[stelaru]

Pai da.

Horatiuas e dintre cei vechi. Mi-am inaginat ca foloseste o terminologie recunoascuta.

Nu-i bai.

M-am lamurit - partial:
a) orice bino are drumul lui optic
b) se masoara focuserul cu si fara diagonala, co focusul facut = > drumul optic specific al diagonalei
c) de principiu, fara daigonala si cu un "compensator" = dedicate sau Barlow 1,5 sau 2X pe un refractor, ar trebui sa poti face focus fara diagonala.

Insa cu diagonala pusa ai toate sansele sa cladesti un tub luuung din "compensatoare", iar fara diagonala, pozitia e mult prea incomoda.

Avand in vedere ca fiecare ochi trebuie sa fie bine asezat, orice schimbare de ocular si orice schimbare de ochi necesita ceva timp pentru rearanjare.

De fapt, deoarece bino foloseste o singura raza de intrare si obiectele sunt oricum prea indepartate pentru un real 3D, bino nu face nimic altceva decat sa ajute creierul sa compenseze reciproc imaginile receptate de fiecare ochi.

In final, oricum contrastul va fi redus fata de monocular.

Una peste alta, acum nu mai vad nici un avantaj in a da 1000 lei pe asa ceva + nu-stiu cate lentile si conpensatoare.

Mai jos - despre implicatiile practice ale binoview:

http://home.primus.ca/~gmuller/binoviewers.html

[catalin dumitru]

Intr-adevar nu are rost sa investesti intr-un binocular pe care sa-l folosesti pe un refractor 70/500 .

Pe un 102/500 sau 120/600 se schimba rezultatul la ochi . Vorbesc din proprie experienta , chiar daca nu am un bino dedicat astro ci unul de microscop.

La urma urmei , tu vrei o marire ceva mai consistenta obtinuta cu acest obiectiv cu focala de 500 mm.

Problema e ca s-ar putea sa ramai dezamagit de rezultat. Un acromat e totusi un acromat si gata . Si ala tau e si cam scurt pentru a fi fortat la mariri mari , cu accesoriile de pe piata.

Ia-ti o luneta mai lunga atunci cand se va putea .

[stelaru]

Am citit un review in care masuratorile au aratat ca multe dintre apocromatele de pe piata (inclusiv marci arhicunoscute si renumite) nu au trecut testele necesare pentru a fi cu adevarat apocromate.

Asta m-a cam pus pe ganduri. Preturile la apocromate sunt mult mai mari decat la acromate.

Nu cumva avem de-a face cu un fel de "pseudo-apocromate" care sunt doar utile in cazul fotografiei? Altfel, nu cumva visual e fix acelasi lucru? As fi foarte incantat sa aflu parerea cuiva care a putut compara cu ochii porprii un acorpmat si un apocromat de la aceeasi marca, cu aceleasi alte caracteristici.

-----

Sigur, o marire consistenta e un lucru bun. Dar fara un contrast bun e putin folositoare. Cel putin la Luna si la terestru. Probabil si la planete, dar nu am experimentat inca.

Ideea cu bino mi-a venit pentru ca daca te uiti mult timp e mai comod cu ambii ochi si este de asteptt si o impresie generala de "plimbare pe Luna". Dar acum nu prea mai sunt convins de asta.

[valy]

Ce review ai citit?

Niste teste poti gasi aici daca te pasioneaza, insa atat review-urile cat si testele sau declaratiile producatorilor trebuie privite cu oarecare rezerva, pana la proba contrarie.
http://www.astro-foren.de/forumdisplay.php?199-Tests-von-Optiken

[nobody]

Care ar fi acele "teste necesare pentru a fi cu adevarat apocromate" ?

[dragos.n]

@Stelaru. Este o diferenta semnificativa intre acromate, si apocromate. Evident, in raport cu teoria, nici unul nu ajunge la perfectiune. Dar asta nu inseamna nici pe de parte ca aceste apocromate nu aduc un plus semnificativ fata de acromate. Ca exista diferente intre ele, se vede si din pret, si din componenta optica, dublete sau triplete, sau alte formule, si dupa sticlele folosite. Cel mai bine ar fi sa vezi cand e un starparty prin zona ta, si sa vezi diferentele cu ochii tai.

Cat priveste binoviewer, cred ca ai inteles gresit. Eu am facut teste cu asa ceva pe mak de 150mm, si aduce un plus chiar si de constrast. Dar eu nu as pune un binocular decat pe instrumente cu aberatii cromatice foarte mici, sau nule, deci apocromate, maksutovuri, newtonuri. Eventual SC-uri. Si de preferinta de diametru mai mare.

De asemenea, ideea cu lantul lung de compensatoare este gresita. Binocularele Baader au un compensator pentru fiecare tip de instrumente, sau utilizare. Si nu trebuie sa pui un lant, ci doar compensatorul potrivit.

Dar decat sa dai 1000 pe un bino sa il pui pe o luneta asa mica, si cam ''subtire'', sub multe aspecte, mai bine iei un instrument ceva mai mare, si ceva care sa semene cat de cat a montura. Sau iti construiesti. O sa faci ceva muschi, carand, dar asta e. Astronomia are si defecte. Nu e nici ieftina, nici comoda, si cere eforturi de multe feluri. Si poate ca asta este in acelasi timp una din calitatile ei. Te provoaca sa te autodepasesti.

[catalin dumitru]

[Mircea Pteancu]

Stelaru

Dupa cum am descris la sectiunea de ''Observatii'',am incercat timp de vreo luna sa rezolv cu dobsonianul de 125mm steaua dubla Delta Cygni,in modul clasic monocular , si pana la urma, am reusit.
Cu acelasi instrument dar cu vizorul binocular ,am reusit din prima.
Cred ca si asta am descris intr-un alt raport de observatii.
Probabil ca nu stii dar printre obiectele ceresti cele mai dificile de observat sunt stelele duble cu o diferenta mare de magnitudine intre stelele componente.Asa cum este Delta Cyg.Ai nevoie (si) de contrast bun ca sa obtii acest rezultat.

Mircea

[stelaru]

M-am mai informat si eu si iata ce am gasit:

- testele pentru determinarea caracterului de "apocromat" sunt pe net; ca si review independente pentru asa ceva; simpla declarative a producatorului nu este suficienta
- exista diferente intre diferite exemplare de instrumente, uneori notabile , mai ales in lipsa unui control de calitate efficient -care la randul lui cost

Concluzie: procurarea unei lunate cu adevarat apo este dificila, intrebara e daca se merita

- binoviewer foloseste o singura raza de intrare pe care o desparte in doua, acest lucru nu conduce la o vedere stereoscopica sau 3D, asa cum un semnal mono trimis pe doua boxe nu se transforema prin acest lucru intr-unul stereo
- creierul foloseste o compensare interna pentru imaginile percepute de cei doi ochi, acest lucru este independent de vederea stereoscopica, motiv pentru care un binoviewer va da un rezultat mai bun decat un monocular, in sensul corectarii imaginii, ceea ce poate fi perceput ca un contrast mai bun
- orientarea normala a omului este binoculara, prin urmare folosind ambii ochi vei reusi sa orientezi ceva (telescop, pusca ... mult mai bine, dar nu vei reusi alinierea perfecta decat monocular
- observarea fara diagonal este destul de incomoda, iar compensarea drumului optic trebuie bine calculate si gandita; in plus, din cauza introducerii de noi lentil pe parcurs, la care se adauga prisma binovieweuruli, sanse sunt ca o parte din lumina sa se piarda - motiv pentru care utilitatea unui bino pare sa apara de la apertutri medii - de la 100-120 mm in sus (nu am insa calculi pentru asta, ci doar pareri cvasiunanime)

Concluzie: un bino e necesar practice exclusive pentru aperture mari, la observatii indelungate

[stelaru]

M-am mai informat si eu si iata ce am gasit:

- testele pentru determinarea caracterului de "apocromat" sunt pe net; ca si review independente pentru asa ceva; simpla declarative a producatorului nu este suficienta
- exista diferente intre diferite exemplare de instrumente, uneori notabile , mai ales in lipsa unui control de calitate efficient -care la randul lui cost

Concluzie: procurarea unei lunate cu adevarat apo este dificila, intrebara e daca se merita

- binoviewer foloseste o singura raza de intrare pe care o desparte in doua, acest lucru nu conduce la o vedere stereoscopica sau 3D, asa cum un semnal mono trimis pe doua boxe nu se transforema prin acest lucru intr-unul stereo
- creierul foloseste o compensare interna pentru imaginile percepute de cei doi ochi, acest lucru este independent de vederea stereoscopica, motiv pentru care un binoviewer va da un rezultat mai bun decat un monocular, in sensul corectarii imaginii, ceea ce poate fi perceput ca un contrast mai bun
- orientarea normala a omului este binoculara, prin urmare folosind ambii ochi vei reusi sa orientezi ceva (telescop, pusca ... mult mai bine, dar nu vei reusi alinierea perfecta decat monocular
- observarea fara diagonal este destul de incomoda, iar compensarea drumului optic trebuie bine calculate si gandita; in plus, din cauza introducerii de noi lentil pe parcurs, la care se adauga prisma binovieweuruli, sanse sunt ca o parte din lumina sa se piarda - motiv pentru care utilitatea unui bino pare sa apara de la apertutri medii - de la 100-120 mm in sus (nu am insa calculi pentru asta, ci doar pareri cvasiunanime)

Concluzie: un bino e necesar practice exclusive pentru aperture mari, la observatii indelungate

[Mircea Pteancu]

Sa nu exageram totusi,un vizor binocular nu este necesar nici la aperturi mari si nici la observatii indelungate.
Te asigur ca au existat si exista multi observatori ,cu foarte multe observatii la activ , care nu au privit niciodata printr-un telescop dotat cu vizor binocular.
Este insa un accesoriu deosebit si placut.
Poti face observatii fara el toata viata dar te lipsesti de un experiment remarcabil , interesant .
Cat despre vederea 3D ,in observatia astronomica nu exista asa ceva.
Dupa cum a explicat Virgil Scurtu in cartea sa ''Humbug,OZN sub reflectorul stiintei'',vederea stereoscopica functioneaza pentru obiecte aflate pana la cel mult 800 de metri de noi.
De acolo incolo ,este vorba doar de vedere pseudo-stereoscopica.

Vad ca pe Thomas Jensen nu-l prea deranjeaza acele pareri cvasi-unanime cand observa o gramada de obiecte Deep-Sky din lista Herschel 400 folosind si vizor binocular,si diagonala si oculare cu nenumarate lentile precum Explorer Scientific.Toate pe luneta lui Telementor de 63x840mm.

Mircea