[Mircea Pteancu]

Felicitari Armand pentru reusita , M97 ''Owl Nebula'' este un obiect dificil in telescoapele de amator.
Pacat ca norii ti-au stricat socoteala dar sunt sigur ca vei continua de indata ce se insenineaza cerul.
Poate unii colegi ar dori sa stie cum si cat de bine s-a vazut nebuloasa planetara M97 fara filtru si cu filtru.
In incheiere as avea si o sugestie care in acelasi timp este si o invitatie : asadar eu cred ca a venit momentul ca sa incepi sa publici rapoartele tale de observatii la avansati.

Cer senin ( recunosc , sunt un pic subiectiv deoarece daca se intampla sa fie senin , ''imi pica si mie ceva'' ) , Mircea

[Armand Popa]

Multumesc pentru apreciere!
Filtru, folosesc GSO Nebula. Inchide un pic cerul si da un colorit verde albastrui stelelor mai luminoase, dar creste foarte mult contrastul.
M97 a fost foarte dificil. In primul minut mi sa parut doar ca e acolo ceva norulet de praf. Fara filtru nu as fi avut sansa sa observ ceva. Am incercat si fara filtru. Diferenta este foarte mare! Dupa un timp cu filtru sa vazut nebuloasa bine de tot. Dupa ce am dat jos filtru, parca sa vazut. Fara filtru nu l-as fi gasit cu siguranta

Vremea buna si senina eu o astept. Asa placut a fost azi seara afara. Nu a fost frig mai deloc, eu fiind obisnuit sa devin turture la observatii

[vicu60]

salutare tuturor!

redau ce am vazut in seara zilei de 11,03,2018.

pe la ora 20 am scos telescopul afara pentru observatii .Mare mi-a fost mirarea cand am vazut ce buna e atmosfera in acel moment.Dupa o lunga asteptare aveam o nerabdare sa vad niste duble.Asa ca am inceput cu Trapezul din Orion.Stelele E si F s-au vazut imediat prin ocularul UWAN 7mm.
Am schimbat ocularu cu unul de 5mm obtinand un 300x pe telescop.Am reusit sa separ 52 Ori si 32Ori dup multe incerari nereusite . Nu pot sa va descriu ce super incantare am avut.Concluzia este ca pe la 200x aceste stele nu pot fi rezolvate.
Am continuat cu sigma ori 4 stele splitate
zeta ori 3 stele sparate
Meissa dubla
epsilon monoceros-o dubla stransa
beta monoceros-tripla frumoasa
delta gemeni(vasat) o dubla feumoasa gen Rigel
nu6(v)gemeni-dubla stransa
alfa gemeni-dubla clara cu stele albe egale in stralucire
Sirius-
fara rezultat
Algeiba (leu)dubla cu componente oranj
iota(cancer)dubla mai lejera steaua principala oranj si secundara alba mai slaba in stralucire
Alfa (leu) fara succes
Schimbat ocular cu UWAN 24mm sivazutM44 cancer un roi lejer cu stele mai luminose
M67 roi deschis cu stele mai stranse si mai slabe in lumina .
Am cautat nebulosa A31 cancer dar fara rezultat.
Am vazut vreo 4 galaxii de la burta Leului si vreo5-6 galaxii in Coma Berenices.

O super seara cu cer senin va doresc si voua.

pe curand, Vicu

[Mircea Pteancu]

Strasnica seara de observatii ,vreau si eu una , felicitari mai ales pentru dublele stranse !

Mircea

[dreammer54]

Nu le-am vazut aseara, ci azi-dimineata, dar cred ca se incadreaza aici.
Trezirea: pe la ora 3. Primul ochi la ocular: pe la 4 si 10 -si un sfert.
Ultimul ochi la ocular: pe la 6 fara un sfert.
Atmosfera nu a fost cea mai buna. Calea Lactee nu era vuzibila, stele multe, dar nu prea multe si atmosfera incarcata de umezeala.
Reflector 130/650p, oculare Skywatcher UWA Goldline de 6 mm si Celestron XCel LX de 9 mm. ( )
Am vazut Jupiter. La inceput arata mai bine prin ocularul de 9 mm. (72x). Spre final, atmosfera m-a lasat sa folosesc si ocularul de 6 mm. 108x) cu rezutate decente.
Planeta...asa cum mi-o aminteam: clar-neclar-clar-neclar....
Am vazut 2 benzi si cei 4 sateliti.
La finalul sedintei de observatie, ce frumos erau pozitionati cei 4 sateliti in jurul planetei, o incantare! 3 in staga, unul in dreapta, dar nu in linie/in acelasi plan. Frumos, imaginea asta i-a placut mult si prietenei mele, ii vedea pentru prima data.
Am vazut Saturn. M-a surprins cat de clar se vedea prin Goldline-ul de 6 mm.
Nu s-a pus problema sa vad diviziunea Cassini, dar am avut la hn moment dat impresia ca zaresc o linie subtire inspre sudul planetei. Poate a fost umbra ineleleor, poate a fost doar imaginatia mea.
Marte. La 108x, doar o stea mai mare si rosie. Nu m-a impresionat, doar am bifat-o ca fiind prima data cand o vad.
Am vazut nebuloasa inel din Lira. Date fiind conditiile, a fost bine ca am vazut, cu vederea periferica, zona neagra din centru, deci forma de inel.
Am vazut roiul globular din Hercule. Cu vederea periferica, se distingeau stele componente - si nu chiar putine. O incantare, cum ma si asteptam!
Am reusit sa vad, tot pentru prima data, Whirpool. Dezamagitor din cauza conditiilor de vizibilitate. Satisfacator pentru ca am reusit sa o gasesc (mai incercasem de vreo 2 ori pana acum, in seri diferite, fara succes).
Doua "pufuri" nefocalizate si atat. Dar nu-i nimic, va veni si vreme mai buna.
Am incercat sa localizez, dar fara succes, dubla dubla din Lira. Tare as mai fi vrut sa o vad, imi amintesc cat de mult mi-a placut cand am vazut-o, singura data, la observatorul/clubul din Barlad.
M-am mai uitat putin la dubla Alcor-Mizar. Nu stiu daca in lumea astronomilor amatori e considerata mai putin interesanta sau nu, mie imi place sa o privesc!
Si Luna, bineinteles, pentru mine incantatoare de fiecare data cand o privesc!

Jupiter, Saturn, Inelul si roiul din Hercule le mai vazusem, nu a fost foarte greu sa le gasesc.
Marte si Whirlpool le-am vazut in premiera.

Daca nu voi fi prea obosit, diseara revin pentru Venus.

Va multumesc.

[Mircea Pteancu]

Felicitari pentru observatii!
Acum trebuie sa ai rabdare si perseverenta , nu o spun ca sa fiu rautacios dar trebuie sa repet : ''telescopul nu-i televizor''.
Vor trece cateva luni pana ce ochiul va invata sa vada prin telescop ,asta daca vei pastra entuziasmul de acum si vei continua sa observi.
Am mai spus si asta , recent am recitit jurnalul meu de observatii ...m-am tavalit de ras !
Cand in 1990 am inceput observatiile cu dobsonianul de 160mm , mi-a trebuit timp , din August pana in Octombrie ,ca sa incep sa vad detalii pe planete si sa vad ca Epsilon Lyra e ''din patru bucati ,dom'le''.
In tot acest timp - sta scris in jurnal cu manuta mea - am dat vina ba pe telescop ,ba pe atmosfera.
Nici nu mi-a trecut prin cap ca si ''neica eu'' as avea de asimilat o seama de abilitati observationale.
Pe vremea aceea nu existau forumuri , Internet ,tutoriale.
Am fost pe cont propriu , ''singur eu si telescopul'' - un telescop de fapt foarte capabil , prea capabil pentru utilizatorul in cauza.
Dupa ce am muscat tarana de n-spe ori ,am invatat sa am respect si sa apreciez telescopul ca pe un armasar pur-sange.

Ai avut o sesiune foarte buna de observatii ,voi citi cu placere despre urmatoarele , succes,Mircea

[Stille]

Felicitari, mai ales pentru Whirlpool Galaxy. Nu-i deloc un obiect usor, mai ales de pe genul de cer unde nu se vede nici Calea Lactee.

[Stille]

Daca tot s-a curatat in sfarsit cerul si in Iasi, am decis s-o zbughesc si eu cu Bufnitza la padure. S-au crucit ai mei cand m-au vazut aparand la masa de Paste cu rucsacul in spate, dar aveam un tren de prins . La lasarea intunericului eram deja intr-o poiana din padurile de la sud de Iasi, cu binoclul pe trepied sa se echilibreze termic cat montam eu cortul. Acum, notitele mele spun "seeing: tzeapan. transparency:tzava" - mai exact, nu misca nimic in atmosfera, si 9-10 stele vizibile in Carul Mic cu ochiul liber . Si nu eram chiar in afara domului de poluare luminoasa al Iasului...

Am trecut intai pe la Venus, inainte sa dispara, si pe la nebuloasa din Orion, a carei nebulozitate era vizibila si pe cer inca albastru. Apoi, hai sa-mi scot parleala cu toate Messierele ramase datorie de 3 luni de cand n-am cer.

Am inceput in Monoceros cu M50 - un oval vag, vertical, cam 1/2 diametrul Lunii pe lungime. Parca pudrat cu stele.

Trec pe urma la Puppis. M47 e o hieroglifa formata din cam 15 stele, lipsite de nebulozitate, intr-o forma aproximativ dreptunghiulara, cam 2/3 din diametrul lunii. Imediat la stanga lui, M46 arata ca fantoma lui rotunda - aceeasi dimensiune, dar se distinge doar luminozitate si deloc stele. Tot prin preajma dar ne-Messier mai erau si Melotte 71 (aratand ca o stea mai cetoasa) si NGC 2423, o bucatica de nebulozitate de abia vizibila peste M47. Profit de moment ca sa aduc laude lui SkySafari 5 Plus, care seamana mult mai mult cu ce se vede pe cer decat Stellarium (al carui obicei de a pune poze pentru DSO-uri induce in eroare). M93 arata foarte interesant , nefiind rotund deloc - e un varf de sageata de luminozitate, cam 1/4 din diametrul Lunii.

Fac o pauza sa ma uit la Statia Spatiala Internationala cum zboara prin Orion, si, cum capul lui Orion e vizibil lejer cu ochiul liber (roiul Collinder 69, ca sa traduc din metaforeza) decid sa trec si pe acolo cu binoclul - e o asociatie destul de larga de stele O-B, cam de 1.5 grade, cu un ghemotoc de stele mai putin luminoase in centru - nu stiu daca acesta din urma face parte din asociatia O-B totusi.

Am trecut pe urma la Gemini si vecinatatile deja-vazutului M35, dupa un pont din Binocular Sky. M35 se vedea mai putin luminos decat in ianuarie de pe Ceahlau, dar cumva imi era mai usor sa disting stele separate, probabil datorita turbulentei foarte scazute a atmosferei. In apropierea lui, o multime de alte obiecte - Collinder 89 (alta asociatie O-B) si NGC 2158 - o mica bila de nebulozitate vizibila doar indirect.

Mai fac pe urma o scurta trecere peste roiul dublu din Perseu, daca tot urma sa schimb serios zona cerului catre datoriile din Cassiopeia. Frumos ca intotdeauna, ceva nebulozitate vizibila pe componenta superioara. Trec si pe la un faimos asterism din Camelopardalis, Kemble's Cascade - alta frumusete, desi posibil una mai spectaculoasa iarna, cand, in loc sa se vada la orizontala, "cascada" de stele pare sa curga in mod natural in bazinul format de NGC1502 (un petec de pacla luminoasa)

Cassiopeia acum. Ratacesc un pic pana ma prind ce si cum (nu imi dau seama niciodata unde sunt in constelatia asta...) dar pana la urma reusesc sa ma orientez, cu mult ajutor din partea skysafari, si ma apuc de Messiere. M103 e un oval orizontal de stele, cam 1/4 din diametrul lunii. Asta cu viziune indirecta, ca direct dispare de tot. Cred ca am stat vreo 5 minute jucand cucu-bau cu el - n-am mai vazut pana acum obiect care sa se vada atat de bine indirect si deloc, dar deloc direct ). Putin mai sus de el, NGC663 e o bucata de ceata mai mare si mai luminoasa - fie ca lipsa lui din catalogul Messier sa le stea de avertisment tuturor celor care considera ca se pot lipsi de un instrument cu camp larg in colectie . M52 se vede ca un ghem palid de luminozitate, cam 1/3 din diametrul lunii, si cu el termin lista de datorii, si pot s-o zbughesc la obiectele de primavara

Hai in Cancer deci, unde incep prin a revizita M44, pentru ca sunt unele obiecte facute in mod special pentru binoclu. Citat din notite: "frate, zici ca-i pictat". O puzderie de stele, de o nemiscare perfecta - pana si stelele foarte slabe se vad "pixelat" in loc sa para un fel de pacla. M67 e, evident, mult mai putin spectaculos - un oval de ceata luminoasa, ceva mai mic decat luna plina.

In Hydra pe urma, pentru M48. O minunatie rotunda, cam de acelasi diametru ca luna - cu binoclul nu poti distinge stele dar se vede multicica structura, de zici ca-i un trandafir. Am impresia ca ar fi un obiect spectaculos prin Heritage-ul lui dreammer54 .

Incerc pe urma vreo 2 roiuri globulare. M3, in Canes Venatici, pare o stea cetoasa, dar M53, in Coma Berenices, e ceva mai luminos, aproape fosforescent, si plasat in apropierea unui asterism foarte dragut - un fel de logo Nike facut din stele si prelungit mult si din ce in ce mai slab, cu M53 si o stea mai stralucitoare sub prelungire.

Tot in Coma Berenices, reusesc spre surpriza mea sa prind M64 (Black eye galaxy cica) - ba chiar cu vedere directa. Tot indirect se vede mai bine (e un oval inclinat, cam 1/3 din diametrul lunii). Nu pot, evident, sa ratez Melotte 111, ca tot l-am vazut cu ochiul liber inainte sa observ constelatia Alt obiect de binoclu, chiar si numai datorita faptului ca umple lejer un camp de 5 grade Stele, stele pe toata imaginea, stranse in siraguri - roiul asta e un fel de caracatita de diamante.

Si daca tot am prins curaj de la M64, hai sa-mi incerc norocul si cu Whirlpool galaxy. Dupa 15 minute de efort al caror unic rezultat e o vaga umbra prinsa o secunda in viziune indirecta si nemaigasita a doua oara, ma las pagubasa - la apertura de 50mm a Bufnitei, am nevoie de un cer mult mai intunecat ca sa am vreo sansa. La vara, la munte, ca Ursa Mare e constelatie circumpolara

Am incheiat sesiunea de observatii la fix miezul noptii, cu Jupiter - evident, pic de detaliu pe disc, dar s-au vazut 2 sateliti - Callisto si conglomeratul Ganymede-Europa, aflati foarte aproape unul de altul la ora la care am observat eu. Io era mult prea aproape de Jupiter ca sa poata fi observat cinstit - am impresia ca l-am prins putin cu viziune indirecta, dar impresie sa ramana.

Cateva comentarii practice: trepiedul aduce o diferenta enorma fata de binoclul tinut in mana, pentru ca devine ok sa gasesti un obiect o singura data, si nu de 5 ori pana intelegi bine la ce te uiti. Si starhoppingul devine mult mai usor atunci cand esti cu un ochi pe binoclu, cu unul pe harta, si doar ajustezi pozitia capului trepiedului. Incep sa inteleg cum e posibil un maraton de Messiere, chit ca nu intentionez sa incerc pana nu le-am vazut pe toate pe indelete. Pentru obiecte pana la ~45 de grade, un trepied de ~1.30 extins pe 2 treimi ofera o pozitie foarte comoda de observatie in genunchi, doar ca data viitoare, izoprenul vine sub trepied in loc sa ramana in cort, pentru a evita vanataile duble cu care m-am trezit azi dimineata Pentru la mai mult de 45 de grade, daca mai inalt putin trepiedul, incap asezata sub el, desi metoda s-ar putea sa nu fie practicabila pentru oameni mai inalti decat mine.

[Mircea Pteancu]

Stille

Superb ''de superb'' raportul de observatii !
L-am citit cu mare placere si bucurie.
La topicul DSO am facut o invitatie sa lasam M44 si M35 sa-si doarma somnul de frumusete si mai bine sa observam galaxii in Fecioara.
N-as vrea ca aceasta sugestie a mea sa strice cheful de observatii al ''binoclistilor'' si al celor cu telescoape mici.
Chemarea mea este adresata posesorilor de telescoape mai maricele.
Dimpotriva... zic si eu parafrazand : ''observati,observati,observati'' !

Cer senin ,Mircea

[Stille]

Mie, cel putin, mai mult mi-l atata decat il strica. Vad pe Binocular Messier program, al celor de la Astroleague, ca din Virgo M49 si M65 sunt considerate "fezabile" cu un binoclu de 10x50 - M49 in aceleasi categorii de dificultate cu galaxia Triangulum si M65 cu Whirlpool din Ursa Major. Nu spun c-o sa fie usor, nici galaxia din Triangulum n-a fost, dar se pot multe cu putina incapatanare, si daca nu ies astea, or sa iasa altele. Si daca chiar facem o obsesie pentru un obiect in particular... din experienta mea, posesorii de telescoape mai maricele care vin cu ele la star party-uri nu se supara sa ne arate cate o chestie, doua

[dreammer54]

Va multumesc pentru aprecieri.
Stille, raportul de observatii e pur si simplu incantator! Felicitari pentru observatii, felicitari pentru stilul in care le descrii.
Mi-am luat notite din raportul tau, inainte sa ies aseara cu telescopul.

Profitand de cerul bun si de zilele libere, am mai iesit de doua ori la cer.

Luni seara, de pe la 9-9:30 pana pe la 11.
Am vazut in premiera M35 din Gemeni.
Am revazut putin Nebuloasa din Orion, roiul dublu din Perseu, din nou Whirlpool, din nou aceeasi impresie (o sa povestesc mai tarziu de ce si cum).
Am incercat, pentru a treia sau a patra oara, cred, sa vad cele 3 roiuri din Auriga. Fara succes .
Apoi m-am mutat in Casiopeea, am bantuit putin pe aici, dar n-am r3usit sa gasesc decat M103. M-a impresionat mult, am vazut-o prin ocularul de 9 mm.(72x), dar nici prin cap nu mi-a trecut sa incerc si cu 6 mm.(108x) .

Marti seara am stat de pe la.9:30 pana dupa 11:30.
Trebuie sa spun ca am folosit ca de obicei RDF-ul, dar spre deosebire de alte seri am folosit intens si ocularul de 25 mm., pe post de cautatoare si m-a ajutat mult. Inca o lectie invatata (sau mai bine zis inca un fapt acceptat), RDF-ul si hartile nu sunt de ajuns.
Am gasit NGC1502 si cascada de stele. Desi Camelopardis nu se vedea destul incat sa invat sa o recunosc, am urcat deasupra lui Perseu si am gasit-o usor.
O fi Heritage-ul de camp larg, insa data viitoare nu mai uit binoclul acasa! Prin ocularul de 25 mm.(26x) se vedea frumos, in dreapta NGC1502 si in stanga urcand...cam vrei 4-5 stele. Miscand telescopul in directia dorita, am avut confirmarea ca e cascada de stele.
Abia astept sa o regasesc in binoclul 10x50!
Apoi m-am ambitionat si mi-am zis ca trebuie sa gasesc ceva din Auriga, chiar daca asta imi va lua toata sesiunea de observatii.
Cu ocularul de 25 mm.am gasit 2 roiuri. Nu usor, iar la finalul sedintei, inainte de a pleca acasa, n-am mai regasit decat unul.
Cel de-al treilea roi nu s-a lasat gasit nicicum.
Nu stiu de ce, dar astea din Auriga mi se par greoi de gasit!!!
Deci: M37: spectaculos, stiu ca e roi deschis. Parca e un roi globular fara "puf" si mult mai aerisit.
Apoi am gasit ceea ce am crezut ca e M36, dupa harti si dupa pozitionarea telescopului pe.cer.
Abia acasa am vazut confuzia. Forma literei Pi sau x-ul erau evidente. Deci...M38.
Din punctul meu de.vedere si dupa prima data cand le vad, cele.2 roiuri imi par la.fel de i teresante: M37 pentru ca seamana oarecum cu un roi globular, M38 pentru forma deosebita.

Am revenit in Casiopeea, pentru M103.
Am folosit ocularul de 9 mm./72x si ocularul.de 6 mm./108x.
Greu de spus la ce magnificatie era mai frumos.
La.72x are un farmec aparte: eu am vazut un triungi spre a.carui latura de jos se ghiceau destul de multe stele si tocmai asta era tot.farmecul: diamante cat varful de ac, iar restul.parca.dadeau sa formeze o ceatza albicioasa. Desigur, departe de aceea vazuta, de exemplu, la roiul din Hercule, dar...ceva deosebit.
La 108x se vede mai mare in camp (iar in cazul asta nu neaparat un avantaj, as zice), in schimb se disting mai multe stele, evident. Dar se piede din farmecul.acela de la.72x, pe care l-am descris mai sus.
Am incercat sa gasesc M48, dar fara succes.
Am identificat capul Hidrei, dar Monoceros nu se distingea deloc; am coborat de la Hidra in jos si am.baleiat stanga-dreapta, dar nimic. Cred ca nici nu mai aveam asa multa rabdare, se apropia ora plecarii...
La un moment dat, la.plecare mi-am amintit ca Hercule ar putea fi rasarit.
Am gasit imediat roiul globular, dar...dezamagire: un glob de ceatza nefocalizat. De stele.nici nu putea fi vorba. Spre.deosebire de luni dimineata, cand s-a vazut f.frumos.
Acum, explicatia, care e valabila si in cazul lui Whirlpool, cred:
Am un stalp de lumina la vreo 50 de metri de locul unde am fost cu telescopul. E spre N-NE. E jos, dar becul si palaria sunt totusi cam la 2 m.de la sol. Bine, stalpul e mult mai inalt, dar locul de observatie e in capatul unor scari, deci stalpul ramane jos...desi nu suficient de jos
Carul Mare, in perioada asta a anului si la timpul.ala (orele 21-24) e chiar deasupra stalpului.
Aseara aveam stalp -Hercule - Carul Mare. Mai vezi roi globular daca poti!
De ce cred asta? Pentru ca luni dimineata la ora 5, Hercule era departe de stalp, cam pe la Est, iar eu stiu ce am vazut: roiul globular, chiar cu o alungire a "pufului" inspre nord-est (nord-estul din campul ocularului) si suficiente stele individuale incat sa-mi dau seama ca telescopul poate...daca are si conditii.
De aceea cred ca stalpul e principalul vinovat in cazul lui Whirlpool.

N-am uitat nici de Saggitarius, nici de Fecioara.
Dar:
1. le iau pe rand
2. in directia aia am multi copaci...

Va multumesc.

[Stille]

dreammer54, multumesc! Ma bucur mult ca iti este si de folos. Eu mi-am facut un google spreadsheet pentru observatii de DSO-uri la https://docs.google.com/spreadsheets/d/12t...1079751933 - daca il copii s-ar putea sa iti foloseasca si tie. Pagina de Messiere e baza, pentru ca contine si perioada anului cea mai buna pentru observarea obiectului, si dificultatea lui in 3 categorii de instrumente (A sunt binocluri 10x50, B sunt 15x70, iar C sunt telescoape mici)

Monoceros e, intr-adevar, o constelatie foarte slaba. Ca sa nu te chinui chiar ~15 grade cate or fi de la capul Hydrei pana la M48 totusi, cauta steaua C Hydrae. Pe la 10 seara zilele astea, e la 10 grade in jos direct fata de capul Hydrei - e o stea de magnitudine 4, flancata de 2 alte stele mai slabe plasate simetric pe orizontala - o O o. De acolo, mai ai ~2.5 grade in jos si ~3 in dreapta ca sa ajungi la M48 - un salt mai usor de facut decat 12.5 grade in jos si 3 in dreapta fata de un asterism marisor . In rest, cum ziceai si tu: ocularul de 25mm pe post de cautatoare, si s-ar putea sa-ti foloseasca sa-i calculezi campul vizual real pentru fiecare obiectiv, ca sa poti masura cu cat te misti pe cer.

Frumoasa descriere a M103 - uitandu-ma pe google pictures incep sa-mi dau seama si cum de l-am vazut eu oval turtit la 50mm apertura, si cum de l-ai vazut tu triunghiular la 130mm.

Intr-adevar, becul ala nu are cum sa-ti ajute la Whirlpool, dar as zice ca nu doar el a fost motivul pentru care ieri ai vazut M13 mult mai incetosat decat luni. Tot ieri pe la 12 eram si eu in camp cu niste noi prieteni si-un dobsonian de 8 inci, si deja se facuse supa atmosfera in comparatie cu ce fusese cu 3 ore inainte. Umiditate mare, in proces de transformare in nori... si nu-mi imaginez ca ar fi fost mare diferenta intre Barlad si Iasi la chestia asta.

Tura asta n-am prea luat notite, ma tem - plecasem in viteza, fara plan de observatii gata facut, nu voiam sa monopolizez instrumentul, scuzele clasice . Ce imi amintesc ca am vazut (sau na, mi-au fost aratate) au fost nebuloasa din Orion (la care se distingea binisor forma, ba chiar o nuanta de albastru in partile mai luminoase, si, cu unele oculare, puteam despica mini-roiul din centrul ei in 4-5 stele - arata ca o zmeura de lumina), roiul dublu din Perseu, roiurile din Auriga (atat cele 3 Messiere cat si NGC 1931), marele roi din Hercule (care se despartise de tot in stele separate printr-unul dintre oculare, din Coma Berenices M53 si Black Eye Galaxy (la care, cu averted vision, chiar se vedea dunga de praf ), ceva galaxii din Leo (nu-s sigura care, pentru ca sunt multe de tot), am incercat sa despicam Izar din Bootes si aproape ne-a iesit, si la Jupiter am vazut benzile

[Herr_Alien]

Salut,

Super relatarile voastre! Da, pentru a vedea M51 si M33 e nevoie de un cer destul de bun. Am extins un pic spreadsheet-ul "OH_Mag_Contrast_Calculator" (initial postat de dl. Pteancu) pentru a acoperi si binocluri de 50mm:

https://docs.google.com/spreadsheets/d/197...2090340751

(trebuie sa va faceti o copie ...)

Pentru M51 pare ca trebuie un cer cu mai putina lumina parazita de 20mpss; eu am pus in spreadsheet o valoare de 19.25 - deh, la curte, da' cu Brasov la mai putin de 10km ... (vezi https://en.wikipedia.org/wiki/Bortle_scale).
Datele pentru M51 (dimensiune, magnitudine stelara aparenta) le-am luat de pe Wikipedia (https://en.wikipedia.org/wiki/Whirlpool_Galaxy)
M33 l-am vazut din curte, cu Tento-ul. Da' si cerul a fost mai curat decat de obicei.

[dreammer54]

Multumim.

[Stille]

Multumim x2!

M33 mi s-a parut un obiect mult mai usor decat M51. De pe munte, vezi si bratele cu binoclul daca ai putin noroc cu cerul, si chiar din apropierea oraselor mai poti sa-l mai prinzi cu viziune indirecta. Poate am avut ghinion acum cu M51 - o sa mai incerc, si o sa mai incerc si din locuri cu cer mai bun.