[starbuck]

Ma bate gandul de mai mult timp sa-mi iau inca un tub optic identic (150/750) pe care sa-l aliniez pentru vedere binoculara cu cel actual, initial in scopul cresterii cantitatii de lumina acumulate.

Acum dupa ce mi-a sosit si EQ5-ul (mii de multumiri Astrovest pentru promptitudine si amabilitate) am certitudinea ca ar mai suporta (doar pentru vizual desigur) inca un tub optic.

Rezolutia unei singure oglinzi: A = 116/150 = 0.773 arcsec (facem abstractie de obstructia secundarei si a focuserului)

Intrebarea fantastica este ce se intampla cu rezolutia telescopului in cazul celor doua oglinzi ? Ramane constanta sau daca nu care este formula caracteristica a ansamblului considerat ?

Multumesc.

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[nobody]

Perceptia este diferita, rezolutia aceeasi.

[theogon]

În cazul vederii binoculare cantitatea de lumină analizată de creierul nostru este mai mare decât dacă am privi printr-un singur instrument (câte un semnal distict cules de fiecare ochi în parte). Matematic se poate afirma că două instrumente egale ca apertură şi care furnizează aceleaşi imagini pentru fieare ochi în parte, echivalează cu un instrument cu aceiaşi apertură x radical din 2.
Chiar dacă pentru astronomie nu se poate realiza efectul stereoscopic (pentru că baza- distanţa dintre cele două instrumente este foarte mică în comparaţie cu distanţele cereşti), comfortul privirii, senzaţia de spaţialitate, evidenţierea detaliilor este evidentă.
Practic, chiar dacă nu poţi pune mâna pe inimă că în două instrumente vezi detalii mai multe decât printr-un instrument, în mod sigur detaliile le observi la o calitate mult mai mare. Hai să zicem că asta este o experienţă personală, poate neconcludentă.
Ar fi interesant de comparat două instrumente de câte 15 cm montate în regim un binocular cu instrumentul echivalent de 21 cm.

[starbuck]

@theogon
Prin calitate mai mare a detaliilor inteleg ca nu este cea oferita de faptul ca sunt doua oglinzi ci de faptul ca doi ochi prelucreaza informatia mai bine decat unul.

In rest ma gandeam la asta si ca la o alternativa fata de varianta unui binoclu mai mare (25x100), in plus avand flexibilitatea oferita de oculare si focala mai mare cat si de faptul ca detin deja unul din tuburi.

Multumesc tuturor pentru lamuriri.

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[starbuck]

@ursamajor

De acord total cu perceptia tridimensionala a vederii binoculare. Practic acesta este scopul existentei vederii binoculare la om in vederea determinarii distantelor pana la obiecte (o calitate esentiala a supravietuirii).

La binoclu in sine acest efect dispare insa la mariri mai mari (peste 20x) unde apare un fenomen care anuleaza minimul de paralaxa obtinut si-asa destul de greu, si-anume compresia planurilor. Acest fapt este exploatat de exemplu in cinematografie unde arata ca unul este lovit din spate de un altul dar cel din spate se afla de fapt la vreo 3-4 metri cel putin de cel din fata. Sau apusuri si rasarituri de Soare sau Luna avand suprapus peste discul astrului un obiect (copaci, pasari, avioane, etc). Daca am considera perspectiva reala oferita fara marire, atunci nu vedem decat obiectul mai mare din spate.

In final ma bucur ca exista totusi o imbunatatire a detaliilor in cazul a doua oglinzi si nu ma refer doar la confortul vizual.

[ursamajor]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.

[mflorian]

Vederea umană = puţină optică + multă procesare de imagine.
Dacă folosim un singur ochi, fluxul de informaţie către procesorul de imagine este alterat, iar procesorul încearcă să compenseze diminuarea fluxului de informaţie, apelînd la amintiri, de unde şi senzaţia de vagă spaţialitate dată de vederea monoculară. Prin folosirea ambilor ochi (chiar şi pentru o imagine mono), procesorul de imagini este mult mai aproape de parametrii optimi decît atunci cînd ne uităm cu un singur ochi, într-un singur ocular.

Pe de altă parte, 2 oglinzi mai mici pot fi realizate la o calitate mai mare şi la preţ mai mic, decît una de arie dublă. E drept că ocularele şi diagonalele pot anula economia obţinută la oglinzi.

[starbuck]

[catalin dumitru]

[starbuck]

Pentru fotografie va fi clar un avantaj datorita cantitatii marite de lumina.
Pana acolo as dori insa sa lamuresc problema din punct de vedere vizual. Obervatiile deepsky sunt clar avantajate de castigul de lumina iar observatiile planetare ar fi avantajate de cresterea aparenta a rezolutiei (ma refer la detaliile lui Saturn si Jupiter, la Marte am nevoie de focale mult mai mari decat ce dispun actualmente iar Venus din pacate nu ofera detalii accesibile decat numai prin filtre UV costisitoare).

[dragos.n]

Niste indivizi multi mai dotati decat mine, si material si intelectual, spun ca un telescop binoclu permite creierului sa perceapa de 1,4 ori mai multa informatie, la nivel de detalii. Din acest motiv, in toata lumea, dar in special in America, destui amatori isi fac astfel de binocluri, si se pare ca sunt foarte incantati de rezultate. Exista si o firma specializata in astfel de constructii.

http://www.jimsmobile.com/buy_rbx.htm

Pe de alta parte nu trebuie deloc neglijate dificultatile. Ambele telescoape trebuie sa fie perfect aliniate si colimate. Trebuie scurtat drumul de la primara la secundara, - eventual marite secundarele. La iesirea din focusere trebuie puse doua diagonale, preferabil prin filetare, nu prin prinderea traditionala cu barel. Trebuie conceput un mecanism de focalizare comuna, si unul de reglaj al distantei interpupilare care sa nu afecteze focalizarea. Si ca sa punem capac, si un reglaj pentru eventualele diferente dintre ochi, si problemele de ergonomie.

Personal m-a preocupat o astfel de constructie, si prima concluzie a fost ca e oarecum mai simplu de utilizat un binoclu din doua lunete sau doua maksutovuri, pentru ca scap de problema colimarii. Insa si pretul, raportat la diametru, e mult mai mare, iar redresarea si aducerea fascicolelor la distanta interpupilara ridica alte probleme.

Cu toate astea, cred ca o astfel de constructie merita abordata, chiar si in varianta mai dificila a doua newtonuri, si daca as avea anumite conditii, cred ca m-as apuca si eu de asa ceva, visul meu fiind un 2x300mm, de genul asta.

P.S. Despre un telescop binocular fotografic, la nivel de amatori, nu am auzit. La profesionisti da, exista Big Binocular Telescope din America, cu doua oglinzi de 8 metri, si cele doua telescoape Keck pot fi legate prin interferometrie, la fel si VLT de la Paranal.

[starbuck]

Pai sa le luam la rand:

- factorul de multiplicare de 1.4 ale nivelului de detalii: este ceea ce banuiam deja ca exista si este de fapt obiectivul atins al acestui topic;
- colimarea nu este o problema, detin colimator laser si intotdeauna fac si testul pe stea (toate acestea sunt deja o rutina de maxim 5 minute);
- alinierea este sustinuta de precizia executiei si rigiditatea sinei duble, de ex.: http://magazin.telescop-expert.ro/placa-de-montare-paralel.html;
- un alt aspect important aici mi se pare rigidizarea ansamblului care numai la nivel de sina intuiesc ca nu e suficienta (in acest scop cele doua tuburi se pot conecta si lateral la nivelul inelelor de prindere);
- reglajul distantei interpupilare realizat din doua diagonale infiletabile sau culisabile ca un focuser cu blocare in pozitie (ceva mai greu dar nu imposibil);

Deja se pare am prefigurata a treia tema ATM (le voi posta si in sectiunea dedicata cand "micile" revizii vor fi gata) :
- prima a fost pipe-mount-ul;
- a doua (inca in lucru - din "cauza" lui Erwin ) este a doua versiune a unui mini RFT 70mm f/4;
- a treia, cel putin teoretic planificata: binoscopul Nx150, N = {10, 20, 40, 150, 300};

[UFO]

[MESAJ SISTEM]: Acest mesaj nu este vizibil public, datorita statutului utilizatorului care a scris mesajul.