[David Marica]

Dupa o pauza lunga fara observatii astronomice din cauza conditiilor meteo, am reinceput sa fac observatii, mai ales cu binoclul. Luna aceasta noiembrie a fost in general noroasa si chiar cu multa ceata aici in zona mea. Chiar si azi cand se prognoza senin, este din nou ceata si nu am putut iesi afara la observatii.
In data de 16 decembrie, Sambata seara dupa apus, am observat Luna la care am observat ambele faze, "eartshine" faza iluminata de pamant si faza iluminata de soare(17%) si s-a vazut foarte fain, 3D cu stelute pe fundal, de parca plutea printre stele
Intre orele 22-23 am observat: Jupiter cu cei 4 sateliti ai sai, NGC 884 si 869(Roiul Dublu din Perseu), Mel 20, Mel25(Hiade) si am observat si cateva stele, precum Pollux si Castor, Sirius si Betelgeuse care este putin mai "aprinsa".
Am mai observat asterismul Kemble's Cascade si cateva obiecte messier: M42, M31, M44 si M45. Apoi a inceput sa inghete bine afara si am terminat sesiunea rapida de observatii cu binoclul.
Poate ma bag si eu in acest maraton Messier care este in alt topic, deoarece sunt curios cate obiecte Messier pot observa cu un singur binoclu 10x50 si poate cu luneta de 70mm.

Cer senin, David

[yo3hsr]

Am petrecut Craciunul intr-un mic orasel, langa Dunare. Conditiile de observatii sunt semnificativ mai bune decat in Bucuresti desi si aici, in ultimii ani, iluminatul stradal cu led a inceput sa se faca simtit.
Desi stiam ca voi "beneficia" de o luna plina, nu stiu ce a fost in capul meu dar nu mi-am luat decat binoclul cu mine.
Asa ca, in seara de Craciun, cu luna luminand cu generozitate cerul, am zis sa incerc un test de rezolutie cu binoclul tinut in mana, atat pentru ochii mei cat si pentru Luger 10x42.
Am incercat intai Albireo care a fost usoara, cu spatiu generos intre componente, cu toate ca era doar la vreo 30 de grade de orizont.
Apoi am incercat Mizar, constient fiind ca fiind extrem de jos, nu am sanse.
Si asa a fost, in afara de un aspect alungit al stelei nu am obtinut nimic.
Apoi am zis sa incerc ceva relativ dificil dar aflat un pic mai sus, anume 40/41 Draconis 5.70/6.0 18.77".
Am fost placut surprins de faptul ca am reusit sa separ curat cele doua componente.
Nu continuu, dar in momentele in care reuseam sa tin binoclul suficient de stabil, eram rasplatit cu un fir de spatiu negru intre stele.
Am incheiat scurta sesiune cu Luna care era prea luminoasa pentru a fi interesanta si apoi Jupiter care avea aspectul unui disc foarte curat, cu Io vizibil foarte frumos la mai putin de un diametru jovian de discul planetei.
Daca as fi avut binoclul montat as fi avut tupeul sa incerc sa vad daca pot intrezari benzile ecuatoriale la 10x.

In seara urmatoare am zis sa incerc aroganta suprema, 59 Andromedae, aflata aproape de zenit.
Am confirmat 40/41 Draconis dar nu am reusit sa separ 59 Andromedae. Oricat m-am straduit, poate si din cauza pozitiei dificile fiind fix la zenit, nu am reusit sa vad nici un pic de negru intre cele doua componente despartite de 17" de arc.
Voi astepta sa mai coboare putin pe cerul de seara si mai incerc, eventual cu binoclul montat pe trepied daca nu se va putea altfel.
Am vazut drept compensatie insa o alaturare frumoasa Io-Ganymede.

[Mircea Pteancu]

In aceasta seara de Vineri 2 Februarie, cerul a fost innorat cu rare petice de cer senin (adica mai putin noros).
Era clar ca situatia era conflictuala, nu avea sens sa incerc pregatirea vreunui telescop.
''Ei, atunci, sa fie macar un binoclu'' mi-am zis eu, vazand ca cerul s-a curatat mai bine de jumatate.
M-am dus in mansarda, la zacamantul de binocluri si am lasat capriciul sa decida care sa fie instrumentul ales. A durat insa suficient ca sa regasesc cerul aproape complet inchis.
Alegerea a cazut pe Habicht 10x40mm, un binoclu care nu dezamageste niciodata si Optico 8x25mm, un binoclu despre care am spus precum militianul, atunci cand prietenul meu Csillag Attila mi l-a facut cadou : ''asa ceva nu se exista'' !
Binoclul liliputan se autodeclara ''Made in France'' si este mai degraba un obiect de colectie.

Pe cer, binoclul 8x25mm mi-a prezentat 17, respectiv 20 de stele in Hyade si 9, respectiv 11 in Pleiade.
In Orion mi-a aratat vreo trei, patru stele din siragul de perle care leaga Alnilam de Mintaka, stelele Theta 1 si Theta 2 Ori, invaluite intr-o ceata minuscula. Nici urma din NGC 1981 iar pe STT 747 nu a rezolvat-o.
Cu mare dificultate, am zarit M35 si M44 cu privirea periferica prin acest binoclu si doar ca ceata gri, qvazi-inobservabila dar la Jupiter se vedea ''ceva'' , un fel de disc minuscul, in nici un caz nu celebrul ''punct cat varful de ac''.
Cu Swarowski 10x40mm am vazut 29, respectiv 30 de stele in Hyade. M42 cu Theta 1+2 se vedeau incomparabil mai bine iar din roiul deschis NGC 1981 se zareau vreo trei-patru stelute. STT 747 dadea semne de rezolvare cu privirea periferica iar M35 si M44 s-au vazut clar cu privirea directa.
Desigur ca norii in continua miscare au taxat serios si imaginile date de Habicht 10x40mm.
La Jupiter nici acesta nu a putut sa prezinte vreun satelit , doar disculetul minuscul vazut de Optico.
In roiul Collinder 70 a prezentat jumatatea sud-vestica a ''colierului de perle'' iar in Collinder 69 se zareau trei-patru stele.
Curand insa norii au impiedicat orice observatie.
Cand scriu acestea, cerul este senin dar este tarziu, asa ca las pe alta data continuarea observatiilor.

Atasez doua poze cu cele doua binocluri pomenite mai sus.
Ma rog, am zis ''doua binocluri'', asa , din politete astronomica. Ala micu' este animal diurn - ziua se descurca dar nu prea are de ce sa iasa dupa lasarea intunericului. Ca noaptea, la mine in curte bantuie niste raptori si devoratori de lumina foarte agresivi ... mai stii ce se poate intampla !?

Mircea

[Armand Popa]

Felicitări, domnule Mirecea, și mă bucur să citesc din nou raportul de observații de la Dvs. Cu siguranță, binoclul 8x25 ar performa sub un cer negru, așa cum m-a surprins și pe mine CZ-ul 8x30, la Grosii Noi, Bortle 2. În 2 februarie, eu nici nu am mai vrut să ies la observații, când am văzut norii care tot veneau. La 22:30, în schimb, am ieșit până afară, și când am văzut ce frumos este cerul, l-am sunat pe Ionel Lupulesc dacă nu cumva are chef să ieșim până la balta Maltaret din Ceala cu binoclurile. Cu o zi înainte i-a venit și lui Ionel binoclul Lacerta 10x50. Așa că, la ora 23, am fost la vechiul nostru loc de observații și am dat o tură rapidă pe cerul de iarnă.
Am observat:

Kemble's Cascade / cam / asterism
M31 / and / galaxie
M33 / tri / galaxie
M81 / uma / galaxie
M82 / uma / galaxie
M42 / ori / nebuloasa
M78 / ori / nebuloasa
NGC1981 / ori / roi deschis
NGC1907 / aur / roi deschis
M36 / aur / roi deschis
M37 / aur / roi deschis
M38 / uma / roi deschis
M35 / gem / roi deschis
NGC2244 / mon / roi deschis
NGC2264 / mon / roi deschis
M50 / mon / roi deschis
M46 / pup / roi deschis
M47 / pup / roi deschis
M48 / hyd / roi deschis
NGC869/884 / per / roi deschis
Stock2 / per / roi deschis
M45 / tau / roi deschis
NGC2232 / mon / roi deschis
NGC2301 / mon / roi deschis
NGC2360 / cma / roi deschis
NGC2343 / cma / roi deschis
M44 / cnc / roi deschis
M67 / cnc / roi deschis
HYADELE / tau / roi deschis
Melotte 20 / per / roi deschis
Stock 23 / cam / roi deschis
NGC457 / cas / roi deschis
M103 / cas / roi deschis
NGC663 / cas / roi deschis
NGC1647 / tau / roi deschis
NGC1746 / tau / roi deschis
NGC1807 / tau / roi deschis
NGC1817 / tau / roi deschis
M52 / cas / roi deschis

[Mircea Pteancu]

Bravo Armand, strasnica lista !
Ionel mi-a spus ca este multumit de noul binoclu.
Nu ma mir, astronomia binoculara ti se lipeste de suflet.

Cer senin, Mircea

PS: ma bucur si eu sa pot face din nou observatii si sa scriu despre ele. Dar o vreme, va trebui sa ma limitez numai la observatii cu binocluri sau instrumente mici. Har Domnului, am cate ceva ...

[Mircea Pteancu]

Parca vad lumea dandu-si coate prin colturile forumului si aratandu-ma cu degetul:

'' ... mai, Mircea asta a luat-o rau pe aratura . Cine a mai vazut asa ceva, sa ai la dispozitie telescop de 250mm iar tu sa faci observatii cu un binoclu-jucarie cu apertura de 25mm !? ''

Intradevar, asa este, chiar si in aceasta seara am facut observatii cu ochiul liber si, mai ales, cu binoclul Optico 8x25mm. Desi nu-i obligatoriu, este frumos din partea mea sa ofer o mica explicatie.

In primul rand, robotelul care ma deserveste in lumea fizica de aproape sapte decenii, are niste defecte. Pana la remedierea lor, sunt constrans sa fac observatii cu instrumente mici si usoare.
Totusi, pare a fi o oarecare exagerare aici. Oricate probleme poate avea cineva, pana la urma, este cam acelasi efort fizic sa manuiesti micul binoclu Porro ''Optico'' sau binoclul roof ''Saga'' 10x42mm. Ultimul fiind, cu certitudine, mult mai puternic, mai capabil.

Asa am ajuns la al doilea motiv. Asa cum a declarat in articolul sau autobiografic din Buletinul ''Andromeda'' din 1969, Victor Daimaca a ''invatat'' cerul cu un binoclu, fara a preciza acolo ca acesta a fost un Zeiss 6x25mm.
Pe de alta parte, asa cum am aratat in lucrarea mea ''Astronomii amatori romani la inceputul secolului XX'', SRPAC 2018, membrii ''Societatii astronomice romane Flammarion'' , fondata in 1907 de catre Victor Anestin, au efectuat observatii cu binocluri Huet si Zeiss cu parametrii similari celui folosit de elevul (pe atunci) Daimaca.
Conform volumului ''Note si observatii astronomice'', editat de Matei Alexescu in 1959, inginerul Vladimir Boico, membru de vaza al Astroclubului Bucuresti, a efectuat primele evaluari de astroclimat in Romania, din Bucuresti si de pe Varful Omul din Bucegi, folosind un binoclu Goerz 6x24mm.

Asadar, observatiile mele cu Optico 8x25mm sunt reconstituiri/ reenactment ale observatiilor efectuate de inaintasii nostri. Nu exista cale mai buna ca aceea de a efectua observatii cu instrumente similare cu cele folosite de acestia.
As fi preferat desigur un binoclu Zeiss 6x25mm sau Goerz 6x24mm dar daca prietenul meu Attila a binevoit sa ma doteze cu Optico 8x25mm, pe acesta-l voi folosi, cu multumirile de rigoare.

Observatii, Luni 5 Februarie a.c, binoclu Optico 8x25mm:

- Intai munca si apoi distractia ! Am observat intai patru stele variabile.

- Apoi am observat :

M45/ 21 stele

M35, nerezolvat

Hyade/ 28 stele

M34, obiect cetos, nerezolvat

Mel 20/ opt stele

Pazmino Cluster, obiect cetos, foarte mic si slab luminos

Roiul Dublu din Perseu, roiuri mici, slab luminoase dar cu cateva stele luminoase, suprapuse

NGC 663, vizibil stabil numai cu privire periferica

M31, galaxie bine vizibila, ovala, alungita pe directia E-V

M37 + M36, roiuri slab luminoase dar bine vizibile cu vedere directa

Cr 65, prea mare pentru acest binoclu 8x, doar in doua campuri

Cr 70, s-au vazut 12 stele, majoritatea in ''colierul de perle''

Cr 69, cu 5 stele

NGC 1981, sase stele vizibile

Theta 1 Ori+ Theta 2 Ori, invaluite in nebulozitatea lui M42

STF 747: a trebuit sa observ din pozitie sezand si sa stabilizez ( cat de cat ) binoclul prin ''manevra lui Daimaca''. Cu vedere directa, se vedeau vag, cetos, cele doua stele alipite si orientate spre PA= aprox. 220 grade, cu primara deci la Est si companionul pe la ora 4:30. Cu privire periferica, cele doua stele componente, se zareau mai bine. Separatia lui STF 747 este acum de 36''.

NGC 2244 s-a vazut foarte bine, luminoasa dar nerezolvata, spre Est de Betelgeus, la o distanta egala cu cea dintre aceasta si Meissa

M50 s-a zarit ... infiorator de slab luminoasa, pe aliniametul Sirius - Theta CMa, la o asemenea distanta spre Nord de Theta CMa

M41, roi cetos, nerezolvat dar bine vizbil

M47, foarte luminos, cu doua-trei stele rezolvate

M44, un roi grandios, cu cel putin zece stele rezolvate

Mel 111, cam prea jos deocamdata, cu 12 stele rezolvate

Epsilon Eridani: am observat aceasta stea singulara deoarece este una dintre cele mai apropiate de noi, la ''doar'' 10,5 ani-lumina. Mai precis, Eps Eri este a treia stea, in ordinea departarii de Pamant.

O prima concluzie, cei drept provizorie, este aceea ca, folosite pe un cer bun, micile binocluri mentionate mai sus, au fost capabile sa mijloceasca observatii pe care noi le putem face acum abia cu binocluri de 10x50mm sau mai mari.

Mircea

[Kirk Spock]

Dar eu ce sa mai zic, domnule Mircea, despre luatul pe aratura? Ca am inceput cu Dobson de 150 si dupa ani de zile imi iau primul binoclu. Adica pus plugul inaintea cailor, cum ar veni.
Acum la subiect, in observatiile dvs de luni, nu ati incercat si la cometa Pons-Brooks? Am inteles ca e deja la 7.7 mag si ma gandeam ca ar fi accesibila cu binoclul.

[Mircea Pteancu]

Multumesc Kirk Spock pentru sugestie, este foarte legata de subiectul care ma preocupa !

Ai facut foarte bine ca te-ai dotat si cu binoclu. Acesta este complementar telescopului si, impreuna, formeaza o sursa inepuizabila de bucurii observationale. Spor si distractie strasnica la observatii !

In articolul autobiografic mentionat, Victor Daimaca povesteste ca, pana la terminarea liceului in 1913, observase deja '' 4 comete stralucitoare si alte 3 slabe, cu binoclul ''. Deci prin ''comete slabe'' , Daimaca intelegea cometele telescopice, vizibile doar cu un instrument, fie acela doar binoclu. Iar binoclul la care a avut el acces a fost un Zeiss 6x25mm, foarte raspandit printre cadrele militare din intreaga Europa. Poate al fratelui mai mare ?

Liceul ''Tudor Vladimirescu'' din Tg. Jiu, unde a predat multa vreme Daimaca, a avut in dotare o luneta astronomica. Totusi, el a preferat sa caute comete cu binoclul sau Goerz 15x, de acasa.

Desi aici suntem la ''Observatii cu binoclul'', cred ca este potrivit sa va sugerez la linkul de mai jos, articolul meu biografic despre Victor Daimaca, publicat in 2023 in revista ''Comet's Tales'' , pag. 44 - 54, a lui British Astronomical Association :

https://britastro.org/pdf/CometSection/tail42.pdf

In poza din capul articolului vedeti si ceea ce numesc eu '' priza Daimaca'' pentru stabilizarea binoclului. Eu am folosit-o ( si ) aseara si la mine functioneaza.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Vineri 16 Februarie, am folosit binoclul Nikon Aculon 10x50mm pentru observatii.
Dupa ce intai am incheiat micul program de stele variabile. Deocamdata folosesc doar ''Ten star tutorial'' ori acesta are harti doar pentru cinci stele variabile ale acestui anotimp.

Observatii :

- NGC 1981: sapte stele
- Cr 65 + steaua carbon 119 Tau
- STF 747: rezolvat+separat, din pozitia sezand, folosind ''priza Daimaca''
- M41: cu stele rezolvate + ceata luminoasa
- M35: cu stele rezolvate + ceata luminoasa
- Mel 20, obiect potrivit pentru observatii cu public
- Roiul Dublu din Perseu: cateva stele rezolvate + ceata luminoasa
- NGC 663: numai ceata luminoasa
- M103: obiect cetos slab luminos, de mici dimensiuni, greu observabil
- Phi Cas / Fi Cas, ca dubla. Nici urma din roiul NGC 457
- Kemble's Cascade: bine vizibil desi slab luminos
- Pazmino Cluster : patru stele rezolvate
- M31, foarte bine vizibil cu forma sa oval alungita, in ciuda Lunii
- M50 gasit foarte usor pornind de la Sirius
- M44, rezolvat, bogat, grandios
- M67: bine vizibil desi destul de slab luminos
- Mel 111 cu dubla 17 Com rezolvata
- M47 cu cateva stele rezolvate
- M46, vizibil numai cu vedere periferica
- M48, gasit usor pornind de la Procyon
- M93, foarte bine vizibil desi de mici dimensiuni, gasit pornind de la Eta CMa
- Christmas Tree Cluster/ NGC 2264, cauti steaua 15 Mon, inclusa in roi
- NGC 2244, roiul Nebuloasei Rosette, rezolvat cu multe stele
- In incheiere, am dat o noua raita pe la vecina Epsilon Eridani, parte din lista pe care am denumit-o ''Proxima'' si care contine stelele cele mai apropiate de casa mea.

De la 22:30 TLR, cam la vreo jumatate de ora dupa episodul stelelor variabile, am observat Luna aflata in conjuntie cu Messier 45/ Pleiadele.
La momentul observatiei, Luna se afla la aproximativ un diametru propriu ( plus ceva) distanta de steaua Merope.
O asemenea observatie este un test dur al acoperirilor antireflex si al schemei optice in general deoarece reflexiile sunt ''la ele acasa''.
Am avut reflexii in ocular dar au fost foarte tolerabile. Dintre stelele Pleiadelor, am vazut in torentul de lumina selenara pe cele saisprezece din schita anexata si care nu reprezinta intregul camp vizual al binoclului.

In jurul orei 1:00 am reobservat Luna cu newtonianul de 148mm. Se apropiase si mai mult de Merope. Probabil ca au urmat ocultatii pe care insa le-am lasat in grija observatorilor mai harnici ca mine.

Observatii neraportate, din jurnal :

Duminica 11 Februarie, prima observatie cu binoclul BPC4 8x30mm, cer doar partial senin:
- Hyadele si Pleiadele: prima impresie = foarte buna !
- M42 cu stelele Theta 1+Theta 2 Ori
- cateva stelute din NGC 1981, abia zarite din cauza norilor
- Cr 65 incape in intregime in campul vizual
- M44, rezolvat
- Mel 20
- Roiul Dublu din Perseus
- M41
- M37-M36-M38, vizibile cu vedere directa
- M67
- NGC 663

Binoclul promite sa fie unul foarte bun.

Marti 13 Februarie, testarea binoclului BPC4 8x30mm:

- am reluat de la Pleiade si Hyade, M42 cu stelele Theta 1 si 2
- sase stele in NGC 1981
- STF 747, rezolvat dar nu separat, PA ''la ora 5:45''
- Cr 65, in intregime + steaua carbon 119 Tau
- M35, foarte mare si luminos cu doua stele rezolvate
- M37- M36 - M39, la limita ar incape intr-un singur camp vizual dar M37 si M38 cad in zona de neclar de la marginea campului. M37+M36 incap ambele in zona de clar. M36+ M38 inca si mai bine, fiind mult mai apropiate.
- Am parcurs cu usurinta de mai multe ori secventa M35 -M 37 - M36 - M38, fara sa iau binoclul de la ochi.
- Mel 20, superb
- M34, slab luminos
- M44, rezolvat in stele, se vede bine dubla ADS 6915 din varful asterismului ''V''
- M67, slab luminos dar bine vizibil
- M3, mic si slab luminos, aflat la mica altitudine
- Y CVn, steaua carbon ''La Superba''
- Dubhe/ Alfa UMa, ca dubla
- Kemble's Cascade, asterism abia vizibil, mai bine jumatatea sudica
- Pazmino's Cluster/ Stock 23 ca o foarte mica pata cetoasa
- NGC 663, numai cu vedere periferica
- Roiul Dublu din Perseu, foarte bine vizibil; in roiul vestic doua stele rezolvate; roiul stic mai mare dar numai ceata luminoasa
- M41, bine vizibil, se vad stele rezolvate cu privire periferica
- M47, luminos, foarte vizibil, rarefiat
- M46, numai cu privire periferica
- NGC 2244, roiul cu mai multe stele rezolvate
- Mel 111 cu dubla 17 Com

Transparenta atmosferica a fost foarte buna, Mel 111 si M44 s-au vazut cu ochiul liber , fara efort.

Concluzia testului: binoclul BPC 8x30mm este excelent !
Spun aceasta in baza rezultatelor observationale de mai sus care arata ce poate sa ofere acest instrument. Nu pe analiza parametrilor tehnici, a preturilor, a pretentiilor sau dezamagirilor. Eu numai asa stiu sa apreciez un instrument si o fac strict pentru uzul meu personal, nu este o recomandare pentru nimeni.

Mircea

[tudor]

Pe 9 martie 2024 am fost la Luica unde ne-am adunat foarte multi. Eu am scos de la naftalina binoclul APM 28x110 ca sa nu anchilozeze. Am observat comod prin acest binoclu mare datorita trepiedului inaltat cu o extensie suplimentara. Pentru ca era frig am invelit binoclul cu o bluza sa-i tina de cald si sa nu se abureasca (a functionat perfect). Nu am observat foarte multe obiecte, pentru ca, pe Micutzu' l-am adus in mod special pentru cometa 62P/Tsuchinshan. Cometa am observat-o cu foarte mare greutate avand magnitudinea slaba aprox +12, cred chiar foarte aproape de limita binoclului meu de 110mm (echivalent unei lunete de 130mm). Deci datorita contrastului scazut si suprafetei extrem de palide si extinse a cometei, am avut nevoie de inca doua persoane care au confirmat ca ceea ce vedeam in ocularele binoclului a fost intradevar cometa. Cometa se afla chiar la aproximativ un FOV (2.40gr ) mai jos de galaxiile Lantului Makarian. Am reperat-o cu vedere directa dar avea aspect de roi globular extrem de difuz. Acasa am facut rapid o schita sumara doar cu stelele de magnificatie mai mare din FOV (vezi desenul atasat dar pe fundal negru ca sa se vada cometa foarte palid asemanator cam cum am vazut-o in realitate).
Am mai observat si tripleta din Leo. Galaxia NGC 3628 era cea mai extinsa dar si cea mai palida dintre cele trei. Galaxiile M66 si M65 erau mult mai luminoase si condensate. Pe acestea doua le-am vazut si cu Binoclul Zeiss SF 10x42.
Pentru mine, chiar daca nu am observat multe obiecte in acea noapte a fost o noapte reusita datorita observarii acestei comete. Cred ca am prins o ultima sclipire mai mare, cometa Tsuchinshan scazand in intensitate de la o zi la alta destul de repede.

Atasez inca doua desene cu comete ce au ramas restante, facute la ocularele Fregatei anul trecut in noiembrie (Lemmon si Pons Brooks)

[Mircea Pteancu]

Tudor

Felicitari pentru observatiile binoculare de comete si , mai ales, pentru cea a cometei Tsuchinshan.
Este o observatie de performanta datorita luminozitatii foarte scazute a cometei despre care nici nu am auzit pana la postarea ta.
Multumesc pentru desene, la inceput nu am vazut cometele in desene. Apoi am folosit efectul de ''blinking/ clipire'' care apare atunci cand marim cu + si micsoram imedita cu - poza/ desenul deschis in ecran separat. Prin aceasta metoda, obiectele foarte slabe, precum cometele din desenele tale, se vad cu usurinta.

Cer senin, Mircea

[tudor]

Mulțumesc Mircea!

Am observat cometa 12P/Pons Brooks inca de doua ori (pe data de 16 si 17 martie). Prima data, am observat-o la Fundulea 16.11.2023 pe un cer superb, chiar daca cometa inca nu era asa de luminoasa. Insa datile astea am observat-o din centrul Bucurestiului, de pe balcon. Imi imaginez cum s-ar fi vazut din locatii mult mai ferite de lumina acum cand cometa a crescut mult in stralucire. Cerul a fost extrem de paclos si luminos... Ca sa va faceti o idee de calitatea cerului bucurestean, constelatia Casiopea nu era vizibila!!! Asta pentru ca un proiector laser de la un hotel batea chiar in constelatia Casiopea. Totusi am zis sa nu pierd ocazia de senin si sa vad cometa de pe balcon. Spre surprinderea mea Cometa a fost mai usor de reperat decat galaxia M31 care era mai aproape de laserul de la hotel. Noroc ca cometa era mai la vest de laserul asta. Am reperat-o cu binoclul 10x42 Zeiss Victory ca o stea pufoasa. Apoi am marit-o cu Fregata la puterea 16x si 37x. La ocularele TVDelite 11mm am facut si o schita. Lumina cometei 12P/Pons Brooks era foarte condensata la 37x, avand aspectul unui roi globular mic. Mai la nord-vest galaxia M33 deabea se zarea.

[Mircea Pteancu]

Asta-i Astronomie Extrema !
Felicitari pentru reusita observatiei la cometa P12 !

Cer senin, Mircea

[tudor]

Aduc la zi observatiile obiectelor Messier cu binoclurile mele de-a lungul timpului:
1 Cu binocluri din categoria "musca" 8x20 si 8x25 am observat 48 de obiecte din lista Messier.

2 Cu binoclul gigant APM 28x110 am observat 76 de obiecte.

3 Iar cele mai multe obiecte le-am vazut cu binocluri din categoria 10x42, 83 de obiecte din lista Messier. Asta se datoreaza faptului ca aceste binocluri sunt portabile si au o apertura maxima suficienta pentru observarea foarte comoda din mana. Folosindu-le fara trepied, cu ele am o libertate de miscare in scanarea cerului de neegalat, fiind foarte usor de gasit obiecte cu ele. Pentru aceste motive le folosesc aproape la fiecare iesire de observatii si de aici numarul mai mare de obiecte observate cu ele.

[Armand Popa]

felicitari Tudor.
Eu inca nu am avut ocazia sa observ prin binoclu mai mic de 30, dar cu 8x30-ul meu am vazut multe multe obiecte, iar la cer negru e chiar utilizabil

vad si galaxii cu 8x25