[zoth]

Am o intrebare pentru specialistii domeniului: gasesc pe undeva un tabel cu stele duble in care sa fie trecute in afara de magnitudinile principalei si ale companionului si clasele spectrale ale ambelor?
Asta noapte mi-a trasnit o idee despre cum sa separ mai usor vizual companioni mai dificili si vreau sa vad daca poate fi viabila. Dimineata m-am uitat in atlasul de duble a lui Taki si am vazut ca in tabele sunt trecute doar clasele spectrale ale principalelor. Mersi de ajutor

[nobody]

Putin probabil sa gasesti la toate care le cauti. In catalogul WDS mai putin de 9000 de perechi din 140000 (~ 6%) au definite clasele spectrale la ambele componentele.

La care sunt definite, arata de genul: A1Vm+DA2 (Sirius AB).

[zoth]

Asta in traducere insemnand: clasa spectrala a principalei, magnitudinea principalei - clasa spectrala a companionului, asa-i? Si magnitudinea companionului?
Mi-ar trebui ambele informatii si pentru principala si pentru companion ...

[Mircea Pteancu]

zoth

''iuarlachi''...

Pe blogul lui Roger Rivester gasesti in josul articolului un link pentru descarcarea listei de stele duble a lui Tom English:

https://rogerivester.com/2018/06/22/cline-...m-english/

Lista lui Tom English- amator mentionat si de Neil English in articolele sale despre stelele duble - contine 25 de stele duble si patru triple.
Pentru toate vei gasi (si) clasele spectrale atat pentru steaua principala cat si companion/companioni.

M-ai facut foarte curios ,astept cu mare interes detalii despre metoda gandita de tine.

Mircea

[zoth]

Da, cred ca traducerea mea anterioara nu are nici o legatura cu realitatea
Am mai baleiat tabelele din Taki si am gasit intradevar la unele duble trecute si clasa spectrala a principalei si clasa spectrala a companionului dar sunt foarte putine.
Sunt totusi unele clase spectrale care ma deruteaza profund, adica sunt total nedigerabile pentru mine ... ex: steaua BUP188 din Dra este trecuta cu clasa spectrala B9pHgMn sau OSigma291 din Boo este trecuta cu clasa spectrala B9pSiSrCr ...

Mircea, multumesc
Lista lui Tom este rezonabil de mica pentru un puturos ca mine si contine informatii detaliate si despre principala si despre companioni. Am sa fac intai un studiu pe lista asta apoi am sa incerc metoda imaginata pentru dublele compatibile cu ea. Si musai dupa aia revin cu informatii. Va mai dura insa caci de maine voi intra iar in subteran pentru o saptamana.

PS. Nu e o metoda gandita ci trasnita peste noapte, exact asa cum m-am exprimat in primul post

[Mircea Pteancu]

Ideile acelea ''spontane'' - de fapt ''vazute'' ,intuite de subconstient - sunt cele mai bune.
Acum sunt ,ca sa zic asa ,de doua ori mai curios !

Spor la munca in subteran !
Pentru cine nu este hot sau parlamentar - de multe ori cele doua se suprapun - numai acolo se gasesc bani.

Mircea

[nobody]

A1Vm+DA2 (Sirius AB) inseamna:

componenta A este de tipul A1Vm
A1 = clasa A, gradul 1 din clasa
V = main-sequence star
m = enhanced metal features

componenta B este de tipul DA2 (clasa speciala - Degenerate - white dwarf)
DA = a hydrogen-rich atmosphere or outer layer, indicated by strong Balmer hydrogen spectral lines
2 = temperatura la suprafata 50400/2 = 25200 K

B9pHgMn
B9 = clasa B, gradul 9 din clasa
p = peculiar star (mai ciudata)
HgMn = Abnormally strong spectral lines of the specified element(s) Hg Mn

In mod similar B9pSiSrCr are spectru cu linii mai puternice pentru elementele chimice Si, Sr, Cr

Vezi si aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Stellar_classification

Magnitudinile sunt in alte campuri si sunt date la toate componentele.
Vezi aici pentru Sirius AB: https://www.stelledoppie.it/index2.php?iddoppia=27936
Mag pri -1.47
Mag sec 8.44

[Erwin]

Metoda presupune utilizarea de filtre colorate sau de bandă îngustă pentru separare? Cred că ar merge, cu condiţia să găseşti filtrele potrivite.

[zoth]

Mersi pentru traduceri nobody, mersi pentru urari Mircea

Tavi, ideea initiala nu se referea la filtre. Dupa ce am disecat-o putin mi-am dat seama ca in unele cazuri ar putea sa functioneze si filtrele. Ramane de vazut ...

[Mircea Pteancu]

zoth

Filtrele UHC si Skyglow ajuta la unele duble , nu am experimentat prea adanc , nu pot generaliza.

Mircea

[zoth]

Ideea cu care m-am trezit intr-o dimineata era daca pot folosi o oglinda dicroica la separarea unor duble. Ca sa-mi fie de ajutor o astfel de oglinda, steaua principala si companionul ei ar trebui sa se afle in jumatati diferite ale spectrului vizual. Probabil foarte putine duble indeplinesc aceasta cerinta...

Dupa ce mi-am baut cafeaua am facut doua poze la cer cu aceasta oglinda (prin reflexie si prin transmisie):

[Mircea Pteancu]

Azi am citit articolul de mai jos de pe blogul lui Roger Rivester.
Subiectul este observarea companionului lui Polaris si gasirea prin experiment a celei mai mici aperturi necesare pentru aceasta :

https://rogerivester.com/2018/04/15/polari...telescope/

Pasajul care m-a impresionat cel mai mult este acesta :

'' “Celestial Objects For Common Telescopes” By Rev. T.W. Webb – 1859

“Spec. Bin., and slightly var. D., 9 blsh. as I see it. Common test, but only suited for small apertures, being easy with anything much exceeding 2 in. D. has proposed it as a general standard, finding that 80 on 2-in. will show it if the eye and telescope are good; he has glimpsed it with 1 3/10-in. achr. Dawson has glimpsed it with 1-inch. T. T. Smith sees it with 1 1/4-in. refl. In Dorpat achr. it has been perceived by day. De. gives it 8.4 m.” ''

Roger a transpus in sistemul metric dimensiunile exprimate de reverendul Webb in unitati imperiale :

1 3/10-inch = 33 mm’s

1 1/4-inch = 32 mm’s

1-inch = 25.4 mm’s

Eu presupun ca ''D'' vine de la ''Dollond''.

La inceput ,Roger s-a oprit la rezolvarea companionului lui Polaris cu o apertura de 60mm.

Amicul sau Richard Nugent a mers ''mai departe'' - daca se poate zice asa despre o reducere si mai drastica a unei aperturi - si a rezolvat companionul lui Polaris in apertura de 40mm.
Nu a reusit rezolvarea cu apertura de 30mm.

Roger Rivester a incercat apoi si a reusit sa vada companionul lui Polaris cu apertura de 45 mm.

Subsemnatul Mirciulica am rezolvat Polaris B in luneta de 45mm prin 2009 dar nu mai gasesc inregistrarea.
Observatia mi-a ramas intiparita in memorie deoarece imi amintesc de discul Airy a lui Polaris vazut atunci la un grosisment exagerat de aproximativ 100x.
Aberatia cromatica a mini- lunetei mele de 45mm vireaza culorile spre rosu , am vazut deci un disc Airy urias , rosiatic din cauz aberatiei si care parea a fi o sfera , o bila , nu un disc plat.
A fost o iluzie optica dar una frumoasa !
Mi-am verificat arhiva si am gasit observatiile lui Polaris din atasament.
Acestea cuprind rapoarte pozitive de rezolvare a acestei stele duble cu telescoape de la 40mm la 200mm.
La observatia din 29 Iulie 2007 am rezolvat Polaris B intr-o luneta de 60x700mm - diafragmata la 40mm si la un grosisment de 78x /Vixen ortoscopic 9mm, vezi atasamentul.

Recent am reobservat companionul lui Polaris cu luneta de 45mm la 60x si 75x.
Companionul a fost greu vizibil, raportul de observatii de mai jos, ultimul pe pagina :

http://astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=...start=1545

Asadar raman campioni Dawson si Walter Scott Houston.
Scotty a observat Polaris B cu luneta sa singlet din lentila de ochelari cu apertura de 25mm , la G= 40x.
Dawson a rezolvat si el Polaris cu o luneta acromatica de 25mm ,performanta foarte greu de egalat.
Dawson si Scotty l-au depasit pe T.T.Smith - si el citat de Webb si care a rezolvat sistemul intr-un reflector de 32mm.

Mircea

[tudor]

Si eu mai dau tarcoale din cand in cand stelei Polare
Prin Tair la 68x nu am reusit sa vad Polaris B. Tairul, fiind un instrument cu focala scurta, nu se impaca cu dublele cam deloc.
O sa incerc si eu sa diafragmez apertura Mak-ului de 100mm (Rubinar f10/1000mm) si sa vad care e limita de observare a lui Polaris B. Prin Rubinar cu apertura completa 100mm, chiar de curand am vazut companionul la 64,5x (ocular TV Plossl 32mm), dar pana la 25mm mai e cale lunga

[theogon]

Sambata seara 14 iulie, dupa o ploaie torentiala cerul a devenit senin. Am sperat la conditii de exceptie de observare si chiar daca turbulenta 7/10 si transparenta 8/10, t=15*C erau promitatoare, umezeala a persistat in aer si n-a oferit conditiile visate.

Din curtea mea interioara de la firma m-am axat pe Ophiucus si Hercules mai bine vizibile printre obstacole (pomi, case si blocuri). Instrumentul folosit mak 180

Am inceput abrupt cu lambda Ophiuchi (Bayer), Marfik dupa nume, sau 10 Oph dupa Flamsteed. Struve a denumit-o STF 2055 ca sa dau doar o parte din denumirile mai vechi ale stelei.
Sistemul este triplu se afla la 173 a.l. si are perioada de 129 ani

In campul instrumentului, dubla s-a separat strans, dar clar la 265X, ocular ortho UO 10,2 mm ceea ce da un FOV de 9' Culoarea componentelor mi s-a parut pentru principala (in fapt AB) ca fiind alba-albastruie, iac componenta (C) s-a relevat a fi albastruie. Am apreciat PA-ul la 20* si separarea la 1,3'' Magnitudinea componentelor am apreciat-o la 4,2 ( cam limita perceptiei pentru locul in care ma aflam) si 5,2. Am staruit mult asupra acestei duble,schimband ocularele, facand schite si admirandu-i frumusetea...

[theogon]

Doamna stelelor duble Sissy Haas, da pentru Marfik in celebrul ei catalog de 2100 ''stellar gems'' magnitudinile componentelor de 4,2 si 5,2, pentru separare 1,6'' si PA-ul de 34* Comentariul ei: ''125 mm, 200X. Stunning pair! A brilliant star touched by a bright star; both yellow lemon''

Taki da in catalogul lui separarea A-B de 1,4'' si PA tot de 34* (date din 2006), iar pentru componenta C de magnitudibea 11, separarea de 119'' si PA de 170* (date din anul 2000)
Fata de determinarea din 1783 pentru componenta AB separarea se mareste (de la 0,5'') iar PA-ul scade de la 76* la 34* Componenta C are valorile neschimbate fata de deteminarea din1909.

In schitele mele apare o steluta slaba la limita perceptiei separata de princilala la apoximativ 2' (120'') cu PA-ul de 180*, dar i-am dat doar o atentie pasagera, atunci cand am desenat stelele din camp
Taki nu da nici un comentariu asupra culorii, dar clasa spectrala a perechii principale este AOV ceea ce ar da o culoare alb albastruie.
Si cum o bere cu prietenii trebuie povestita, tot asa si cu dublele aiste
O dubla superba si o componenta C la limita vizibilitatii in conditiile de transparenta avute.