[Mircea Pteancu]

Duminica 17 Octombrie am revazut cu micul reflector 76x700mm Nebuloasa M42 , roiul deschis NGC 1981, dubla Delta Ori , Iota Ori AB , Sigma Ori ca tripla.
In Trapezul lui Orion s-au vazut patru stele deja la 28x, mai bine la 70x.
Pleiadele si Hyadele s-au vazut splendid.
Dar cu prisma de 25mm nu pot fi observate stele duble mai stranse din cauza obstructiei mari si a alterarii figurii de difractie. Deci ?

Mircea

[Mircea Pteancu]

Uite ce colegi de forum am eu ...
Am deschis acest topic ca sa participe toata lumea dar mie abia azi mi-a picat fisa de ce postez aici numai eu: toti cred ca a lor e mai mare !
Luneta desigur, despre ea vorbesc ...

Azi, Miercuri 1 Decembrie a.c. am sarbatorit Ziua Nationala printr-o sesiune de observatii cu luneta cu obiectiv ''zoth'' 60x828mm. Am folosit prisma diagonala (exceptie la observarea planetei Venus) si ocularele Sirius Plossl 25mm / 33x + Sirius Plossl 10mm/ 83x+ BCO 6mm/ 138x.
Observatii:

-Jupiter : trei benzi (NEB-SEB-STB foarte slaba), forma ovala a discului, intunecarea spre poli, trei sateliti galileeni la- si crescand in luminozitate spre- Vest (Callisto-Europa-Ganymede)

-Saturn: disc si inel fara detalii, imagine foarte perturbata si satelitul Titan

-Venus: in faza estimata la ocular de 32-35 % fata de valoarea data de Stellarium de 28% ... treci in banca si mai invata, petite miserable

-Alfa Cap ca dubla si Beta Cap cu trei companioni : doi la Vest si unul la Est

-roiul sferic Messier 2: o pata cetoasa mica si slab luminoasa la 83x

-roiul sferic Messier 15: alta pata cetoasa mica si inca si mai slab luminoasa.

-roiul sferic Messier 13: obiect cetos ceva mai mare si mai luminos ca precedentele

(Dar de ce m-as plange, oricum obiectele cu adevarat mici ca dimesiuni abia urmau sa vina...)

-Epsilon 1-2 Lyr: Epsilon 2 (dubla sudica) bine rezolvata, uneori parea chiar separata la 138x
Epsilon 1 (dubla nordica) s-a vazut tot timpul in forma cifrei ''8'', companionul fiind vizibil mai slab luminos ca primara. Companionul I,a fost bine vizibil si la maririle mai mici.

-Beta Lyr: a prezentat trei companioni

-STT 525 : ca dubla

-STF 2470+STF 2474: rezolvata si separata la 33x. Am gasit cu cautatorul RDF aceasta ''alta dubla-dubla'' prin metoda triunghiului isoscel

-Vega: si-a dat seama ca nu sunt vegan si nu m-a lasat sa-i vad vreunul dintre companioni.
Cand se va tremina postul am sa ma razbun!

-roiul sferic M56 a fost foarte slab luminos dar usor de gasit prin metoda lui Ygrec, langa steaua oranj HIP 94630

-planetara M57 a fost independent descoperita de catre Antoine Darquier cu o luneta Dollond de 60mm, asemanatoare deci cu a mea. Obiect cetos circular, inelar , cu centrul usor cetos la 138x

-Albireo, dubla colorata, splendida dar degradata la rangul de ''optica''.
Degradarea suna nasol oriunde dar mai ales in statele bananiere condus de gradati.

-In micul roi deschis M29 am numarat sapte stele

-In roiul deschis NGC 6910 s-au vazut la 83x mult mai multe stele

-Am rezolvat la 33x fara probleme dubla 16 Cyg dar de fapt cautam planetara NGC 6826: acolo era, in acelasi camp cu 16 Cyg dar la 83x inca isi pastra aspectul stelar. La 138x s-a vazut ca un disc minuscul, fara detalii.

-Gama Del+ OR Del: inca o ''dubla-dubla'', fain rezolvata la 83x

-Niu Dra a fost punctul de referinta pentru gasirea lui 16-17 Dra vazuta ca tripla la 83x.
Miu Dra a cerut 138x pentru a fi bine rezolvata

-Rho Her a fost bine rezolvata si separata la 83x dar companionul dublei vecine STT 329 s-a vazut doar uneori, fie la 83x, fie la 138x. Deci magnitudinea limita nu a fost prea stralucita in aceasta seara, la 10mv

-NGC 6943 din Dragonul am gasit-o cu RDF prin metoda triunghiului isoscel: un disc pufos minuscul, un fel de stea grasuta la 138x

-Gama And : rezolvata si separata la 83x, culorata mai discret ca Albireo

-roiul deschis M34 din Perseu a fost sarac in stele, in centru se vedea o stea dubla

-Am admirat fugitiv roiul Alfa Persei in care am zarit in total trei randuri de ''semi-coroane'' de stele fata de singurul rand vizibil in binoclu

-Eta Per are primara de un galben intens, bine rezolvata la 33x

-Roiul Dublu cu multe stelute slabe formand asterisme iar roiul Stock 2 aka Muscleman se vedea cu ''osatura'' completa

-Pleiadele au fost cuprinse in intregime in campul 33x

-M38 abia, abia s-a vazut dar norii erau deja la mica distanta pe cer

- Am incheiat in tromba prin rezolvarea si separarea superbei stele triple Iota Cas.

Cer senin, Mircea






-

[MariusP]

[zoth]

[MariusP]

[offtopic]
102 mm... Natürlich!
[/offtopic]

[Mircea Pteancu]

Hm ... ... daca pentru luneta de 102mm ai pus 10 centi, atunci eu cu luneta de 60mm am pus pumnul ala de nano-monede de sub cea de 10 centi ...

Azi, pe la amiaza, am discutat cu un coleg de forum (si) despre colimare.
Asa ca dupa- amiaza, pe cand chinuiam o piesa in ''Da Hauz O' Pain'', imi intra in raza vizuala newtonianul de 76mm F/9. Cel care m-a dezamagit recent.
L-am luat si l-am recolimat, incepand insa, asa cum cere protocolul, cu centrarea prismei care tine locul secundarei.
Pe seara, cerul a fost inundat de nori.
Dar noroc cu matza mea care refuza sa accepte ca vara s-a terminat si-si serveste gustarile afara.
Am avut astfel ocazia sa vad ca, in mod misterios, spre Sud-Vest erau sparturi consistente in stratul de nori.
Am luat rapid ceva calduros in spinare si trei oculare. Reflectorul de 76 mm se poate transporat cu doua degete, cu tot cu trepied. Asa ca eram rapid ''back to business''.

Am vazut la 70x si la 117x, faza lui Venus, cu terminatorul foarte concav.
La 28x/Plossl 25mm, se vedeau in acelasi camp cu Venus doua stele la Est (h1 Sgr+h2 Sgr) si una la Nord= HIP 96274.

Jupiter avea doi sateliti galileeni apropiati intre ei la Est si doi cu distantare sociala la Vest.
Pe discul planetei se vedeau bine NEB si SEB si vag NTB.

Saturn a prezentat discul,inelul, satelitul Titan si promisiuni de imagini foarte frumoase ...pentru alta data.

Epsilon 1-2 din Lyra a fost excelent separata in patru componente la 70x.
Zeta Lyr a fost larg separata; ca si Alfa Cap ca dubla si Beta Cap cu trei companioni.

Am mai observat roiul Alfa Per si Gamma And ca dubla frumos si discret colorata.

Gama Ari a fost excelent separata.

M-a incantat observarea companionului lui Polaris la 70x si 117x.

Sunt obiecte putine pentru doua ore de observatii dar a trebuit sa stau la copca cerului senin, sa prind scurtele momente dintre norii grabiti.

Concluzie: colimarea mai buna si ,in mod deosebit, centrarea mai corecta a secundarei ''isi merita toti banii''!
Dar nu de acolo am eu cu ce sa incerc sa-l concurez pe Marius ...

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Am un scor foarte scazut de observatii pe Decembrie, din cauza cerului mereu acoperit de nori.
In seara de 15 Decembrie, am avut ''ultima oara'' placerea de a manui un telescop.
A fost luneta cu obiectiv zoth 60x828mm la care am folosit ocularul zoom Seben 24-8mm cu prisma diagonala pentru 35x - 104x. Si 83x cu Plossl Sirius 10mm. La 138x cu Plossl 6mm n-am mai ajuns.
Singurul obiect vazut si acela printr-o perdea subtire,de transparenta variabila, de nori in miscare rapida, a fost Luna.

Am putut vedea, in ciuda conditiilor ca de razboi, multe detalii pe suprafata Lunii: cratere, munti, conuri centrale de cratere, cratere secundare. Langa un crater am vazut chiar si o rila.
Dupa ce s-a vazut pentru cateva momente Aldebaran, am incercat la un moment dat sa prind Pleiadele, cu RDF-ul, prin norii subtiri. Dar nu am reusit.

Am zarit doar cateva stelute anonime de langa Aldebaran.
Cum am spus in raportul observatiei cu luneta zoth 90x600mm din 3 Decembrie, steaua estica din Theta Tau este de culoare alba-crem iar cea vestica este galbena.
As mai fi vrut sa vad perechea Theta 1-2 Tauri pentru a verifica daca perdeaua de nori influenteaza culoarea vazuta a stelelor dar nu am reusit nici asta.

Unii vor spune ca am pierdut timpul. Asa o fi dar nu intrutotul.
Nu am incheiat ''chiar cu mana goala'' aceasta tentativa de observatie.
Am comparat pe Luna, in conditiile descrise, ocularul zoom Seben la 104x cu ocularul Sirius Plossl 10mm.
Ocularul zoom se potriveste oarecum foarte natural cu luneta 60mm F/14. Este foarte fain sa poti trece foarte rapid si comod de la 35x la 104x si cu imagini foarte bune.
Dar numarul mai mare de lentile care fac posibila acest mic miracol, taxeaza calitatea imaginii.
Desi 83x, obtinut cu Sirius Plossl 10mm este cu 25% mai mic, imaginea a fost mai bogata in detalii la acest grosisment decat la 104x obtinut cu zoom 8mm.
Pe cand am intentionat sa compar imaginile cu zoomul adus ''matematic la f=10mm, norii au intunecat pana si Luna.

O mica retrospectiva si un comentariu ...
In 1990, cand am construit cu o oglinda Beches dobsonianul 160mm F/9 , am avut un singur ocular Kellner f=20mm.
Oculare se gaseau de cumparat in Ungaria dar un ortoscopic Zeiss costa cam cat salariul meu ''selenar''. A durat ani, multi, pana ce am ajuns sa am o trusa de oculare, corcita si peticita, completata cu alte oculare de provenienta militara, cu un Barlow extras dintr-un soi de teodolit, cu oculare de microscop rusesti sau remontate din monoculare si binocluri raposate sau asasinate cu sange rece pe altarul unui scop mai maret.
Primavara a venit abia prin 2005 cand firma Alcor din Bucuresti a spart gheata si au devenit accesibile si in Romania telescoapele si accesoriile lor.
Intai ne-am indestulat si apoi, scuzati opinia cu care nu vreau sa ofensez pe nimeni, am devenit rasfatati.
Am inceput sa privim piezis ocularele Plossl ... iaca niste capace de oculare, acolo si ele.
Ce n-as fi dat eu in 1990 sa am la dispozitie ocularele (nici macar Plossl) ci Kellner Barium, zise pe la noi Super, cu focale de 25mm, 20mm,10mm si 3,6mm.
N-am nici un contract de marketing cu dealerii dar cred ca lucrurile merg intracolo incat merita sa ne pupam ocularele (mai mult sau mai putin fitzoase), pe fata si pe dos.
Si poate n-ar strica sa umplem, cat se mai poate, buzunarul mare de pardesiu sau chiar o galeata cu ''dopuri''.
Experienta observatiei din 15 Decembrie mi-a reamintit cat de bun este ocularul Plossl si ca, foarte probabil, in viitor vom socoti in termeni de salarii ''selenare'' atunci cand vom medita despre telescoape si accesoriile lor.

Mircea

[Erwin]

Adevărat grăiești, nene Mircea! Am început cu lentile recuperate pe post de ocular. Dar, după ce-am intrat aici pe forum am început o adevărată campanie de adunat care ține până în zilele noastre. Trusa actuală conține o mulțime de oculare, de la lentilele alea recuperate, oculare construite din ele, recuperate din binocluri și alte aparate optice, microscoape etc și până la oculare de top. Tot am zis că fac un recensământ al lor însă unele home-made sunt în stare dezmembrată, în curs de refacere.

Aseară am reușit să arunc un ochi la Lună și Pleiade, a fost senin dar turbulență mare și frrrrriiiig! Luna plină era săracă în detalii, iar marginea fierbea, așa că nu am insistat. Am utilizat luneta ED80 și Nagler 7mm Type 6. Urma să-l încerc în paralel cu TS UWA de 7mm dar a rămas pe altădată, nu-l aveam la îndemână.

[Mircea Pteancu]

Multumesc Erwin, am citit la alt topic rezultatele interesante ale testelor tale cu TS UWA 7mm.

Daca la tine numai ocularele de constructie proprie sunt desfacute = stai foarte bine !
Pe mine m-a apucat un fel de febra si - incet,incet - m-am trezit, anul trecut in toamna, ca mai aveam doar doua sau trei telescoape functionale. Nu pun lista cu cele demontate (si despre care am cam uitat unde am pus piesele) ca devine deprimant ...
Cum zice proverbul: ''mi-am facut-o cu surubelnita mea '' !

Marti 1 Februarie, dupa-amiaza, am folosit capacelele de centrare printate de Armand pe mini-reflectorul D=72mm F=810mm, pentru centrarea si colimarea telescopului.
Oglinjoara a fost slefuita de catre Csillag Attila in vremuri devenite preistorice iar secundara este o prisma de binoclu, deoarece nu am oglinda plana atat de mica.
Dupa lasarea intunericului, am facut observatii ca sa-mi testez abilitatile ''colimatoristice''.

Observatii:

-Primul obiect a fost M45 in care se vedeau binisor, clar cei trei companioni ai lui Alcyone. Dar Plossl 25mm, folosit pentru 32x, nu este potrivit pentru acest telescop deoarece imaginea este vignetata de prisma.

-Dupa o privire spre Hyade unde s-a vazut bine diferenta de culoare - deci de clasa spectrala- a stelelor Theta Tau, m-am indreptat spre Orion.

-M42 s-a vazut surprinzator de bine.

-Se vedea slab si M43 cu ''steaua lui Huyghens'' scufundata in ea, abia vizibila.

-In Trapez , atat la 32x/ Sirius Plossl 25mm cat si la 81x/ Sirius Plossl 10mm, se vedeau doar trei stele.
Numai la 136x/ BCO 6mm se vedea si steaua B din Trapez dar foarte slab luminoasa.

-Am reusit sa rezolv doar Mintaka/ Delta Ori, STF 747, Sigma Ori ca tripla si Lambda Ori.

-Iota Ori, Alnitak/ Zeta Ori si Rigel/ Beta Ori au ramas nerezolvate.

-NGC 1981 s-a vazut neasteptat de bine.

-In Auriga am putut sa observ M37 ca un roi slab dar cu cel putin o duzina de stele rezolvate

-M36 a fost mult mai usor de observat dar M38 a ramas invizibila

-Roiurile M35 in Gemenii, M103 si M663 in Cassiopeia au fost vizibile ca obiecte palide, cu putine stele rezolvate

- STF 742 este dubla care se vede in acelasi camp cu M1.
La 136x/BCO 6mm se zarea caracterul ei binar dar numai cu privire indirecta, este o dubla slab luminoasa cu stele de 7mv si 7.5mv , separate prin 4''.
M1 nu s-a vazut.

- Alfa Cas si Eta Cas au fost rezolvate deja la 32x si , mult mai bine, la 81x.

-Iota Cas a fost rezolvata ca dubla AB cu separatia de 3''. Uneori, parca se vedea si AC cu companionul spre Est dar numai aleator si cu privire periferica.
Ceva nu era in regula.
Luneta 60x828mm ''fumeaza'' tripla Iota Cas fara dificultate ...

-Am indreptat mini-reflectorul spre Polaris unde nici pomeneala de companion. Ceeee ...e ?
Atunci am inceput aseara sa aplic recomandarea lui Erwin de a rafina colimarea pe imaginea de difractie a stelelor. Polaris e numai potrivita ... cu ''urmarirea'' ei se descurca pana si montura mea azimutala Penelopa !
Da, si asa este cum ne tot spune de un amar de vreme Erwin ... telescoapele se pot colima folosind stelele.
Nu am ajuns taman la perfectiune dar companionul a inceput sa se vada bine la 81x.
Revenind la cateva stele precum Alfa si Eta Cas, am vazut mult mai bine companionii lor.

-Dar era tot mai frig. M-am delectat cu imaginea superba a lui Algieba/ Gama Leo, a sistemului multiplu Alcor-Mizar si a roiului Messier 44, ultimul numai la 32x si ... ''stop cadru''.

Si in seara aceasta, Astronomia s-a tinut bine de tot pe temeliile ei, nu am reusit sa o zdruncin deloc cu observatiile mele, efectuate cu mini-reflectorul de 72mm dar iata ca am invatat ceva nou, colimarea de precizie pe stele.

Atasez o poza cu mini-reflectorul, din alt anotimp, de Soare plin.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

''Toleascopul'' de 200mm a inceput sa aiba comportament tiranic si ''imi mananca'' tot timpul de observatii.
Aseara insa cerul a fost paclos, lumina Lunii (aproape) Pline foarte puternica, turbulenta a ajuns la valori de-a dreptul istorice asa ca am lasat ''tyranozaurul'' personal sa doarma mai departe linistit in dormitorul telescoapelor.
Am efectuat observatii cu luneta 45x300mm folosind ocularele Pl 25mm/ 12x , Plossl 9mm / 33x, BCO 6mm/ 50x si Celestron RK 4mm / 75x.

Obiecte observate:

- Alcor-Mizar sau STF 1744 care la 12x era doar o dubla foarte larga. La 33x era bine rezolvata iar la 75x o imagine de vis, cu stele cu discuri Airy cat pumnul, ca niste sfere de sidef. Numai lunetele mici, din cauza aperturii mici ofera aceasta priveliste. Imaginea de difractie nu are nimic a face cu aspectul ''real'' al stelei dar lunetele mici iti ofera aceasta iluzie, parca ai vedea cu adevarat steaua. O iluzie dar una placuta !

- Castor sau STF 1110 AB de 5.4'' separatie, a fost rezolvata neclar la 33x dar separarea s-a produs la 50x. Companionul C nu s-a vazut.

- Alghieba sau STF 1424 de 4.7'' separatie, a fost rezolvata numai de la 50x in sus, o dubla cu primara colorata in galben intens, foarte frumoasa.

- Pentru a gasi 54 Leo sau STF 1487 de 6.6'' separatie, a cam trebuit sa tatonez zona cu cautatorul RDF. La 33x se zarea nesigur companionul , mult mai slab luminos decat steaua primara. La 50x rezolvarea si separarea au fost ''ca la carte''. Dupa separatie pare o stea dubla mai usor de rezolvat dar vine diferenta de magnitudine 1.8mv , specialista in incurcarea borcanelor ... scuzati, a ocularelor si anuleaza promisiunea de lejeritate.

- Cor Caroli alias STF 1692 AB a fost anume creata pentru mini-lunete ca a mea. Foarte frumoasa !
Luneta de 43mm a fost instrument de baza a amatorului incepator pe vremea lui Flammarion.
Discipolul sau Victor Anestin cu asa ceva si-a inceput ''cariera'' de lunetist, vezi ''Cum sa inveti stelele'', editia Astromix, pag. 3. La pagina 5 vedem tot acolo o luneta Trambouze de 43mm adaptata pentru observatii foto solare.

- Multumita cartii '' Turn Left At Orion'' a parintelui Guy Consolmagno, de multa vreme observ steaua giganta rosie ''La Superba'' sau Y Canis Venaticorum. Aceasta era preferata marelui astronom Angelo Sechi. Pe deasupra, este atat de usor de gasit si suficient de luminoasa ca sa fie accesibila si lunetelor clasa ''Junior''. Am gasit-o ''din prima'' cu RDF-ul care , ma rog, este mai rosu decat La Superba dar dupa cum tin minte, culoarea ei rosiatica se vede suficient de clar deja in cautatorul RACI 8x50mm al dobsonianului de 200mm.

- In M44 am numarat vreo 30 de stele la 33x si am vazut in acest roi steaua multipla ADS 6921 ca dubla iar steaua ADS 6915 s-a vazut in toata splendoarea ei de stea tripla.
ADS 6915 este in varful asterismului in ''V'' din centrul roiului iar ADS 6921 se afla pe bratul nordic al ''veului'' - sugestii insusite de mine de la admirabila observatoare a cerului Sue French.

- Orientat de ''cei doi magarusi'' (adica Delta Cnc si Gama Cnc), la doar doua campuri ''de 12x'' distanta, a fost usor de gasit Iota Cnc cu separatie de 31'' dar cu contrast de culoare (galben- gri albastrui) si cu Delta de aproape doua magnitudini.

- In Bootis am rezolvat Delta Boo cu separatie imensa de 105'' dar cu Delta mag= 4 mv si Miu Boo ca dubla cu separatia inca si mai mare de 109''.

- ''Cireasa de pe tort'' a acestei seri de observatii a sosit spre final cand am reusit sa observ Porrima sau STF 167 cu separatia de 3''. La 50x se vedea o stea cu aspect de cifra ''8'' iar la 75x se vedeau clar discurile Airy tangente. Porrima semana cu un om de zapada sau cu cifra ''8'' inversata deoarece companionul se afla taman la Sud adica sub primara. Am folosit mereu prisma diagonala.

- Roiul sferic M3 mi-a dat batai de cap pana cand l-am gasit. Probabil ca din cauza luminii selenare puternice, am trecut de mai multe ori ''peste'', fara sa-l observ. La 33x, nu se vedea mai nimic, decat doua stele. Cea mai luminoasa este HIP 66725, in varful orientat spre N-E al unui triunghi isoscel foarte ascutit. Steaua mai slaba este HIP 66890 si formeaza baza triunghiului cu M3 aflat in coltul vestic al bazei.
La 50x, M3 se vedea cu privirea periferica iar la 75x se vedea cu privire directa ca o pata cetoasa circulara, dar foarte slab luminoasa. Daaar ... s-a vazut !

- In roiul deschis Mel 111 am numarat vreo 30 de stele. Dubla 17 Com alias STFA 21 era foarte vizibila, nu am reusit sa rezolv alte duble.

- Luna a fost observata la inceputul si la sfarsitul sesiunii. Luneta 45x300mm nu este potrivita pentru observarea Lunii deoarece , de la 33x la 75x, se vedea intregul disc selenar. Volens-nolens, partile aflate spre marginea campului vizual, erau afectate de aberatii. Chiar daca cele centrale se vedeau bine ... ceva nu era kosher.

Imaginea cea mai frumoasa a Lunii se vedea la 12x cand Luna ocupa doar centrul imaginii si se vedea cu claritate. Nu-i de mirare: daca intradevar obiectivul provine din Richtfernrohr 10x45mm, la 12x luneta functioneaza in conditiile pentru care a fost proiectata. Si apoi testata si produsa.
Pe limbul lunar estic se vedeau cateva zeci de cratere iar Tycho domina cu razele sale intreg discul selenar. Marile selenare se vedeau cu un contast excelent si multe alte detalii.

Bilantul observatiei : 11 stele duble/multiple + o stea giganta rosie + un roi sferic + doua roiuri deschise + Luna. In total 16 obiecte.

Poate daca as fi insistat, as fi vazut mai mult de trei obiecte Deep Sky dar luneta mea vrea sa fie ''fair play'', fara sa-i faca concurenta neloiala noului frate mai mare Gargantua...

Atasez o imagine cu mini-luneta 45x300mm in configuratia in care a lucrat aseara si alta, cu luneta propriu-zisa.

Cer senin, Mircea

[Armand Popa]

Nu am mai facut demult observatii cu luneta Bresser 70/700 si mi sa facut dor. Asa ca am iesit in curte sa observ ce stie luneta mai bine, stele duble. Imaginea dublelor din lunet nu se compara cu nimic. Cred c e cea mai frumoasa imagine pe care o pot obtine, chiar daca nu pot ataca dublele acelea fioroase. Luneta Bresser, practic e din Lidl , iar dupa aruncarea la gunoi a monturii cu care vine, pus pe orice mai stabil, devine un instrument destul de ok!
Azi seara am observat cu lentica:

Castor gem 5.2"
Algieba leo 4.8"
41Aur 7.5"
Theta Aur 3.8" 2.7 si 7.2 mag. Foarte frumos rezolvat in ocularul planetar de 4mm. Este o dubla deosebit de frumoasa

1cam 10.5"
Zeta Cnc 6"
Phi 2 Cnc 5.2"
Iota Cnc 31"
Regulus leo 175"
Xi Uma 2.4" rezolvat deja la 87X, se vede frumos in ocularul planetar de 4mm la 175X
Delta Gem 5.4" foarte slab companionul, abia se vede
M40 uma astect cetos fiind foarte slab. Cu atentie se vad ambele stele de mag 10.
Delta Ori 33"
Lambda Ori 4.5"
Cor Caroli cvn 19.6"
Zeta Uma 14.4"
Gamma Vir 3.2" Prorrima
Epsilon Bootis 2.9"
Pi1 Bootis 5.5"

Pana la urma, chiar si o luneta din Lidl, poate oferi distractie pe cinste!

[Mircea Pteancu]

Armand

Subscriu si sustin cele spuse de tine cu privire la estetica imaginii unei lunete bune.
Fara discutie, cand vine vorba de obiecte slab luminoase sau de duble stranse, luneta mea ''zoth'' 60x828mm ramane ''fara aburi''.
Dar la obiectele care-i intra in domeniul accesibil, nu exista telescop care sa o intreaca in frumusetea imaginii.

Avand in vedere avalansa de conjunctii planetare care se aproprie, m-am gandit sa pregatesc un telescop usor si maniabil pentru observarea lor. S-ar putea ca acela sa fie newtonianul ''Optus'' de 76mm F/9.
Lunetele 60x828mm sau 90x600mm ar fi mai bune dar montura pipe Penelopa e grea si musai trebuie sa folosesc scaunul de observatii. Greu si acela.
Monturica lui ''Optus'' este insa usoara, inalta si pot observa din picioare.
Tin cont de toate acestea deoarece poate va trebui sa parasesc Hobbiton pentru a vedea conjunctiile care ''se joaca'' la joasa altitudine.

Vineri, 1 Aprilie am observat cu newtonianul ''Optus'':

Mintaka/ Delta Ori
Lambda Ori ca tripla
Sigma Ori ca tripla + STF 781 ca tripla
Trapezium/ Theta 1 Ori cu patru stele la 77x/ Kellner ''Circle T'' 9mm
M42 - in M43 se vedea slab luminoasa ''steaua lui Huyghens''
NGC 1981
Iota Ori AB + STF 747
Castor ca tripla
M35
Eskimo Nebula ca obiect cetos circular la 117x/ Celestron Plossl 6mm
M44
M45 cu dubla ADS .... si Merope cu trei companioni
Hyadele, mai ales zona dublei Theta Tau, contrast de culoare
Algieba AB - stea dubla descoperita de taica Herschel
Alcor-Mizar, cu steluta Sidera Ludovica
Cor Caroli
La Superba, giganta rosie
M94, foarte clar vizibila ca obiect cetos, oval
Beta Mon ca tripla deja la 77x si separata superb la 117x - preferata lui Herschel tatal
Porrima, steaua profetilor si clarvazatorilor in Roma antica - alta descoperire a lui William Herschel
M3 si asterismul stelar triunghiular invecinat
Polaris, rezolvata la 77x

Apoi au venit norii...

Am notata sub observatii: '' de montat bracket si de folosit cautator 6x30mm sau RDF''.

Mircea

[tudor]

Mircea, multumim pentru raport!

[Mircea Pteancu]

Multumesc Tudor, cu mare drag !

Intreb acum asa, ''la modul general'', pe dragii astronomi amatori romani care de-a lungul timpului s-au opus prin toate mijloacele formarii unei societati astronomice romanesti: stim ca urmeaza o intreaga serie de conjunctii planetare ? Ca urmeaza o eclipsa totala de Luna ? Cum ne pregatim pentru ele ?

Raspuns probabil : nu ne pregatim pentru ca habar nu avem de ele.

Avertizat telefonic de Armand care este membru MCsE, m-am pregatit si Marti, 5 Aprilie, am observat pe cerul de dimineata conjunctia dintre planetele Saturn si Marte.
Instrumentul folosit a fost reflectorul Optus 76mmx700mm la G= 77x/ Circle T Kellner 9mm si G=117x/ Celestron Plossl 6mm.
Marte s-a vazut ca o mica bila de culoare ocru, fara detalii.
La Saturn a fost vizibil inelul, deci s-au zarit ansele (''toartele'' adica) ... si cam atat. Satelitul Titan nu a fost vizibil si nici detalii in inel sau pe suprafata planetei.
Cuplul Saturn-Marte, distantat la 18' si aflat la o altitudine de aprox. 20 grade, se vedea in acelasi camp vizual chiar si la 117x. Perechea de planete era vizibila si cu ochiul liber si foarte bine vizibila in cautatorul 6x30mm, in ciuda cerului tot mai luminos.

Mai spre Nord de cuplul Saturn-Marte si cam la aceeasi altitudine, se vedea planeta Venus.
Discul era in faza, pe care am apreciat-o ca fiind intre 55% si 60%.
Am aflat apoi prin Stellarium ca, la momentul observatiei, Venus era in faza de 57%.
Cand Venus era spre marginea campului vizual,inca se mai vedeau pe cewrul de dimineata, doua stelute in acelasi camp cu planeta, spre Nord de ea.
Cu ajutorul lui Stellarium am stabilit steaua KN Aquarii ca posibila candidata pentru una dintre ele si HIP 109460 pentru cealalta.Ambele stele sunt intre 6.5mv si 7mv.
In jurul lui Venus se vedea imaginea de difractie produsa de paianjenul cu trei brate.

Mircea

[iulian90]

Felicitari domnu Pteancu pentru observatiile la conjunctia Saturn-Marte din 5 aprilie.
La mine din pacate vremea a fost nepotrivita si nu am putut observa conjuntia. Sper sa avem parte de vreme buna macar la eclipsa totala de Luna din noaptea de 15/16 mai, care se anunta a fi spectaculoasa. Deasemena tot anul acesta va fi si o eclipsa partiala de Soare vizibila din Romania pe 25 octombrie. Va fi mai spectaculoasa decat eclipsa din 2020, Luna acoperind cam jumatate din diametrul Soarelui de la latitudinea de 45 grade, iar mai la nord poate si mai mult, discul Lunii acoperind Soarele disnpre nord.