rotatie la 2.8 rps, cu directia axei de rotatie avind ascensia dreapta de 217 grade si declinatia de 23 grade. A avut montate 4 palete cu celule solare linga ecuatorul satelitului, care au incarcat bateriile de stocare. Fiecare experiment, exceptind scanerul de televiziune, a avut doua iesiri, digitala si analoga. Un transmitator UHF a fost utilizat pentru telemetrie digitala si pentru semnalul TV. Doua transmitatoare VHF au fost utilizate pentru transmisia semnalului analog. Acestea au fost operate continuu. Cel UHF a fost operat numai pentru citeva ore pe zi. Doar 3 dintre paletele cu celule solare s–au desfasurat complet, si aceasta in timpul rotatiei decit inainte de inceperea rotatiei cum era planificat. Din aceasta cauza, operarea initiala a alimentarii cu energie pentru incarcatura a fost 63% din cea nominala, aceasta descrescind in timp. Puterea in scadere a condus la un raport mai mic semnal–zgomot afectind marea parte a datelor, in special in apropierea apogeului. Un transmitator VHF a esuat pe 11 septembrie 1959, iar ultimul contact cu incarcatura a fost efectuat pe 6 octombrie 1959, incarcarea celulelor solare scazind sub nivelul necesar pentru mentinerea echipamentului satelitului. S–a obtinut un total de 827 h de date analoge si 23 h de date digitale. Pe 13 octombrie 1959 s–a incercat interceptarea cu o racheta Bold Orion 2 lansata de pe un B–14 de la Patrick AFB, FL (USA), trecind la 6 km de nava spatiala.

A imbarcat:
– camera de ionizare (electroni 1.5 MeV, protoni 23.6 MeV) si contor GM (Geiger–Mueller) (e 2.9 MeV, p 36.4 MeV)
– contor proportional pentru masurarea radiatii cosmice (p 75 MeV, e 13 MeV), 1.8 kg
– detector cu scintilatie pentru radiatia din centurile Van Allen (e 200 keV, p 2 MeV), 2.1 kg
– magnetometru (0.6 nT – 1200 nT)
– scaner de televiziune
– detector micrometeoriti cu microfon piezoelectric
– radioemitator la 15.5 kHz pentru studiul deformarii semnalelor in ionosfera, receptionat la statia Annapolis, MD (USA)
– radioreceptor (108 si 378 MHz)
– motor de apogeu ARC–420 AKM (Apogee Kick Motor)

Ora lansarii: 14:23 UT?
Masa = 64.4 kg.

Explorer 6
S–2 = Science
Able 3
Paddlewheel

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); Department of Defense (DoD), Dept. of the Air Force (USAF), Washington, DC (USA).
Fabricant: USAF Space Technology Laboratories (STL), Los Angeles, CA (USA); TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA) ?.

Data reintrarii in atmosfera: 30 iunie 1961.
08/13/59 190008 Discoverer–5 (KH 1–2) KH  1 9002   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 192/Agena A s/n 1029 Delta KH–1 Corona C KH–1 9002/Agena A 1029 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 781 T 214 731 79.9 94.1 0.0   1959 5 A S00018 45.00 z COSPAR: 1959–Epsilon–1. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; capsula cu film aruncata intr–o orbita mai inalta, a reintrat pe 11 februarie 1961. Misiune nereusita. Esuarea sursei de energie. Nerecuperata.

La o zi dupa lansare, pe 14 august 1959, vehiculul de reintrare s–a separat de satelitul principal, iar capsula a fost eliberata deasupra Oceanului Pacific pentru coborire pe Pamint. Insa, nu s–au receptionat semnale de la capsula, probabil din cauza unei probleme la secventa de telemetrie si nu a fost recuperata. Nava spatiala a constat din treapta superioara cilindrica Agena A cu diametrul de 1.5 m, lungimea de 5.85 m si cu o masa de circa 3850 kg incluzind combustibilul. Masa fara combustibil a fost de 780 kg, incluzind vehiculul de reintrare de 140 kg. Sectiunea capsulei (a.k.a. bucket) a vehiculului de reintrare a avut diametrul de 84 cm si lungimea de 69 cm si a continut o parasuta, o canistra cu film alb–negru si un radioemitator de urmarire.

Ora lansarii: 18:57:00 UTC ?
Masa = 3850 (cu Agena A)/781/640 (fara capsula) kg.

Discoverer 5
KH–1 9002 (KH–1 Mission 9002) = Key Hole
KH–1 2
Agena 1029 (Agena 1028 ?)
FTV–1029 (FTV–1028 ?) = Flight Test Vehicle
Corona 5
Corona 9002 (CORONA 9002)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 28 septembrie 1959.
08/13/59 190008 SRV 111 SRV   111   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 192/Agena A s/n 1029 Delta KH–1 Corona C KH–1 9002 Capsule Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 218 1700 78.9 104.3 0.0   1959 5 B S00026 1.50 a COSPAR: 1959–Epsilon–2. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; capsula cu film propulsata intr–o orbita mai inalta, a reintrat pe 11 februarie 1961. Misiune nereusita. Esuarea sursei de energie. Nerecuperata.

Echipat cu C–Camera, distanta focala 610 mm, rezolutie 12 m, construita de Itek Corp., Boston, MA (USA) si Fairchild Camera and Instrument Corp., El Cajon, CA (USA). La o zi dupa lansare, pe 14 august 1959, vehiculul de reintrare s–a separat de satelitul principal, iar capsula a fost eliberata deasupra Oceanului Pacific pentru coborire pe Pamint. Insa, nu s–au receptionat semnale de la capsula, probabil din cauza unei probleme la secventa de telemetrie si nu a fost recuperata. Nava spatiala a constat din treapta superioara cilindrica Agena A cu diametrul de 1.5 m, lungimea de 5.85 m si cu o masa de circa 3850 kg incluzind combustibilul. Masa fara combustibil a fost de 780 kg, incluzind vehiculul de reintrare de 140 kg. Sectiunea capsulei (a.k.a. bucket) a vehiculului de reintrare a avut diametrul de 84 cm si lungimea de 69 cm si a continut o parasuta, o canistra cu film alb–negru si un radioemitator de urmarire.

Ora lansarii: 18:57:00 UTC ?
Masa = 140 kg.

SRV–111 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer–5 Capsule (Discoverer 5 SRV–111)
KH–1 Mission 9002 SRV = Key Hole / Satellite Recovery Vehicle
Corona 5 SRV

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 11 februarie 1961.
08/15/59 003100 Beacon–2 Beacon   2   SUA SUA NASA OSSA,ABMA Cape Canaveral LC26B Juno–2 Juno II s/n AM–19B (Jupiter, 3 trepte) Jupiter Beacon Beacon–2 Tehnologie Tehnologic Beacon–1 NASA Langley RC 5 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00072 0.00   COSPAR: 1959–F07. Treapta 1 s–a oprit prea devreme din cauza consumari premature a combustibilului; s–a pierdut controlul orientarii pentru treptele superioare. Esec.

Masa = 4.5 kg.

Beacon–2

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA); US Navy ?.
Fabricant: NASA Langley Research Center (LaRC) (USA).
08/19/59 192444 Discoverer–6 (KH 1–3) KH  1 9003   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 200/Agena A s/n 1028 Delta KH–1 Corona C KH–1 9003/Agena A 1028 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 783 T 207 846 83.9 95.1 0.0   1959 6 A S00019 62.00 z COSPAR: 1959–Zeta–1. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; recuperarea capsulei cu film a esuat. Misiune nereusita. Nerecuperare din cauza functionarii defectuoase a retro–rachetelor la separarea din 20 august.

Masa = 3850 (cu Agena A)/783/640 (fara capsula) kg.

Discoverer 6
KH–1 9003 (KH–1 Mission 9003) = Key Hole
KH–1 3
Agena 1028 (Agena 1029 ?)
FTV–1028 (FTV–1029 ?) = Flight Test Vehicle
Corona 6
Corona 9003 (CORONA 9003)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 20.8 octombrie 1959.
08/19/59 192444 SRV 105 SRV   105   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 200/Agena A s/n 1028 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 6 xx A00017 1.00 z SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–6, recuperarea capsulei cu film a esuat. Misiune nereusita. Nerecuperare din cauza functionarii defectuoase a retro–rachetelor la separarea din 20 august.

Masa = 140 kg.

SRV–105 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer 6

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 20 august 1959.
08/21/59 120000 Mercury LJ–1 (Little Joe) Mercury LJ 1   SUA SUA NASA STG Wallops Island LA1 Little Joe Little Joe–1 4P s/n LJ–1 (4 Pollux + 4 Recruit) Little Joe Mercury Mercury BP1 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 PF   20.00 s Lansarea unei machete de capsula Mercury de la Wallops Island pentru a testa sistemele de salvare si recuperare; racheta de salvare la urgenta s–a aprins accidental cu 31 minute inaintea aprinderii programate a busterului Little Joe, din cauza unui circuit defect. Nava spatiala a atins altitudinea de 2000 ft () si a aterizat la circa 2000 ft. distanta de locul de lansare. Esec Partial.

In octombrie 1958 a inceput munca de proiectare la vehiculele si la modelul navei spatiale de test Mercury Little Joe.

Mercury LJ–1 = Little Joe
LJ–1 beach abort test
Mercury BP1 = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
09/09/59 081900 Mercury MA BJ–1 (Big Joe) Mercury BJ 1   SUA SUA NASA STG,USAF Cape Canaveral LC14 Atlas D Mercury Atlas D s/n 10D Mercury (#30) Atlas Mercury Mercury BP2 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 153 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   13.00 m Suborbital. Modelul NASA invelis metalic al capsulei Mercury a fost lansata cu succes cu o racheta Atlas (Big Joe) de la AMR si recuperata in Atlanticul de Sud dupa supravietuirea unei calduri de reintrare mai mare de 10000 grade F. Esec Partial.

Mercury Atlas BJ–1 (Mercury BJ–1) = Big Joe
MA Big Joe = Mercury Atlas
Atlas D MA Big Joe Spacecraft Test mission
Mercury BP2 (Mercury 1) = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
09/12/59 063942 Luna–2 Luna   2 B URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n I1–7B (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–1A s/n 6 Planetar Lunar Luna E–1A Korolev OKB–1 (NII–88) 387 D 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 14 A S00114 1.60 z COSPAR: 1959–Xi–1. Prima sonda ce a lovit Luna. Data suspecta a impactului cu Luna. Ciocnire cu Luna. A depus un fanion pe suprafata Lunii si a realizat cercetari in timpul zborului spre Luna. A lovit Luna cu viteza de 3.3 km/s la 13 septembrie 1959 la 22:02:04 UT, latitudine 29.10 N, longitudine 0.00 – Palus Putredinis, la est de Mare Serenitatis linga craterele Aristides, Archimedes si Autolycus (21:02:24 UT, Mare Imbrium 30 N, 1 W). Dupa lansare si atingerea vitezei de evadare, Luna 2 s–a separat de treapta a 3–a, care s–a deplasat impreuna cu ea spre Luna. La 13 septembrie (12 septembrie 18:39 UT) nava spatiala, aflata la 140000 km de Pamint,  a eliberat un nor portocaliu stralucitor de sodiu gazos (10 kg de sodiu) care a ajutat la urmarirea navei spatiale si a actionat ca un experiment asupra comportarii gazelor in spatiu. La 14 septembrie, dupa 33.5 ore de zbor, semnalele radio de la Luna 2 s–au intrerupt brusc, indicind ca ea a lovit Luna. La circa 30 minute dupa Luna 2, treapta a 3–a a rachetei sale a lovit de asemenea Luna. Misiunea a confirmat ca Luna nu are cimp magnetic apreciabil, si nu a gasit evidenta centurilor de radiatii in jurul Lunii.

Luna 2 a fost un model similar cu Luna 1, o nava spatiala sferica cu antene si instrumente iesind din corpul sau. Instrumentatia a fost de asemenea similara, incluzind contoare Geiger si cu scintilatie, un magnetometru si detectori de micrometeoriti. Nu a avut sistem de propulsie propriu.

Masa = 390.2 (387) kg.

Luna 2
Lunnik–2 (Lunik–2, Lunik II)
Luna E–1A s/n 6 (E–1A #2)
E–1A #2 (E–1 #6)
AMS Luna 2 = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

Data impactului cu Luna: 13 septembrie 1959 21:02:24 UT.
09/17/59   Transit–1A Transit 1A 1   SUA SUA US Navy,ARPA,USAF Cape Canaveral LC17A Thor Able–2 mod Thor–DM18 s/n 136/Able 2 M1 (3 trepte) Delta Transit Transit–1A Navigatie Navsat Transit APL Johns Hopkins Univ. 119 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00074 0.00   COSPAR: 1959–F08. Treapta a 3–a a esuat. Esec.

Transit 1A a fost prima incercare de lansare din seria de sateliti de navigatie a Navy. Misiunea a esuat. Contractor principal: Johns Hopkins University Applied Physics Laboratory. Contractor asociat si constructor al satelitilor operationali: RCA, Radio Corporation of America, Moorestown.

Nava spatiala Transit a avut o forma sferica si a fost dezvoltata pentru actualizarea sistemelor de navigatie inertiala de la bordul submarinelor Polaris ale US Navy, iar mai tirziu pentru utilizare civila. Receptorii au utilizat caracteristicile cunoscute ale orbitei satelitilor, au masurat deplasarea Doppler a semnalelor radio ale satelitilor si astfel au calculat pozitia recetorilor pe Pamint. Cind o nava spatiala trecea pe deasupra utilizatorului, acesta masura deplasarea Doppler pe o perioada de 15 minute prin receptionarea marcajelor de timp si a informatiilor orbitale ale satelitului pe doua frecvente separate 149.99 si 399.97 MHz. Aceste semnale erau corectate pentru refractia ionosferica, iar informatiile erau apoi introduse in sistemul de navigatie al utilizatorului. Unii sateliti au operat timp de peste 10 ani. Inovatiile tehnice in timpul programului au inclus stabilizarea prin gradient gravitational, utilizarea generatoarelor termoelectrice cu radioizotopi (RTG, Radio–isotope Thermoelectric Generators) si tehnologii de navigatie prin satelit folosite ulterior in seria GPS. Transit a fost inlocuit cu sistemul de pozitionare globala Navstar. Utilizarea satelitilor a fost intrerupta la sfirsitul lui 1996, dar satelitii au continuat sa transmita si au devenit Navy Ionospheric Monitoring Systems (NIMS).

Masa = 119 kg.

Transit–1A

Agentie: Department of Defense (DoD), Department of the Navy (US Navy), Washington, DC (USA); Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Applied Physics Laboratory (APL) Johns Hopkins University (JHU–APL), Laurel, MD (USA).
09/18/59 052007 Vanguard–3 Vanguard   3 C SUA SUA NASA OSSA,US Navy Cape Canaveral LC18A Vanguard Vanguard s/n SLV–7 (1/2/X–248 s/n TV–4BU) Vanguard Vanguard MRS #1 (Magne–Ray Satellite) Geofizica Magnetosferic Vanguard–3 NASA,US Navy NRL 23 T 512 3413 33.4 126.4 0.0   1959 7 A S00020 0.00   COSPAR: 1959–Eta–1. Date asupra radiatiilor, micrometeoroizilor. Nu s–a separat treapta a 3–a de incarcatura. Esec Partial. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

Vanguard 3 a fost o sfera de magneziu de 50.8 cm diametru. Obiectivele misiunii au fost masurarea cimpului magnetic terestru, radiatiei X solare si a efectelor sale asupra atmosferei terestre si a mediului de micrometeoroizi in vecinatatea Pamintului. Transmisiile de date au incetat pe 11 decembrie 1959, dupa 84 zile de operare. Datele obtinute au furnizat o supraveghere cuprinzatoare (4300 masuratori) a cimpului magnetic terestru in aria acoperita, au definit limita inferioara a centurii de radiatii Van Allen si au furnizat o contorizare a impactelor cu micrometeoroizi (2800 in 70 ore, 6600 in total). Vanguard 3 are o durata de viata orbitala estimata de 300 (200) ani.
A imbarcat:
– magnetometru pentru protoni, intr–un tub conic (lungime 0.66 m, diametru maxim 0.1525 m si minim 0.0635 m) dintr–o rasina fenolica fibra de sticla atasat la o sfera
– 2 camere de ionizare pentru radiatii X solare (0.2 – 0.8 nm)
– mai multi detectori de micrometeoroizi
– transmitator radio 80 mW, 108.03 MHz
– baterie AgZn

Racheta: Vanguard (mod) s/n SLV–7 (X–405 / AJ–10–37 / X–248–A2) (TV–4BU)
Masa = 22.7 kg.

Vanguard–3 (Vanguard III)
Vanguard–3C
MRS #1 = Magne–Ray Satellite
Vanguard 3 (20in Magnetometer, X–Ray, Environment #1)
Vanguard SLV7 (Vanguard SLV–7) = Satellite Launch Vehicle
Vanguard TV4 Backup (TV–4BU)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Navy (USN, U.S. Navy, US Navy), Washington, DC (USA).
Fabricant: U.S. Navy Naval Research Laboratory (NRL), Washington, DC (USA); National Aeronautics and Space Administration (NASA), Washington, DC (USA).

Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
09/24/59   Pioneer–5A (P 1) Pioneer   5 A SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC12 Atlas Able Atlas C s/n 9C/Able–5 (aprindere statica) Atlas Pioneer Pioneer P 1 Planetar Lunar Pioneer P 1 TRW Systems Group 167 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 0 F E00002 0.00   COSPAR: 1959–E02. Vehiculul Atlas C Able a explodat pe rampa in timpul unui test static. Urmatoarea Atlas Able nu va zbura decit dupa un an, utilizind treapta buster Atlas D.

Seria Pioneer P–1, –3, –30 si –31 a fost intentionata sa fie plasata pe orbita circumlunara, dar toate misiunile au esuat. Toate sondele au fost sfere de 1 m in diametru cu un sistem de propulsie cilindric montat in partea inferioara, lungimea totala a navei spatiale fiind de 1.4 m. Masa structurii si a invelisului de aliaj de aluminiu a fost de 25.3 kg, iar a unitatilor de propulsie de 88.4 kg. A avut 4 panouri solare, 60 x 60 cm, continind 2200 celule solare in 22 noduri de 100 celule, care erau extinse de pe lateralele invelisului sferic formind o configuratie de "roata cu zbaturi" cu anvergura totala de circa 2.7 m.

Instrumentatia stiintifica a avut o masa totala de 55 kg impreuna cu electronicele si alimentarea cu energie si a constat din:
– platforma cu instrumente:
– o camera ionica si un tub Geiger–Mueller pentru masurarea fluxului total de radiatii
– un telescop contor proportional de radiatii pentru masurarea radiatiei de inalta energie
– un contor cu scintilatie pentru monitorizarea radiatiei de joasa energie
– un receptor VLF pentru undele radio naturale
– un transponder pentru studierea densitatii electronilor si parte a unui sistem facsimil de televiziune
– magnetometre "flux–gate" si "search coil"
– camera de televiziune ce prelua imagini printr–o mica gaura din sfera facuta intre 2 dintre monturile panourile solare
– detector de micrometeoriti montat pe sfera

http://www.skyrocket.de/space/doc_lau/atlas_able.htm
A esuat in timpul unei aprinderi statice.

Masa = 166.9 (23.5 + 88.4 + 55) kg.

Pioneer (5a) (Pioneer–5A)
Pioneer P–1 = Probe
Pioneer W
Able–5 (Atlas–Able 5)

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).
10/04/59 004339 Luna–3 Luna   3   URSS URSS NII–88,MVS Baikonur PU–1 Luna Vostok–L 8K72 s/n I1–8 (Luna 8K72, SL–3) R–7 Luna E–2A s/n 1 Planetar Lunar Luna E–2A (Luna E–3?) Korolev OKB–1 (NII–88) 279 T 40300 476500 73.8 22700.0 0.0   1959 8 A S00021 199.00 z COSPAR: 1959–Theta–1. A fotografiat fata opusa a Lunii. Data reintrarii este suspecta. Plasarea unei statii interplanetare automate pe orbita in jurul Lunii; fotografierea suprafetei invizibile de pe Luna; explorarea spatiului cosmic. Luna 3 a fost a 3–a nava spatiala lansata cu succes spre Luna si prima care a returnat imagini asupra fetei opuse lunare. A fost lansata pe o traiectorie in forma de 8 care a adus–o prin fata Lunii (apropierea maxima de Luna a fost de 6200 (7940) km linga Polul Sud pe 6 octombrie la 14:16 UT) si in jurul fetei opuse, care era luminata de Soare la acel moment. A fost stabilizata cit timp vizualiza optic fata opusa a Lunii. La 7 octombrie 1959, sistemul de televiziune a obtinut o serie de 29 fotografii timp de 40 minute (prima imagine la 03:30 UT de la o distanta de 63500 km, iar ultima de la 66700 km (65200, respectiv 68400 km)), acoperind 70% din suprafata, care au fost developate la bordul navei spatiale. Fotografiile au fost scanate si 17 au fost transmise prin radio catre statiile de la sol sub forma de facsimil la 18 octombrie 1959, cind nava spatiala, intr–o orbita baricentrica, s–a intors aproape de Pamint. Fotografiile trebuiau retransmise de la un alt punct apropiat de Pamint (la 8 octombrie 1959) dar nu au fost receptionate din cauza puterii mici a semnalului. Nava spatiala a returnat imagini foarte neclare, dar, prin intensificare cu ajutorul calculatorului, a fost realizata o incercare de atlas al fetei opuse a Lunii. Aceste prime imagini ale fetei ascunse a Lunii arata terenuri muntoase, foarte diferite de fata vizibila, si 2 regiuni intunecate care au fost numite Mare Moscovrae (Marea Moscovei) si Mare Desiderii (Marea Visurilor, care mai tirziu s–a descoperit a fi formata dintr–o mare mai mica – Mare Ingenii = Marea Ingenuitatii – si alte cratere intunecate). Contactul cu sonda s–a pierdut pe 22 octombrie. Se crede ca sonda a ars in atmosfera terestra in martie sau aprilie 1960, desi a existat posibilitatea de supravietuire pe orbita pina dupa 1962.

Nava spatiala cu forma unei canistre cilindrice cu capete semisferice si o bordura larga linga capatul superior. Sonda a avut o lungime de 130 cm (fara antene) si un diametru maxim (la bordura) de 120 cm (sectiunea cilindrica avind 95 cm in diametru). Canistra a fost etansa si presurizata la 0.23 atmosfere. De–a lungul exteriorului au fost montate celule solare care au incarcat bateriile chimice stocate in interiorul navei spatiale. De asemenea, de–a lungul cilindrului au fost pozitionate jaluzele pentru control termic care se deschideau pentru a expunde o suprafata radianta daca temperatura interna depasea 25 grade C. Semisfera superioara a sondei a fost prevazuta cu deschiderile acoperite pentru camere si cu 4 antene. Alte 2 antene au fost in partea inferioara. La exteriorul sondei au mai fost montate alte aparate stiintifice (detectorii de micrometeoroizi si radiatii cosmice). Controlul orientarii s–a realizat prin jeturi de gaze montate la exteriorul capatului inferior al navei spatiale. Pentru mentinerea orientarii relativ la Soare si Luna s–au utilizat celule fotoelectrice. Nu a fost prevazuta cu rachete pentru ajustarea traiectoriei. La interior au fost instalate camerele si sistemul de procesare a filmului (au format sistemul de fototeleviziune Enisei–2, Yenisey–2), echipamentul radio, sistemele de propulsie, bateriile, unitatile giroscopice pentru controlul orientarii si ventilatoare de circulatie pentru controlul temperaturii. Nava spatiala a fost stabilizata prin rotatie si a fost controlata direct prin radio de pe Pamint.

Orbite circumterestre:
– 05.10–10–1959 – 500 x 499998 km x 55.00 grade x 21563.22 min.
– 18.70–10–1959 – 40300 x 476500 km x 73.80 grade x 22700.00 min.
– 22.50–12–1959 – 19700 x 507400 km x 82.90 grade x 23300.00 min.

Ora lansarii: 02:24:00 UTC ?
Masa = 278.5 kg.

Luna 3
AMS Luna 3 = Avtomaticeskaia Mejplanetarnaia Stantsia
Lunnik–3 (Lunik–3, Lunik III)
Luna E–2A s/n 1 (E–2A #1)
Luna E–3 #1

Agentie: Naucino–Issledovatelskii Institut 88 (NII–88) OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS); MVS (URSS).
Fabricant: Korolev OKB–1 (Opytno–Konstruktorskoie Biuro) (acum RKK Energhia im. S. P. Koroliova), Podlipki, Moskovskaia obl. (SSSR, URSS).

Data reintrarii in atmosfera: 20 (29 McDowell) aprilie 1960.
10/04/59 100000 Mercury LJ–6 (LJ–2,Little Joe) Mercury LJ 6   SUA SUA NASA STG Wallops Island LA1 Little Joe Little Joe–1 4P s/n LJ–6 (4 Pollux + 4 Recruit) Little Joe Mercury Mercury BP3 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 59 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   5.17 m Vehiculul de lansare Little Joe al NASA purtind o capsula invelis metalic Mercury cu un sistem de salvare simulat a fost lansata cu succes de la Wallops Island, Va.

Mercury LJ–6 = Little Joe
Mercury LJ–2
Mercury BP3 = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
10/13/59 153004 Explorer–7 (S–1A) Explorer   7   SUA SUA NASA OSSA,ABMA Cape Canaveral LC5 Juno–2 Juno II s/n AM–19A/PEA (Jupiter, 4 trepte) Jupiter Explorer S–1A (NASA S–1A) Geofizica Magnetosferic S–1 JPL NASA 42 T 523 857 50.3 98.6 0.0   1959 9 A S00022 0.00   COSPAR: 1959–Iota–1. A returnat date asupra cimpului magnetic si eruptiilor solare. Nava spatiala angajata in cercetarea si explorarea atmosferei inalte sau spatiului cosmic (US Cat B).

Explorer VII a atins orbita si a inceput furnizarea de informatii geofizice semnificative asupra radiatiei solare si terestre, furtunilor magnetice si penetrarii micrometeoritilor. Acest satelit a demonstrat de asemnea cu succes o metoda de controlare a temperaturilor interne. Durata de viata prevazuta: 70 ani.

Explorer 7 a fost proiectat sa masoare radiatiile X solare si fluxul Lyman–alpha, particulele energetice capturate si radiatiile cosmice grele primare (Z > 5). Obiectivele secundare au inclus colectarea de date asupra penetrarii si imprastierii moleculare a micrometeoroizilor si studierea balantei termice Pamint–atmosfera. Structura satelitului stabilizat prin rotatie a constat din 2 invelisuri tronconice din fibra de sticla unite de o sectiune cilindrica centrala din aluminiu. Nava spatiala a avut un diametru de 75 cm la ecuator si circa 75 cm inaltime. A fost alimentata de aproximativ 3000 celule solare montate pe ambele invelisuri tronconice. Putere aditionala a fost furnizata de 15 baterii NiCd care au fost pozitionate la ecuator linga exterior si ca un ajutor pentru mentinerea unei viteze de rotatie corecta. Pe sectiunea centrala au fost montate 2 antene HF de telemetrie dipol in cruce (1 W, 20 MHz), iar la baza conului inferior o antena VHF de 108 MHz folosita pentru urmarire. Localizate in jurul periferiei sectiunii centrale au fost 5 bolometre pentru masurarea radiatiei termice si 3 celule detectoare de micrometeoroizi din sulfida de cadmiu. Pe fete opuse ale conului superior au fost instalate o camera de ionizare cilindrica (fereastra de fluorida de litiu, LiF) si o camera pentru radiatii X cu fereastra de beriliu, iar la virful conului un contor Geiger–Mueller pentru radiatii cosmice. O camera de ionizare pentru radiatii cosmice primare a fost localizata pe portiunea centrala a conului superior. De la lansare au fost transmise date utile in timp real pina in februarie 1961 si intermitent pina pe 24 august 1961.

Ora lansarii: 15:30:14 UT
Masa = 41.5 kg.

Explorer 7 (Explorer VII)
S–1A (S 1a) = Science
NASA S–1A = National Aeronautics and Space Administration – Science

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA) pentru Department of Defense (DoD) Department of the Army, Washington, DC (USA); US Army (USA) Army Ballistic Missile Agency (ABMA), Huntsville, AL (USA).
Fabricant: NASA Jet Propulsion Laboratory (JPL), Pasadena, CA (USA).

Inca pe orbita pe 1 ianuarie 2007.
10/28/59 224000 lansat prototip balon Echo Echo Test 1 1   SUA SUA NASA Langley RC Wallops Island   Shotput Shotput #1 (Sergeant–Delta) Delta Echo Echo Test 1 E60 (Shotput–1) Tehnologie Tehnologic Echo NASA Langley RC SVG 56 T 0 400 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   0.00   Sfera gonflabila de 100 picioare (30.4 m) diametru lansata intr–un zbor test suborbital de la Wallops Island al NASA, Va., la o altitudine de 250 mile (400 km) de o prima racheta Sergeant–Delta; sfera de Mylar–plastic invelita cu aluminiu pentru a fi folosita ca reflector electronic pasiv in Echo a fost dezvoltata de NASA Langley's Space Vehicle Group sub conducerea lui William J. O'Sullivan.

Masa = 56 kg.

Echo Test 1–1
Echo Test 1 E60
Shotput E60 Echo Test #1
Shotput–1

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Langley Research Center (LaRC) (USA).
Fabricant: NASA Langley Research Center (LaRC) (USA); G. T. Schjeldahl Co. (Balloon); Kaiser–Fleetwings Co.(Container).
11/04/59 143000 Mercury LJ–1A (Little Joe) Mercury LJ 1 A SUA SUA NASA STG Wallops Island LA1 Little Joe Little Joe–1 2P s/n LJ–1A (2 Pollux + 4 Recruit) Little Joe Mercury Mercury BP4 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 14 0.0 0.0 0.0   1959 0 PS   8.18 m Little Joe 1–A (LJ–1A) a fost lansata in cadrul unui test de abandon planificat sub conditii de incarcare aerodinamica mare. Zborul a fost o repetare a lui Little Joe 1 (LJ–1) care a fost planificat pentru 21 august 1959 (racheta de salvare s–a aprins cu 31 minute inainte de lansarea intentionata a vehiculului de lansare Little Joe). Dupa ridicare, sistemul de detectare a presiunii a trebuit sa furnizeze un semnal cind presiunea dinamica de abandon intentionat era atinsa (la circa 30 secunde dupa lansare). Apoi, un impuls electric ar fi fost trimis la bolturile explozive pentru a separa nava spatiala de vehiculul de lansare. Pina in acest punct, operatiunea a decurs conform planului, dar impulsul a fost proiectat si pentru initierea arderii motorului de salvare. Dispozitivul de aprindere s–a activat, dar presiunea a esuat sa se formeze pina la trecerea a 10 secunde. De aceea manevra de abandon, misiunea principala a zborului, a avut loc la o presiune dinamica care a fost prea scazuta (o zecime din maxim). Din acest motiv a fost planificata o repetare a testului (Little Joe 1B). Toate celelalte evenimente de la lansare pina la recuperare au decurs fara incidente. Zborul a atins o altitudine de 9 mile terestre (14.4 km), o raza de actiune de 11.5 mile terestre (18.5 km) si o viteza de 2021.6 mile pe ora (3253 km/h). Durata totala a zborului a fost de 8 minute 11 secunde.

http://science.ksc.nasa.gov/history/mercury/lj–1a/lj–1a.html
Obiectivele misiunii au fost abandonul la Max Q si testul de salvare. Acesta a fost a 2–a incercare de lansare a unei capsule instrumentate cu un buster Little Joe. Desi lansarea si recuperarea au fost reusite, cercetatorii nu au putut testa sistemul de salvare la incarcari aerodinamice maxime la acest zbor. Urmatoarele lansari au fost reusite si programul Little Joe a dovedit conceptul general al sistemului Mercury.

Mercury LJ–1A = Little Joe
Mercury Little Joe 1A
Mercury BP4 = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
11/07/59 202841 Discoverer–7 (KH 1–4) KH  1 9004   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 206/Agena A s/n 1051 Delta KH–1 Corona C KH–1 9004/Agena A 1051 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 794 T 158 820 81.6 94.4 0.0   1959 10 A S00024 18.90 z COSPAR: 1959–Kappa–1. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; satelitul s–a rostogolit; capsula cu film nu s–a recuperat. Misiune nereusita. Nu a atins orbita dorita.

Invertorul sursei de putere care a furnizat electricitatea sistemului de control nu a operat corect, iar Discoverer 7 a inceput sa se rostogoleasca dupa lansare. Vehiculul de reintrare nu s–a separat de nava spatiala pe 8 noiembrie 1959.

Masa = 3850 (cu Agena A)/794/654 (fara capsula) kg.

Discoverer 7
KH–1 9004 (KH–1 Mission 9004) = Key Hole
KH–1 4
Agena 1051
FTV–1051 = Flight Test Vehicle
Corona 7
Corona 9004 (CORONA 9004)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 26.8 noiembrie 1959.
11/07/59 202841 SRV 109 SRV   109   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 206/Agena A s/n 1051 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 10 xx A00021 18.90 z SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–7. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; satelitul s–a rostogolit; capsula cu film nu s–a recuperat. Misiune nereusita. Nu a atins orbita dorita.

Invertorul sursei de putere care a furnizat electricitatea sistemului de control nu a operat corect, iar Discoverer 7 a inceput sa se rostogoleasca dupa lansare. Vehiculul de reintrare nu s–a separat de nava spatiala pe 8 noiembrie 1959.

Masa = 140 kg.

SRV–109 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer 7

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 26.8 noiembrie 1959.
11/20/59 192524 Discoverer–8 (KH 1–5) KH  1 9005   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 212/Agena A s/n 1050 Delta KH–1 Corona C KH–1 9005/Agena A 1050 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 795 T 186 1661 80.5 103.5 0.0   1959 11 A S00025 108.24 z COSPAR: 1959–Lambda–1. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; recuperarea capsulei cu film a esuat. Misiune nereusita. Nerecuperat datorita orbitei excentrice.

Nava spatiala a fost plasata cu succes pe o orbita cvasipolara de un buster Thor–Agena A. Dupa 15 orbite (21 noiembrie), vehiculul de reintrare s–a separat de nava principala la o comanda de la sol, iar capsula a fost largata deasupra Oceanului Pacific pentru coborirea pe Pamint. Parasuta de coborire nu s–a desfasurat si capsula s–a prabusit in ocean in afara ariei planificate si nu a fost recuperata.

Masa = 3850 (cu Agena A)/795/654 (fara capsula) kg.

Discoverer 8
KH–1 9005 (KH–1 Mission 9005) = Key Hole
KH–1 5
Agena 1050
FTV–1050 = Flight Test Vehicle
Corona 8
Corona 9005 (CORONA 9005)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 8.05 martie 1960.
11/20/59 192524 SRV 107 SRV   107   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 212/Agena A s/n 1050 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1959 11 xx A00024 1.00 z SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–8.

Nava spatiala a fost plasata cu succes pe o orbita cvasipolara de un buster Thor–Agena A. Dupa 15 orbite (21 noiembrie), vehiculul de reintrare s–a separat de nava principala la o comanda de la sol, iar capsula a fost largata deasupra Oceanului Pacific pentru coborirea pe Pamint. Parasuta de coborire nu s–a desfasurat si capsula s–a prabusit in ocean in afara ariei planificate si nu a fost recuperata.

Masa = 140 kg.

SRV–107 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer 8

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).

Data reintrarii in atmosfera: 21 noiembrie 1959.
11/26/59 072600 Pioneer–5B (P 3) Pioneer   5 B SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC14 Atlas Able Atlas D s/n 20D/Able–5 (#38) Atlas Pioneer Pioneer P 3/Able IVB Planetar Lunar Pioneer P 3 TRW Systems Group 168 T 0 1000 0.0 0.0 0.0   1959 0 F F00078 45.00 s COSPAR: 1959–F09. Coafa de protectie a incarcaturii s–a indepartat prematur. Coafa de protectie a incarcaturii s–a distrus dupa 45 sec. Esec. Sonda lunara intentionata lansata de la Atlantic Missile Range (AMR) cu un buster Atlas–Able (ICBM Air Force–Convair Atlas cuplata cu treapta superioara Thor–Able ce a inclus o treapta a 3–a Able x 248) s–a dezintegrat dupa circa 45 secunde cind invelisul de protectie ce acoperea incarcatura s–a detasat prematur ceea ce a condus la incarcari aerodinamice critice. La 104 secunde dupa lansare, s–au pierdut comunicatiile cu treapta superioara, iar incarcatura s–a detasat urmata de treapta a 3–a. Telemetria a indicat ca prima si a 2–a treapta au continuat conform programului. Sonda a fost sponsorizata de NASA, dezvoltata de Jet Propulsion Laboratory (JPL) si lansata de Air Force Ballistic Missile Division (AFBMD).

Pioneer P–3 a fost cea mai nereusita nava spatiala lunara, nici una nereusind sa atinga orbita din 4 incercari. Obiectivele au fost plasarea unei sonde puternic instrumentata pe orbita lunara pentru investigarea mediului dintre Pamint si Luna si dezvoltarea de tehnologii pentru controlarea si manevrarea navei spatiale de pe Pamint. A fost echipata pentru preluarea de imagini ale suprafetei lunare cu un sistem asemanator cu cel de televiziune, pentru estimarea masei Lunii si topografiei polilor, inregistrarea distributiei si vitezei micrometeoritilor si studierea radiatiilor, cimpurilor magnetice si undelor electromagnetice de joasa frecventa sin spatiu. Un sistem de propulsie pentru corectii in croaziera si o racheta de injectie ar fi trebuit sa reprezinte primul sistem american autonom de propulsie capabil de operare timp de mai multe luni dupa lansare la mari distante de Pamint si primele teste americane pentru manevrarea unui satelit in spatiu. Pioneer P–3 a avut o configuratie identica cu P–1. A imbarcat 55 kg de instrumentatie stiintifica, electronica si de alimentare cu energie identice cu cele de la P–1.

Ora lansarii: 06:26 UTC ?
Masa = 168.7 kg.

Pioneer (5b) (Pioneer–5B)
Pioneer (P 3) (Pioneer P–3) = Probe
Pioneer X
Able–4B (Atlas–Able 4B, Pioneer P 3/Able IVB)
Atlas Able 4

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force) Air Force Ballistic Missile Division (AFBMD), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).
12/04/59 162000 Mercury LJ–2 (LJ–3,Little Joe) Mercury LJ 2   SUA SUA NASA STG Wallops Island LA1 Little Joe Little Joe–1 4C s/n LJ–2 (4 Castor + 4 Recruit) Little Joe Mercury Mercury BP5 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 89 0.0 0.0 0.0   1959 0 S   11.10 m A 3–a Little Joe, lansata cu succes la Wallops Island al NASA ca parte a programului de dezvoltare Proiect Mercury, a purtat o maimuta numita "Sam" la 53.03 mile terestre (85.3 km) in spatiu care a fost recuperata in siguranta (3 min 13 secunde in imponderabilitate).

LJ–2 a avut ca obiective determinarea miscarilor combinatiei nava spatiala – turn de salvare in timpul abandonului la mare altitudine, dinamica reintrarii fara sistem de control, efectele psihologice ale acceleratiei asupra unei mici primate, operarea unei parasute de frinare si eficacitatea operatiei de recuperare. Telemetria a stabilit un record cu 80 biti de informatie asupra zborului. Secventa de abandon a fost initiata de cronometre la 59 secunde de zbor la o altitudine de circa 96000 ft si o viteza de Mach 5.5. Aprinderea motorului de salvare a avut loc conform planului, iar nava spatiala a fost indepartata la o viteza de circa Mach 6 si un apogeu de 53.03 mile terestre (85.344 km). Toate celelalte secvente au operat dupa plan, iar recuperarea navei spatiale a fost efectuata la circa 6 ore de la lansare, fiind localizata la 2 ore. Pasagerul primat, 'Sam' (initialele de la U.S. Air Force School of Aviation Medicine), o maimuta rhesus nascuta in SUA, a rezistat calatoriei (3 minute 13 secunde de imponderabilitate) si recuperarii in conditii bune. Timpul total de zbor a fost de 11 minute 6 secunde, nava spatiala aterizind la o distanta de 194.40 mile terestre (313 km). Toate obiectivele misiunii au fost indeplinite.

Mercury LJ–2 (LJ–3) = Little Joe
Mercury Little Joe 2
Mercury BP5 = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
01/16/60 223500 Echo Test 2 Echo Test 1 2   SUA SUA NASA Langley RC Wallops Island   Shotput Shotput #2 (Sergeant–Delta) Delta Echo Echo Test 2 E60 (Shotput–2) Tehnologie Tehnologic Echo NASA Langley RC SVG 56 T 0 413 0.0 0.0 0.0   1960 0 PS   0.00   http://www.skyrocket.de/space/doc_sdat/echo–1.htm
Sfera gonflabila de 100 picioare (30.4 m) diametru lansata intr–un zbor test suborbital de la Wallops Island al NASA, Va. Esec Partial.

Masa = 56 kg.

Echo Test 1–2
Echo Test 2 E60
Shotput E60 Echo Test #2
Shotput–2

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Langley Research Center (LaRC) (USA).
Fabricant: NASA Langley Research Center (LaRC) (USA); G. T. Schjeldahl Co. (Balloon); Kaiser–Fleetwings Co.(Container).
01/21/60 142300 Mercury LJ–1B (Little Joe) Mercury LJ 1 B SUA SUA NASA STG Wallops Island LA1 Little Joe Little Joe–1 2P s/n LJ–1B (2 Pollux + 4 Recruit) Little Joe Mercury Mercury BP6 (Boilerplate) Pilotat Nava spatiala Mercury McDonnell Aircraft 0 T 0 14 0.0 0.0 0.0   1960 0 S   8.58 m Little Joe 1–B (LJ–1B) a fost lansata de la Wallops Island cu o maimuta rhesus , 'Miss Sam' (initialele de la U.S. Air Force School of Aviation Medicine), la bord. Obiectivele de testat pentru acest zbor au fost aceleasi ca la Little Joe 1 (LJ–1) cind turnul de salvare s–a lansat cu 31 minute inainte de lansarea planificata, si ca la Little Joe 1–A (LJ–1A), la care expansiunea dinamica la manevra de abandon a fost prea joasa. A fost efectuat de asemenea un studiu fiziologic asupra primatei, in special in domeniul aplicarii efectelor atacului rapid al acceleratiei inverse din timpul abandonului la maximul presiunii dinamice. In plus a fost repetat sistemul de recuperare Mercury cu elicopterul. In timpul misiunii, toatele secvente au operat conform planificarii; nava spatiala a atins o altitudine de virf de 9.3 mile terestre (14 km), o distanta de 11.7 mile terestre (18.8 km), si o viteza maxima de 2021.6 mile pe ora (3253 km/h). La 30 minute de la momentul lansarii, un elicopter de recuperare a puscasilor marini a adus nava spatiala si ocupantul sau la Wallops Station. 'Miss Sam' era in stare buna, iar toate obiectivele test au fost indeplinite cu succes.

http://science.ksc.nasa.gov/history/mercury/lj–1b/lj–1b.html
28 secunde de imponderabilitate.

Mercury LJ–1B = Little Joe
Mercury Little Joe 1B
Mercury BP6 = Boilerplate

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Space Task Group (NASA STG), Langley, VA (USA).
Fabricant: McDonnell Aircraft Corporation, St. Louis, Missouri (SUA).
02/04/60 185145 Discoverer–9 (KH 1–6) KH  1 9006   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 218/Agena A s/n 1052 Delta KH–1 Corona C KH–1 9006/Agena A 1052 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 765 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1960 0 F F00080 0.00   COSPAR: 1960–F01. KH–1; prima generatie de supraveghere foto de joasa rezolutie; oprire prematura a treptei 1. Misiune esuata. Nu a atins orbita. Thor s–a oprit prea devreme. Esec.

Masa = 3850 (cu Agena A)/765/654 (fara capsula) kg.

Discoverer 9
KH–1 9006 (KH–1 Mission 9006) = Key Hole
KH–1 6
Agena 1052
FTV–1052 = Flight Test Vehicle
Corona 9
Corona 9006 (CORONA 9006)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).
02/04/60 185145 SRV 113 SRV   113   SUA SUA ARPA,CIA,USAF Vandenberg LC75–3–4 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 218/Agena A s/n 1052 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1960 0 xx F00082 0.00   COSPAR: 1960–F01. SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–9. Thor s–a oprit prea devreme. Esec.

Masa = 140 kg.

SRV–113 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer 9

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).
02/15/60   Pioneer–5C (P 31) Pioneer   5 C SUA SUA NASA OSSA,USAF Cape Canaveral LC13 Atlas Able Atlas D/Able–5 (aprindere statica) Atlas Pioneer Pioneer P 31 Planetar Lunar Pioneer P 3 TRW Systems Group 175 T 0 0 0.0 0.0 0.0   1960 0 F E00003 0.00   COSPAR: 1960–E01. Racheta a explodat in aprindere statica. Esec.

Singura diferenta dintre Pioneer P–31 si Pioneer P–30 anterioara a fost adaugarea unui detector sensibil la protonii de joasa energie si un experiment standard la frecventa rubidiului proiectat de STL plasat pe un dispozitiv atasat la buster. Diferenta dintre incarcatura lui Pioneer P–30 si Pioneer P–3 anterioare a fost inlocuirea sistemului facsimile TV de pe P–3 cu un spectrometru cu scintilatie pentru studierea centurilor de radiatii terestre (si eventual lunare), montat pe platforma cu instrumente si o sonda de plasma montata pe sfera pentru masurarea distributiei energiei si momentului protonilor peste citiva kV pentru studierea efectelor de radiatie ale eruptiilor solare. Masa totala a pachetului stiintific inclusiv electronica si alimentarea cu energie a fost de circa 60 kg.

Masa = 175 kg.

Pioneer (5c) (Pioneer–5C)
Pioneer (P 31) (Pioneer P–31) = Probe
Pioneer Y
Atlas Able 5

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Office of Space Science Applications (OSSA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force) Air Force Ballistic Missile Division (AFBMD), Washington, DC (SUA).
Fabricant: TRW Systems Group of TRW Inc. (Thompson Ramo Wooldridge, Inc.), Los Angeles (USA).
02/19/60 201514 Discoverer–10 (KH 1–7) KH  1 9007   SUA SUA USAF AFBMD,CIA Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 223/Agena A s/n 1054 Delta KH–1 Corona C KH–1 9007/Agena A 1054 Supraveghere Militar KH–1 Lockheed Aircraft LMSC 765 T 0 6 0.0 0.0 0.0   1960 0 F F00084 56.00 s COSPAR: 1960–F02. KH–1; distrus de siguranta poligonului. Misiune esuata. Distrusa imediat dupa 56 secunde de la lansare de catre o comanda de la sol la o altitudine de 6000 m din cauza evolutiei haotice. Eroare la ghidarea treptei Thor. Esec.

Masa = 3850 (cu Agena A)/765/654 (fara capsula) kg.

Discoverer 10
KH–1 9007 (KH–1 Mission 9007) = Key Hole
KH–1 7
Agena 1054
FTV–1054 = Flight Test Vehicle
Corona 10
Corona 9007 (CORONA 9007)

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF) Air Force Ballistic Missile Division (AFBMD), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA).
02/19/60 201514 SRV 110 SRV   110   SUA SUA USAF AFBMD,CIA Vandenberg LC75–3–5 Thor Agena A Thor–DM18 s/n 223/Agena A s/n 1054 Delta KH–1 Corona C   Supraveghere Reintrare (RV) KH–1 General Electric (GE) 140 T 0 6 0.0 0.0 0.0   1960 0 xx F00086 56.00 s COSPAR: 1960–F02. SRV, Satellite Recovery Vehicle. Atasat la Discoverer–10. Eroare la ghidarea treptei Thor. Esec.

Masa = 140 kg.

SRV–110 = Satellite Recovery Vehicle
Discoverer 10

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA, din 1996 DARPA), Arlington, VA (USA) pentru Central Intelligence Agency (CIA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF) Air Force Ballistic Missile Division (AFBMD), Washington, DC (SUA).
Fabricant: General Electric Co. (GE), St. Louis, MO (USA).
02/26/60 172500 Midas–1 Midas   1   SUA SUA ARPA,USAF Cape Canaveral LC14 Atlas Agena A Atlas LV–3A s/n 29D/Agena A s/n 1008 (#45) Atlas Midas Midas–1/Agena TV 1008 Avertizare timpurie Militar Midas Lockheed LMSC,Aerojet 2025 T 0 1 0.0 0.0 0.0   1960 0 F F00088 0.00   COSPAR: 1960–F03. Treapta a 2–a nu s–a separat; Missile Defense Alarm System. Esec.

Satelitul MIDAS 1 a fost proiectat pentru detectarea, prin intermediul senzorilor in infrarosu, a caldurii degajate de ICBM–urile lansate. Obiectivele secundare au inclus masurarea radiatiei cosmice, determinarea densitatii atmosferei superioare si detectarea micrometeoroizilor. Nava spatiala a avut o forma cilindrica si a masurat aproximativ 6 m in lungime si 1.5 m in diametru. Senzorii si subsistemul de comunicatii au fost alimentate de baterii chimice. Satelitul a zburat 4500 km inainte de a arde la reintrare.

Parte a programului secret al USAF cunoscut ca WS–117L, programul MIDAS (Missile Defense Alarm System) a inceput in noiembrie 1958 si a fost incheiat in vara lui 1966. MIDAS a fost intentionat pentru a furniza avertizare in timp util la un atac asupra Statelor Unite prin detectarea si urmarirea gazelor fierbinti de evacuare de la rachetele inamice la lansare si in timpul fazei propulsive. La mijlocul anilor '60, MIDAS a fost inlocuit de Program 461 al USAF si ulterior de serviciul sistemului de sateliti foarte reusit DSP (Defense Support Program) pentru avertizare timpurie. Oricum, senzorul de avertizare timpurie in infrarosu MIDAS W–37, construit de Aerojet Electrosystems, a devenit primul senzor spatial care a detectat o racheta lansata de pe Pamint. W–37 a fost o versiune ulterioara mai capabila a senzorului W–17, dezvoltat de asemenea de Aerojet. A fost primul senzor dezvoltat pe satelitii MIDAS operationali.

Midas–1 (MIDAS–1) = Missile Defense Alarm System
WS–117L

Masa = 2025 (cu Agena A) (2045, 1840) kg.

Agentie: Advanced Research Projects Agency (ARPA), Washington, DC (USA); United States Air Force (USAF, US Air Force), Washington, DC (SUA).
Fabricant: Lockheed Missiles and Space Div. din cadrul Lockheed Aircraft Corp. (LMSC, din 1995 Lockheed Martin Missiles and Space), Sunnyvale, CA (USA); Aerojet Electronic Systems Div., Aerojet Corp. (acum Aerojet Electrosystems Co.), Azusa, CA (USA) senzor W–17.
02/27/60 232000 al 3–lea test balon Echo Echo Test 1 3   SUA SUA NASA Langley RC Wallops Island   Shotput Shotput #3 (Sergeant–Delta) Delta Echo Echo Test 3 E60 (Shotput–3) Tehnologie Tehnologic Echo NASA Langley RC SVG 56 T 0 400 0.0 0.0 0.0   1960 0 PS   0.00   Sfera gonflabila de 100 picioare (30.4 m) a fost lansata cu succes in al 3–lea test suborbital la o altitudine de 225 mile (362 km), de la Wallops Island, Va. Transmisiuni radio au fost reflectate de sfera de la Holmdel, N.J., la Round Hill, Mass.

Masa = 56 kg.

Echo Test 1–3
Echo Test 3 E60
Shotput E60 Echo Test #3
Shotput–3

Agentie: National Aeronautics and Space Administration (NASA) Langley Research Center (LaRC) (USA).
Fabricant: NASA Langley Research Center (LaRC) (USA); G. T. Schjeldahl Co. (Balloon); Kaiser–Fleetwings Co.(Container).