[Erwin]

Dacă îmi trimiți un desen cu adaptoarele la tub necesare încerc să le fac la strung la un prieten sau altul.

[Mircea Pteancu]

Multumesc pentru idee si pentru cooperare, cer senin,Mircea

[Mircea Pteancu]

Marti 14 Septembrie a.c. cerul era prea innorat ca sa merite sa ma obosesc cu dobul de 200mm.
Am preferat luneta 60x828mm prin care volens-nolens fac observatii la obiecte luminoase si spectaculoase.

-Am inceput cu Saturn la care se vedeau trei obiecte stelare, doua in planul inelului si unul la Sud-Est.
Schita mea corespunde bine cu Stellarium : obiectul de la Est, cel mai luminos, a fost steaua HIP101922 de 7,9mv.
Spre Vest se vedea Titan la 9mv iar la Sud de HIP101922 se vedea o stea de aprox. 10mv.

La Jupiter era slab vizibila SEB iar STB a fost abia vizibila.
NEB a fost foarte bine vizibila, de culoare brun-roscata iar NTB a fost bine vizibila.
Am vazut trei sateliti galileeni, unul la Vest= Ganimede si doi la Est, Io si Callisto.
Unul dintre satelitii de la Est, Io era foarte aproape de limbul estic, la latitudinea mijlocului dintre NEB si SEB.
Europa a fost absenta la verificarea prezentei.

Alte observatii:
-Am rezolvat si separat Alfa Her- Delta Her avand companionul slab vizibil la 104x- Rho Her si STF 329 de langa ea, cu companionul la limita de vizibilitate.
Din Stelle.Doppie am aflat apoi ca acest companion este de 9,9mv.Deci aceasta a fost magnitudinea limita a lunetei mele in acea seara. Sau nu ? M-am contrazis singur, mai tarziu.

-Theta Ser rezolvata ca tripla- Enif/ Epsilon Peg este o dubla foarte larga cu primara galben-aurie

-IC 4665: roi rarefiat dar luminos, am numarat 16 stele

-M13 s-a vazut mare si luminos; M2 la fel cu precedentul; in M11 am numarat 34 de stele; M15 considerabil mai mica si mai slab luminoasa ca M2

-La M57 s-a vazut cu vedere periferica forma de inel; M56 a fost foarte slab luminoasa dar totusi vizibila cu privire directa. Acest lucru este foarte de mirare, imi amintesc bine cu cata dificultate am vazut M56 pentru prima data prin reflectorul de 125mm

-Epsilon 1-2 Lyr au fost surpriza placuta a serii. Stiam din alte observatii ca luneta ''zoth'' 60x828mm (daca-si pune mintea cu ele) rezolva ''Dubla-dubla'' in patru componente.
Surpriza a venit din partea ocularului folosit in acea seara si anume zoom Seben 8-24mm. Acesta, la numai 104x, a rezolvat cele patru stele, fara spatiu negru intre perechi dar cu discurile Airy tangente dar clar vizibile,independente, fara suprapuneri.
La 138x/ Plossl 6mm , Epsilon 2 adica 5 Lyrae (dubla sudica) a fost rezolvata si separata iar Epsilon 1 a fost bine rezolvata dar nu separata.
Ocularul zoom, la 104x , asigura o imagine ortoscopica pe cel putin 90% din diametrul campului vizual, poate chiar un pic mai mult.

-''Cealalta Dubla-dubla'' adica STF 2470-STF 2474 a fost rezolvata la 35x, setarea de 24mm a zoomului care asigura un camp de 70' pe luneta.

-In roiul Steph1 sau Roiul Delta Lyr am numarat 16 stele

- STT 525 am rezolvat-o ca dubla fara probleme iar la Beta Lyr am vazut trei companioni din cei cinci.
Ceea ce ar fi foarte bine dar data viitoare ar trebui sa fac schita. Daca stelele vazute au fost companioni, atunci transparenta s-a imbunatatit in timpul observatiei, E este de 10,1mv iar F este de 10,6mv. B este ''floare la ocular'', este companionul de 6,7mv care se vede cu binoclul.

-Albireo e atata de frumoasa ... poate cea mai frumoasa stea de pe cerul nordic ?
Sau Gama And , vazuta si ea imediat ? Nu m-am putut decide.
Cred ca voi mai studia problema cateva decenii ... daca ma lasa pontatoarea.

-Nu Dra separata usor la 35x- Mu Dra separata la 104x- 16-17 Dra separata ca tripla superba la 104x

-M71 s-a jucat de-a v-ati ascunselea cu mine ,cel putin zece minute, l-am vazut pana la urma cu dificultate, a fost mai slab luminos ca M56

-La 104x am rezolvat in acelasi camp Gama Del si OR Del

-M31 si M32, nici urma de M110

-Am rezolvat Alfa Cas-Eta Cas si Eta Per cea roscata

-Am vizitat Roiul Dublu din Perseu si roiul Schwarzy /Stock2 - M103, slab vizibil - NGC 663,categoric mai spectaculos- NGC 457 din care se vedeau doar ''ochii'' si ceva,ceva ceata luminoasa - M34 ,un roi rarefiat - Pleiadele: ... hm ... probabil ca la mine apare varianta economica, mai restransa , deoarece in ciuda vaicarelilor ca la acest roi ti-ar trebui telescop cu camp mare ... uite ca in luneta mea , roiul incape tot in campul de 70' la 35x.
Asta-i discriminare astronomica! Vreau varianta aceea luxurianta si eu ...

-Am incheiat prin rezolvarea si separarea ca tripla a stelei Iota Cas, la doa 104x ! Ce frumusete !

Mircea

[Armand Popa]

felicitari dl Mircea pt aceste observatii dar si pentru descriere. Mi-ati facut pofta sa observ si eu cu luneta de 70!

[Mircea Pteancu]

Multumesc Armand si iti urez cer senin la observatii !

Drept sa spun, cand am citit prima data aceasta idee a lui Garret P. Serviss in cartea sa din 1901 ''Pleasures of the Telescope'', am cam ramas perplex. Si a trebuit sa meditez o vreme la ea.
Un telescop mic nu ne poate prezenta decat obiecte luminoase care, prin natura lor, sunt deci spectaculoase.
Serviss zice ceva de genul '' ... la ce bun sa ma straduiesc sa vad un obiect care nu este spectaculos ?''

Ei bine, telescopul mic te forteaza sa sari de la un obiect luminos si spectaculos la urmatorul de acelasi fel.
Am vazut Albireo, de exemplu, pentru a mia oara. Dar este o dubla atat de frumoasa incat m-a impresionat. Din nou.

Evident ca voi continua sa observ cu dobul de 200mm. Chiar ma gandesc serios sa maresc apertura.
Dar din cand in cand, e fain sa fac observatii si cu Piticot.

Cer senin, Mircea

[Mig71]

Frumoase observații ! Și eu ma tot gândesc ca trebuie sa ma dotez cu un instrument mai mic dar mai ușor de transportat și montat pentru observații in criza de timp și la obiecte mai luminoase. O lunetica de 70-80 pe o montura azimutala cred ca este o idee buna, eventual cu un ocular zoom . În 5 minute esti instalat și privești cerul.

[Mircea Pteancu]

Mig71

Foarte buna idee, succes in materializarea ei.
Pana te instalezi,te hotarasti cu ce sa incepi si arunci o prima privire la marire mica deja telescopul mic este la temperatura mediului.

Succes,Mircea

[tudor]

Instrumentele mici au o putere de seductie enorma daca o raportam la dimensiunea mica a aperturii lor! Cer senin tuturor!

[Mircea Pteancu]

Tudor

Ai punctat foarte bine !
Iata de unde provine fascinatia lunetelor de 60mm : ochiul are pupila de 6mm (medie).
Luneta de 60mm este de zece ori mai mare in diametru, deci colecteaza de 100 ori mai multa lumina.
Trecerea de la observatia cu ochiul liber la observatia cu o asemenea luneta este o imbunatatire greu de exprimat in cuvinte, este covarsitoare.
Este inafara de orice dubiu ca luneta de 100mm, reflectorul de 150mm sau 250mm etc. ofera cresteri mult mai pronuntate a colectarii de lumina.
Daaar ... ca sa avem acelasi salt cu factor de ''zece ori'' ca de la ochiul liber la luneta de 60mm, urmatorul salt ar trebui sa-l facem de la 60mm la 600mm. Se poate dar putini sunt norocosii care reusesc !
Majoritatea ne oprim undeva pe drum.
Unii raman la telescoapele mici, mici de tot. Si ce daca ?
Soarele rasare si pentru furnica, si pentru elefant.
Tot asa, stelele rasar si pentru observatorul cu luneta de 60mm ca si pentru cel cu telescopul de un metru.
Mie imi plac toate telescoapele. Daca aveam banii lui acela care umple cerul de gunoaie, mi-as fi ''tras'' un telescop de numai 8 metri, la La Silla, langa Observatorul Sudic European din Chile.
Dar nu-i am asa ca sunt fericit ba cu dobul de 200mm , ba cu luneta de 60mm.

Mircea

[Erwin]

Luneta Carton ce mai face?

[Mircea Pteancu]

Doamne ... Erwin ... cum ma faci sa ma prabusesc de la vise cu telescoape de 8 metri ...iar la lunete de 60mm !?

Nu s-a intamplat nimic, nici cu lentila Carton, nici cu alte proiecte ATM.
Stau cu pana in mana, la masa mea de scris, cu chelia valvoi, privesc visator la peisajul iluminat prin nori de Luna Plina si scriu !

Azi, din intamplare, am citit pe ecranul televizorului aceasta propozitie dintr-o scrisoare :
" ... Te iubesc asa cum lupii iubesc Luna Plina''.
Foarte frumos ... si fioros !

Mircea

[Erwin]

Cum ar spune o fată din vecini: "Ioooii!"

[Stanescu Octavian]

din pacate ca amator nu ai ce sa faci cu telescop de 8m diam . nu se poate folosi la vizual ca ai marirea minima 1500x . doar poze poate face telescop de 8m si asta pe camera cu senzor facut la comanda. si chiar cu og 600mm nu ai cum vedea camp larg la 120x marire

[MariusP]

Am separat discutia inceputa avand ca subiect observatii prin telescoape mari in "Observatii prin telescoape MARI".
Aici sa continuam observatiile prin telescoapele cu adevarat mici...

[Mircea Pteancu]

De acord cu Marius, sa continuam aici sa discutam despre observatiile cu telescoape mici.
In poza alaturata vedem newtonianul meu care la baza a fost un TCM 76x700mm.
Intr-o zi insa micutul s-a ratacit si a ajuns pe mana capcaunului din Da Hauz O Pain care (cu blandetea sa proverbiala) i-a adus diferite modificari: alta secundara, scurtarea tubului, modificarea focuserului,modificarea barilletului oglinzii principale, schimbarea cautatorului, estetizare.

Acele modificari nu au reusit sa rezolve problemele micului reflector. Despre reflectoarele mici putem sa spunem, fara teama de a gresi, ca au toate dezavantajele reflectoarelor mari, fara a avea nici un avantaj specific. Poate, poate ar fi greutatea mica ( pe 'mnealui il pot transporta in doua degete dintr-un colt in altul al curtii) si viteza de aclimatizare. Acestea insa le intalnim la oricare mini-telescop.
Dar, daca nu stiti atunci o sa aflati acum, iubirea nu se bazeaza pe logica. Eu iubesc telescoapele mici.Inclusiv (ex)TCM-ul acesta.

Prietenul si colaboratorul meu Armand este un om plin de resurse si, recent, m-a ajutat la prelucrarea unor piese noi pentru ATM. Printre ele se numara o tija metalica care mi-a permis sa inlocuiesc secundara plana cu o prisma de 25mm. Acum, fac reglajul prismei avand doar contacte metal pe metal, nu metal pe textolit. Care textolit nu prea rezista la apasarea varfurilor de suruburi.

Aseara, Sambata 16 Octombrie, asa, pe inserate, cand totul trebuia sa fie gata, m-am apucat si eu sa recompun micul reflector ale carui componente nici nu-mi mai aminteam prin care cutii zac.
Am reusit pana la urma: colimarea oglinzii principale am efectuat-o in crepuscul, tintind cu mini-reflectorul pe langa bec, stand afara, langa fereastra bucatariei.
Asa cum am tot predicat deja de n-spe ori (se pare ca fara rost), reiterez din nou importanta centrarii oglinzii secundare. Aceasta m-am grabit sa o fac pe lumina, deoarece aceasta este absolut vitala. Daca secundara este bine centrata, primara se colimeaza in cateva minute. Asa s-a intamplat si aseara.

Am inceput testarea reflectorului dotat cu prisma in loc de secundara pe Jupiter si pe Saturn.
Grosismentele folosite au fost: 28x/ Pl 25mm + 75x/Pl 10mm + 117x/ Pl 6mm.
La Jupiter s-au vazut trei benzi , doua ecuatoriale si cea temperata sudica, forma ovala a discului si intunecarea spre poli.
Satelitii galileeni : Io era aproape de discul jovian la Vest iar Europa, Ganymede si Callisto erau la Est.
Conditiile de observatii au fost adverse, cu nori subtiri la inaltime si ceata din ce in ce mai groasa la sol.
Dar imaginea promitea si niscaiva detalii ... next time !

La Saturn s-a vazut foarte frumos discul, inelul si umbra lui pe disc. Fara diviziunea Cassini sau alte detalii. Doar Titan se vedea la distanta spre Vest.

La Luna, ce sa zic, torent de detalii dar estompate de pacla.


Mda, ce sa zic, mare expert acela care din imagini planetare si selenare poate sa spuna cat de bun este un telescop. Nu ma enumar printre majestatile lor !

Am tras aer in piept (ca pentru acea saritura in care eram expert in tinerete si care pe la noi se jumeste ''fejes'') si am trecut la un test mai adecvat : Epsilon 1-2 Lyrae.
Un instrument de 8-10 cm trebuie sa rezolve ''Dubla Dubla'' la 70x-80x. Daca da, este bun daca nu, nu-i bun.Punct!
La 75x, Epsilon 2 de 2,4'' (dubla sudica,mai larga si mai luminoasa) era bine rezolvata.
Epsilon 1 de 2,3'' si inegala ca luminozitate, a necesitat focalizare atenta dar a fost si ea bine rezolvata, cu cele doua discuri Airy tangente.
Am respirat usurat, noua modificare se dovedeste a fi buna. La 117x, ''Dubla Dubla'' se vede minunat (si) prin acest mini-reflector.

Am mai observat: Zeta Lyr, Delta Lyr si roiul Steph1 ( vreo 10-12 stele) , M57 ca un disculet fumuriu.
roiul globular M13 a fost mare si luminos.
Rho Her de 4,1'' si Alfa Her de 4,6'' s-au vazut bine separate iar Albireo a fost un spectacol de lumini si culoare.
Interesant ca la Polaris, companionul s-a vazut bine la 75x dar '' a disparut'' la 117x.
Alte duble rezolvate : Alfa Cas de 24,8'', Eta Cas de 13,4'', Gama And de 9,8'', Gama Del de 8,86'', OR Del de 6,2'', Niu Dra de 62'' ( ma rog aceasta este de binoclu) , 16-17 Dra ca tripla cu separatii de 3,2'' si 90'' (AC este si ea pentru binocluri ), Sigma Cas de 3,1''.

Obiectele au fost observate ''la copca'' intre nori.
De reluat testele pe un cer mai prietenos.
Imi este clar ca imaginea buna, clara, obtinuta cu prisma are un pret: la mariri mari, primul inel de difractie este foarte luminos si gros si are o forma quaternara. Stelele luminoase arata in acest telescop ca niste mici cruci de cruciati. Aceasta apare din cauza formei patrate a fetelor cateta ale prismei.

Mircea