[Stille]

In sfarsit am mai prins o noapte senina. Ce n-am prins, in schimb, e statia Barnova, traiasca-mi neatentia . Pot sa raportez ca si de la putin mai la nord de urmatoarea (Grajduri) se pot face observatii catre nord, est si vest, dar nu sud, pentru ca gara Grajduri nu va castiga niciodata un premiu pentru iluminarea dark-sky-friendly.

Transparency-ul a fost, deci, asa si asa - 3 stele din Ursa Minor vizibile bine, si alea din coada mai mult intuite. Seeingul a variat foarte mult - daca inspre nord si est stelele nu prea scanteiau, la vest, si mai ales la sud, sclipea totul mai ceva ca o instalatie de Craciun. Se apropia un front de nori din directia aceea, si, chiar daca nu ajunsese inca, il puteam detecta dupa turbulenta premergatoare.

Primul obiect observat a fost asteroidul Iris, care in seara aceea forma un trapez dreptunghic cu Mesarthim, VV Ari si Sheratan. Ceva mai putin stralucitor decat VV Ari (Stellarium spune magnitudinea 7, versus 6.70 a VV Ari - misto ca se pot distinge la ochi zecimi de magnitudine), si, evident, decat Sheratan si Mesarthim. Mi-ar placea sa-l urmaresc in miscare, dar nush cat o sa ma ajute vremea, saptamanile astea..

Pe urma, daca tot aveam est la Grajduri, m-am jucat putin cu roiurile deschise din Auriga. E frumos cum unul te conduce la altul, salt dupa salt - n-o fi Auriga chiar Sagittarius, dar e si aici o densitate draguta de obiecte pe 5 grade circular. M36 si M37 sunt aproape rotunde, si nu am putut rezolva stelele din ele, desi se sesiza o anume granularitate. M38 era mai mare,de o forma lobata, si mai putin bine delimitat de fundal decat 36 si 37. Am vazut si un asterism foarte dragut la est de M38 - cinci stele intr-o semiluna larga, patru dintre ele fiind plasate in perechi stranse, si a sasea la dreapta cu o lungime de semiluna. Flying Minnow cica se cheama, si chiar seamana a pestisor zburator.

Apoi am luat-o spre Uranus, daca tot ramasesem cu teme de data trecuta. De data asta era sus pe cer, dar, fiind fix deasupra garii, mi-a fost mai greu sa ma orientez - cu ochiul liber nu vedeam Pisces decat prin averted vision, ceea ce nu prea foloseste la tintit binocluri. Dupa vreo cateva incercari esuate, am decis s-o iau indirect. Putina recapitulare din Stellarium, si mi-am dat seama ca la Omicron Piscis pot sa ajung, aproximativ, urmand linia Sheratan/Mesarthim (care se vedeau bine), si ca pot verifica ca am ajuns unde trebuie dupa un mic grup de 4 stele nu foarte stralucitoare dar foarte apropiate cu o treime de grad mai sus de ea, si ca la 5 grade la dreapta de Omicron Piscis am 4 stele mai grupate, si ca cu Omicron in stanga extrema a campului vizual si grupul ala de 4 stele in dreapta extrema, Uranus va fi cea mai stralucitoare chestie din cadranul dreapta-sus al campului vizual. Zis si facut. Interesanta culoare mai are - nu e, in nici un caz, atat de dramatic ca Neptun, dar e frumos si albastrul asta palid, laptos. Acum, ca Pluto nu mai e planeta decat in Illinois, se poate spune ca am vazut toate planetele sistemului solar cu ochii mei, chiar daca pe 7 din 8 doar de la mare spre foarte mare distanta.

Am mai incercat pe urma sa vad daca pot dedubla Albireo cu 10x50. Problema mea cu steaua asta e ca nu stiu niciodata daca am ajuns la ea sau la alta, dar acum era la aceeasi inaltime cu Vega, deci aveam ghid. Ce n-aveam, in schimb, erau conditii atmosferice. Ma uit la ea, vad ca-mi face cu ochiul, inteleg apropo-ul si renunt.

Cu 15 minute ramase pana la timpul de pornit spre gara, am mai facut cateva vizite scurte unor obiecte deja cunoscute. Galaxiei din Andromeda i se vedea discul, dar foarte neclar - nici macar centrul nu se vedea bine delimitat, turbulenta asta.... Pleiadele si Hyadele in schimb erau zeiss - fiecare steluta din lantul ala care porneste din Alcyone se vedea perfect delimitat (de obicei se confunda usor), si Hyadele erau clare, luminoase si intinse pe tot campul vizual al binoclului - clar, un obiect care se impaca bine cu binoclurile. In Perseu, in M34, se vedea ceva structura dar n-am stat mult sa disting detalii, iar Melotte 20 e la fel de usor de gasit si tolerant la conditii neideale si observatori grabiti ca intotdeauna.

[Mircea Pteancu]

Stille

A fost o sesiune buna ,ai vazut multe obiecte.

Flying Minnow nu am sesizat-o ca asterism , desi m-am plimbat prin zona de n-spe ori.
Mersi de sugestie !

Cele trei roiuri stelare ale lui Hodierna ,pot fi incadrate doua cate doua in acelasi camp vizual.
Eu ''ma topesc'' dupa ''viziuni integrale'' de acest gen.
M36 si M38 sunt mai apropiate si le incadrezi mai usor,distanta dintre ele este de vreo 3 grade.
Intre M37 si M36 distanta este de vreo 4 grade , deci sunt ceva mai greu de incadrat in acelasi camp vizual.

La Iris eu am trei sau patru observatii ,deci am vazut ''cu ochii mei'' miscarea asteroidului.
In telescop ,la 200x ,deplasarea este deja sesizabila dupa zece minute.

Cat despre Pluto , mai este planeta si in curtea mea ,nu numai in Illinois.
Semi-astronomul ala de doi bani pe nume Brown ,cel care isi spune ''Pluto killer'' , atat are in CV-ul sau.

Mircea

[zoth]

[Herr_Alien]

Prima oara cand am separat Albireo cu binioclul vedeam companionul ca un punctulet alb-albastrui langa principala portocalie. Mi se parea o stea dificila pentru 10x, adica vedeam secundara doar in pauzele dintre tremuraturi.

Mai tarziu, cand am inceput sa stau pe scaun in timp ce folosesc binoclul, Albireo mi s-a parut relativ usor de separat. A ramas o metoda buna insa de a aprecia cat de buna e focalizarea, cat de plat e campul oferit etc.

Sfatul meu e sa incerci totusi. Asigura-ti un punct bun de sprijin (stai jos, sau te rezemi de un stalp sau de un gard), ai grija sa fie bine focalizat binoclul.

[Mircea Pteancu]

Confirm ce a spus Alex.
Si eu am vazut pentru prima data companionul lui Albireo in binoclul 7x50mm , asezat pe scaun.
Parca era ''sudat'' de steaua principala.

Mircea

[Stille]

Cumva Jupiter e super aproape de Pamant in perioada asta? Pt ca l-am vazut dimineata asta de deasupra troposferei, si fara scanteierea indusa de stratul dens si turbulent al atmosferei, se putea distinge cu ochiul liber ca nu era o sursa punctiforma de lumina.

Arata misto de tot in peisaj, oricum. Zorii se extindeau doar cat troposfera, si deasupra lor noapte, si Jupiter. Zici ca era un ac cu gamalie, prinzand noaptea de zi

[iulian90]

Deocamdata planeta Jupiter este la o distanta de 6,3 unitati astronomice (U.A.) adica la 945 milioane de km de Terra,inca destul de departe si are un diametru aparent de 31,3" (arc-secunde).
Abia la anul, pe data de 10 Mai 2018, Jupiter va fi cel mai aproape de planeta noastra, la mai putin de 4,4 unitati astronomice (659,97 mil. km) de aceasta, conform softului Stellarium. Atunci Jupiter va fi in constelatia Libra (Balanta) si va avea un diametru aparent de 44,8".

[Stille]

Ok, ciudata faza atunci.Arata surprinzator de mare, dar ma indoiesc ca am rezolutia aia la retina

[Stille]

In sfarsit, dupa o luna de pauza, am ajuns din nou la stele, la un star party langa Cotnari, pe dealul Catalina, impreuna cu cativa astroamatori din Iasi si cu astroclubul Pegas, din Cotnari. Cerul n-a fost chiar ideal (cu luna in primul patrar, nu se vedeau mai mult de 3 stele din 7 in Ursa Minor, si nici turbulenta nu era chiar absenta), dar intre ocazia de a compara, de exemplu, roiurile din Auriga prin Bufnitza mea cu roiurile din Auriga printr-un Dob 254/1200, munca de invatare dusa cu noul meu trepied de binoclu (nu am inca automatismele formate) si momentul cand cineva mai experimentat m-a plimbat de manutza cu laser pointer-ul prin cateva obiecte Messier pe care nu le mai vazusem dinainte, am avut ce face toata noaptea.

Cu Bufnita montata pe trepied, am inceput cu nebuloasa din Orion, mai mult ca sa ma obisnuiesc cu trepiedul. E ceva mai complicat decat tintitul manual (cel putin pana m-oi familiariza eu cu toate suruburile echipamentului) dar odata ce ai prins obiectul, ajuta enorm sa stii ca ai ramas cu imaginea pe el pentru urmatoarele minute. Poti sa iei notite, sa faci o schita, si, in general, sa distingi mult mai bine detalii atunci cand nu mai irosesti atata capacitate de procesare vizuala pe stabilizarea din software a imaginii . Bine, in nebuloasa din Orion in particular n-am distins cine stie ce - cu Luna pe cer de abia daca se vedea nebulozitatea (cu Bufnitza, cel putin, ca Dob-ul mentionat mai sus arata cam ca in desenul lui Messier), dar e de tinut minte pentru viitor.

Pe urma am trecut la M41. Apare ceva mai mare decat Luna, in total, iar centrul mai luminos e cam 2/3 din discul Lunii in diametru, de forma triunghiulara. Cu binoclul pe trepied, se poate distinge si ca centrul centrului e mai intunecat decat zonele apropiate de varfuri - o forma in 3 lobi. E o minunatie sa vezi, pe urma, lobii respectivi separati in stelele componente de un instrument de apertura mult mai mare, dar la telescoapele altora n-am blocat randul ca sa iau notite

Dupa un ocol pe la M81 (vizibila doar cu vedere indirecta pe atata lumina) am facut o incercare ajutata de laser pointer pt M78. Am si prins-o, in final - in binoclu arata ca o stea defocalizata, vizibila doar cu vedere indirecta. In Dob-ul mare, arata ca doua stele defocalizate, vizibile si direct. Mititel obiect, oricum.

Urmatorul obiect a fost M44, un obiect de-a dreptul spectaculos in binoclu. Stiu ca 4 diametre de Luna ~= 2 grade = mai putin de jumatate din campul Bufnitei, dar senzatia e ca iti umple campul vizual. As estima ca am vazut vreo 50 de stele in el, dar incercand sa il schitez (forma generala de romb, cu un triunghi mai dens si mai stralucitor, cu latura cam de un grad, in centru, spre stanga-jos), am reusit sa imi pierd creionul, ceea ce a dus la o deteriorare drastica a calitatii si cantitatii notitelor mele

Din amintite, au mai fost doua din cele 3 roiuri deschise din Auriga, vazute cu Dob-ul de 254mm. M36, mai ales, arata spectaculos - e fantastic sa vezi, in locul unui petic cenusiu de ceata, asa puzderie de stele. A mai fost si o incercare esuata de galaxia din Triangulum (vezi sa nu, la ~20 de grade distanta de luna), un moment cand un coleg a prins pentru prima oara nebuloasa din Orion printr-o luneta de 50mm, putin admirat craterele de pe terminatorul lunii (tot prin Dob-ul mare, prin care se puteau distinge si varfurile centrale ale unor cratere) si, la final, Garnet Star (de un aramiu superb, puternic contrastant cu stelele albe care o inconjoara)

Edit: incalzitoarele chimice de la Decathlon sunt super pentru mentinut temperatura mainilor - 35 de lei cutia de 30, si unul din astea bagat in palma unei manusi usoare iti tine mana respectiva calda o seara intreaga. Cica au si versiunea de sosete, dar nu stiu inca daca ar merge atat de bine - reactia chimica este aeroba, si chiar si cel din manusi trebuia scuturat din cand in cand, sa se aeriseasca. Ar merita, oricum, sa incerc, inainte sa trec la implementarea planului B (proiect de electronist incepator: adaptat design de DIY dew heater pentru functionarea in bocanci )

[Armand Popa]

In sfarsit dupa o lunga pauza si la Arad a fost cer senin. Intre ora 18 si 22 seeingul a fost chiar foarte bun iar dupa ora 22 a crescut mult umezeala in are.

Am scos ambele telescoape un Newtonian TCM76/700 si un Newtonian de 203/1000, stellarium, binoclu si lista pregatita. Niciuna din cele 2 telescoape nu sunt inca perfect colimate dar merg la grosimente mici, iar pe grosimente mai mari merg mai chinuit, dar merg.


Am inceput cu roiurile din Auriga.
M36 M37 si M38. La grosimente de 40x si 80x au fost o frumusete. Se vad si in binoclu ca niste pufuri

Am cautat si gasit M35 din constelatia Gemenii, la fel ca roiurile din auriga.

Realizarea serii, si obiectul gasit de care sunt foarte mandru este M1. L-am gasit greu si sa vazut doar ca o pata difuza si doar cu vedere indirecta. Am verificat de doua trei ori in stellarium sa ma asigur ca ce am vazut intr-adevar a fost Messier 1. Nu ma asteptam sa vad aceea pata fara vre un filtru dar a mers


Apoi am trecut la Orion. M42 si M43 s-au vazut foarte bine, la moment dat nebuloasa sa vazut mai bine decat l-am vazut eu vre-odata. Nebuloasa se putea distinge si cu ochiul liber. Sa putut distinge chiar foarte bine forma prin telescop la 40x

Am incercat si trapezium din nebuloasa, dar cam la limita. Telescopul necolimat si-a cam spus cuvantul. Pe M42 parca sa putut observa nebulositate cu vedere indirecta.

Am continuat cu NGC1981 un roi stelar cu nume interesant pentru mine, numele find anul in care m-am nascut


Voi mai reveni la constelatia Orion si alta data. Dar am trecut la constelatia Cancer. Primul obiect a fost M44 la care m-am uitat cu binoclu si telescopul mic, dar si asa M44 a umplut tot campul vizual


M67 a fost un pic mai greu de gasit fiind un roi mai mic si mai intunecat. Dar nu a scapat


Apoi am incercat sa gasesc galaxia Andromeda M31 cat mai repede. Am reusit sa o pescuiesc in 20secunde. Asta dupa ce pe la inceput a durat cateva zeci de minute
Dupa aceea am incercat M33 Triangulum Galaxy dar a fost cazul si de un esec pentru seara asta.Tot ca si esec a fost si M41 la care voi reveni. Dau vina pe seeing, pentru ca am gasit si obiecte mai putin luminoase si mult mai dificile

In final am incercat, si sincer sa fiu, fara mari sperante sa gasesc M81 Galaxia lui Bode. Mare mi-a fost mirarea cand in campul vizual a aparut a "pata" un "puf" alb. Am gasit-o
Nu sunt convins dar mi sa parut ca vad in acelasi camp si M82 Cigar Galaxy, pe acesta din urma doar cu vedere periferica si identificat in stellarium

Sper sa mai vem parte luna asta de cer senin!

[milanpicard]

Bravo man, excelente targeturi. M81 si 82 chiar sunt in acelwsi fov, le-ai vazut bine. Si sa nu crezi in cifre la Triangulum Galaxy, e un target al naibii de dificil, mult mai rau se vede decat M81 si 82. Cu dob8 ai sanse bune, dar iti recomand sa faci starhopping foarte precis pana la locul ei, si dupa aceea asteapta-te la o fantoma

[Armand Popa]

Multumesc milanpicard pentru aprecieri! Interesant ca in stellarium M33 are magnitudinea de 5.72, iar m81 are magnitudinea de 6.94. M81 l-am gasit relativ usor pe cand M33 fara sansa. Ideea cu starhopping e buna, ma ales cu stellarium langa. Am un laptop mai vechi pe care nu il folosesc. L-am ridicat la rangul de companion nocturn

[nobody]

Roaga-l pe Mircea sa-ti explice cum e cu magnitudinile la galaxii.

[Erwin]

Ocultaţia razantă cu Regulus am văzut-o prin newtonianul Hinds. A fost primul eveniment de acest fel la care am participat. Am avut noroc să văd mai multe in-out-uri decât colegii care s-au chinuit să filmeze. Am fost înşiraţi pe 3.5Km în banda de grazzing. Se pare că eu la staţia cea mai nordică am fost exact unde trebuia. N-am filmat sau înregistrat decât în memoria de la mama.

[Stille]

De acord cu frumusetea roiurilor din Auriga la grosismente mai mari decat ale binoclului - si pentru mine au fost o surpriza majora, dupa "ceturile" vizibile din binoclu. Problema cu dificultatea M81 vs M33 fiind inversa fata de magnitudine e data de faptul ca magnitudinea la galaxii, roiuri stelare etc. se calculeaza pt toata lumina emisa de obiect. Un obiect mare cum e M33, chiar daca are o luminozitate "pe centimetru de suprafata" foarte mica, va obtine astfel o magnitudine mai mare decat alte chestii mult mai vizibile. Il poti considera mai degraba un test al cerului, decat al observatorului

Am fost si eu la observatii weekendul asta pe Ceahlau, la cabana Dochia. Planul era sa imi testez capacitatea de carat in spate echipament (trepiedul + binoclul) astfel incat sa imi mai si incapa restul bagajelor necesare, sa fac ceva observatii cu binoclul stabilizat inainte sa rasara Luna, si pe urma sa ma trezesc a doua zi la 5 ca sa prind Marte-Jupiter, si rasaritul de soare. Dar socoteala de acasa, evident, nu s-a potrivit cu cea din creasta.

Ies eu din cabana pe la 6, cu echipamentul dupa mine, si ma indrept spre creasta, pentru a evita luminile cabanei. Pe creasta, in schimb, doua mici probleme. Problema numarul 1: un vant din ala care promite ca orice monteaza omul pe trepied, pescuieste a doua zi din Bicaz cu trepied cu tot, plus ca nici cu un indice de racire de inca -15 grade peste alea -3 care erau deja nu-i de joaca. Problema numarul 2: niste zdrente de pacla care fugeau pe cer (de la orizont la orizont in cam 2-3 minute). Fara trepied si cu pacla respectiva, mult noroc la gasit obiecte pe care nu le-am mai vazut pana acum, realizez. Dar imi plutea Orion in fata, asa ca ma gandesc sa-i dau macar "buna ziua" lui M42 inainte sa ma intorc la caldura.

Si unde nu vad eu M42 cum nu l-am mai vazut pana acum in binoclu - nu se intunecase inca de tot, dar se vedea nu doar luminozitatea aia mai accentuata de langa cele doua stele din centrul ei, ci si o portiune extinsa la cam 2/3 din diametrul Lunii, cu forma, un triunghi intunecat... ok, caldura poate sa mai astepte. Imi iau caietul de notite, ma intind in zapada ca apara de vant, si incep.

M78, pe care l-am mai vazut pana acum doar cu vedere indirecta, se vedea de data asta si direct - un obiect palid, cam 1/8 din diametrul Lunii.

M35 il stiam ca un fel de ghemotoc de praf, dar acum a devenit un obiect in forma de para echilibrata pe varf, putin mai mare pe axa lunga decat Luna, cu textura evidenta, ba in varful "perei" se distingea si o stea.

M31 era vizibila lejer cu ochiul liber (asta da senzatie, sa cauti Andromeda constelatia dupa Andromeda galaxia, si nu invers ca de obicei. De-a v-ati ascunselea printre nori). Cu binoclul, se distingea foarte bine forma discului, dar n-am mai stat sa vad daca disting ceva structura, galaxii-satelit etc.

Iar M33 a fost surpriza serii. Suficient de contrastanta cu intunericul cerului incat sa mi se opreasca binoclul in ea, rotunda si ceva mai mare decat Luna, destul de distinct delimitata de fundal. Ce nu crezusem posibil, in schimb, e ca o sa vad si ceva structura in ea - cum e ea inscrisa intre 3 stele care formeaza un triunghi aproape dreptunghic, aveai 2 brate opuse, cel dinspre ipotenuza aproape perpendicular pe ipotenuza. Momente din astea merita tot frigul.

In afara de Messiere, m-am mai inspirat putin si de la subforumul de avansati, cu asociatiile O-B (multumesc lui Mircea pt linkul de pe stellar-journeys) M-am uitat la OB-1B din Orion (imi place siragul acela de stele in forma de S dintre Mintaka si Alnilam la nebunie) si la OB-1 din Gemini (un lant cu 2 zale, aratand dinspre Tejat spre M35)

Am terminat cu Melotte 20 din Perseus (pe care nu-l mai vazusem pana acum cu ochiul liber atat de clar), dar atunci cand singurele cuvinte descifrabile din notite sunt "mor aici" e clar ca nu mai e de stat. Cabana, vin fiert etc.

Si nici a doua zi n-am prins Marte + Jupiter, ca se inmultisera norii, dar am prins macar o frumusete de rasarit de soare.