[Mircea Pteancu]

Deci confirmi si tu observatia lui Kitchiner et. Comp. care au folosit chiar apertura de 28mm si marire de 80x.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Pe 27 Februarie am facut observatii cu luneta 90 mm x 600 mm.
Aceasta luneta are obiectivul proiectat de catre zoth si este construita tot de catre el.
Am inceput sa folosesc o combinatie care pare foarte potrivita si anume folosesc ca grosisment de baza 20 x obtinut cu ocularul LV 30 mm / 60 grade care imi ofera un camp efectiv pe cer de 3 grade si ocularul Radian 6mm /60 grade si care la 100 x imi ofera un pic peste jumatatea de grad pe cer.

Obiectele inregistrate cu desen pe 27 Februarie au fost:

#Sigma 730 , o stea dubla de 6.06 mv/ 6.44 mv ,o separatie de 12,2 secunde de arc si unghiul de pozitie de 141 grade , conform Atlasului de stele duble Toshimi Taki si Wehner.

#Celalalt obiect a fost steaua dubla Delta Geminorum.
Aceasta luneta mi-a mai produs surprize placute si neasteptate.
Am indreptat luneta spre Delta Gem fara prea mari sperante , Delta Gem este dificila pentru telescoapele mici din cauza diferentei mari de luminozitate dintre stelele componente.
M-as fi asteptat la ceva rezultate la grosismentul maxim pe care-l pot atinge cu aceasta luneta si anume 150 x/ocular ortoscopic Kasai 4mm.
Dar lunetica mea cea splendida a rezolvat foarte clar Delta Gem si mi-a aratat si puzderie de stele marunte in acelasi camp.

................................................................................................

Aseara Miercuri 2 Martie ,fiind senin ,am revenit la observatii , folosind acelasi echipament ,completat cu binoclul Fujinon 7x 50mm si copia format A3 laminata in plastic a Atlasului general al lui Toshimi Taki .
Obiectele observate au fost :

#Roiul NGC 2362 in Canis Major si care contine steaua 30 sau Tau Canis Majoris.
Acest roi contine ,dupa Burham vol I , 40 de stele , este situat la 4600 ani lumina si are un diametru real de 8 ani-lumina.
Acest roi este unul dintre cele mai tinere roiuri de stele vizibile pe bolta cereasca , Burnham afirma ca are stele cu varsta de cel mult un milion de ani si care inca nu au ''urcat'' in secventa principala H-R.
In ocularul Radian , NGC 2362 a ocupat un diametru de 15 minute ,in care am putut numara aproximativ 25 se stele.
Steaua cea mai luminoasa din roi este Tau, o binara spectroscopica cu variatie de amplitudine mica de -0,1 mv si perioada de 155 zile.
NGC 2362 a fost descoperit de catre Hodierna cu o luneta Galilei de 20 x.
Nu am vazut nebulozitate in NGC 2362 , poate cu un telescop mai mare (Hind?).

#Messier 50 in Monoceros care mi-a aparut ca un roi deschis rarefiat ,nu prea spectaculos.

#Messier 48 in Hydra si care , desi contine stele mai putin luminoase , mi-a placut mai mult ; pare a avea o populatie stelara mai densa ; iar un lantisor de stele extrem de marunte , orientat aproximativ de la Est la Vest si situat in dreptul centrului geometric al roiului , adauga un plus de frumusete.

#Messier 79 in Lepus l-am vazut ca un roi deschis de forma complexa , avand in general forma crucii Sfantului Andrei si in care am numarat aproximativ 40 de stele.Cea mai luminoasa stea din roi este oranj si este situata la Vestul roiului.

#Messier 46 , impreuna cu roiul vecin Messier 47 ,este situat in constelatia Puppis.
Gasim M46 intre stelele formand bratul vestic al unui asterism in forma literei T.
Messier 46 este un roi format din stele putin luminoase , daca ''ai viteza'' treci peste el si nu il observi.Ca intindere a ocupat jumatate din campul ocularului Radian deci o suprafata cu diametrul de aproximativ 15 minute.Am numarat in el 45 de stele , are doua stele mai luminoase la Vestul roiului si inca una mai luminoasa la Sudul roiului,ceea ce da un aspect asimetric acestui obiect.
Dar jumatatea estica a roiului , desi mai saraca in luminarii , are o populatie stelara vizibil mai densa.

#M 47 se afla la Vest de asterismul in forma literei T,mai exact la Vest de bratul ''stang'' al asterismului.
M47 a ocupat intreg campul ocularului Radian deci l-am vazut pe o suprafata cu diametrul de aproximativ 30 minute de arc.Acest roi contine cel putin o duzina de stele mai luminoase ca cele din M46 .
Am numarat in M47 aproximativ 50 de stele iar in dreptul centrului geometric se vede o stea dubla cu separatia de 8 sau 10 secunde de arc.
Messier 47 se vede bine ,desigur cu detalii mult mai putine ,si in binoclul 7 x 50mm.

#Spre Nord de Messier 47 se gaseste roiul NGC 2423 si in care am numarat 25 de stele .
Cea mai luminoasa stea , de culoare oranj , fiind situata in centrul aparent al roiului.
NGC 2423 pare legat printr-un lantisor de stele de Messier 47.
Steaua oranj , cea mai luminoasa din NGC 2423 , are codul NGC 2423-3 si a fost confirmata in 2007 ca fiind orbitata de o planeta foarte masiva ,cam de 11 ori mai mare ca Jupiter.

#Steaua 2 Puppis este parte a asterismului T si a roiului M46 ,asa ca ,tot aflandu-ma in zona , mi-a facut placere sa-i fac o schita.

Cer senin , Mircea

[theogon]

Frumoase observaţii ai făcut Coane Mircea. Refractorul de 90 mm este o încântare - cel puţin aşa arată în poze şi are alura unui instrument de nădejde. Revin târziu asupra unei observaţii făcute de tine asupra roiului globular M15 din Pegas (28 august 2015!). În refractorul de 60 mm este notat ca asimetric. Eu am vizitat acest roi, este adevărat cu un instrument mult mai mare, dar imaginea apărea specifică unui roi globular: în câmp forma sa era rotundă.

[Mircea Pteancu]

theogon

Multumesc tare mult , luneta de 90 mm este numai meritul lui zoth , eu doar am adaptat-o la monturica mea Penelopa.
Messier 15 propun sa-l tinem minte si mai la vara ,cand se vede din nou ,sa verific observatia.

Acum la Arad cerul este acoperit , pa si pusi observatii.

La observatiile din 2 Martie ,am uitat sa trec pe desen PA = 338 grade pentru 2 Puppis.
Am incheiat observatiile din cauza frigului , statusem deja de la ora 20 pana la 0: 30.
Aveam binoclul la mine si Atlasul UAI ,imi propusesem sa vanez si niscaiva constelatii obscure sau partial vizibile in aceasta parte a anului.
Ramane pe alta data ...

Toate cele bune,Mircea

[Mircea Pteancu]

8 Martie, Ziua Femeii am sarbatorit-o si seara...prin munca !
Adica ,fiind un fel de cer senin ,am efectuat observatii.
Am folosit luneta zoth 90mmx 600mm la 20x / LV 30 mm si 100x /Baader Classic 6mm Ortho.
Obiecte observate :

#Steaua dubla 8 Monocerotis , un sistem 4.5mv/6.5 mv / 13 ''.
Spre Nord se observa un al doilea companion la 94'' cu magnitudinea 12.5 mv, date de pe situl ''Eagle Creek Observatory''.
Pe acest site este precizat PA = 27 grade , eu am estimat aprox. 45 grade.
De revenit si verificat.
Trecand la grosisment de 100x / BCO 6mm , steaua principala am vazut-o de culoare galben deschis iar companionul de culoare mov.

#NGC 2244 ,roiul deschis rarefiat ,aflat ( se zice) in inima nebuloasei Rosette si in care am numarat 26 de stele.
In partea centrala a roiului am numarat 16 stele iar in grupul aflat la Sud-SudVest am numarat 10 stele.
Imaginea roiului a semanat cu cea din schita lui Rony De Laet de mai jos ,doar ca eu am notat cu zece mai multe stele.

http://rodelaet.xtreemhost.com/SketchC49.html

Nu am vazut urma din Nebuloasa Rosette /NGC 2237.

#Spre Nord de NGC 2244 am cautat roiul Collinder 97.
La 20x se vedeau cu vedere directa trei stele grupate foarte aproape dar nu chiar atat de apropiate incat sa creeze impresia unei stele triple.
Cu vedere indirecta se zareau alte trei ,patru stelute foarte slabe.
La 100x am vazut un roi alungit pe directia Sud-Nord pe o lungime de aproximativ 20 minute de arc si avand cele trei stele cele mai luminoase situate la extremitatea sudica.
In total am notat 14 stele dar si aici merita sa revin deoarece imediat dincolo de limita de observabilitate mai erau stelute pe care fluctuatiile de seeing le aduceau ca o spuza efemera in vederea periferica.

#Am revenit la roiul Messier 48 in care de data aceasta am numarat 36 de stele.
Iar lantisorul de stele vazut data trecuta in centrul aparent al roiului este format de fapt din cinci perechi de stele cvasi-duble.
O imagine cu adevarat pretioasa !

# In roiul Collinder 89 din Gemenii ,de asemenea un roi deschis rarefiat , am numarat 32 de stele la G= 20x /LV 30 mm ,incluzand si stelele 9 si 12 din Gemenii.

#Am incercat sa vad perechea de galaxii Messier 65 si Messier 66 din Leo.
Am folosit grosismentele 20x/LV 30mm , 100x / BCO 6mm si 150x / Kasai 4mm Ortho.
Ceea ce am vazut a fost o pereche foarte stearsa ,fantomatica de obiecte astfel situate : in centrul campului vizual era o stea de mica luminozitate si ea.
La dreapta si putin mai jos de stea ,deci spre Sud, se vedea primul obiect cetos , fara forma definita si un pic mai luminos dintre cele doua obiecte fantomatice.
La o distanta de doua ori mai mare ca cea dintre stea si primul obiect , la stanga -sus ,deci spre Nord se vedea celalalt obiect, inca si mai slab luminos ca celalalt.
Analizand la lumina zilei observatia , nu cred ca am vazut perechea de galaxii M65+M66 ci mai degraba cred ca am vazut Messier 65 si galaxia NGC 3628.
Disclaimer : in privinta galaxiilor de mai sus a se intelege prin '' a vedea '' de fapt ''a zari''.
Cu disclaimer si cu nesiguranta cu tot , aceasta observatie a fost o incantare .
Aici insa voi reveni in forta cu blindatele , parca-l si aud pe ''Hind'' zornaindu-si senila !

#Cireasa de pe tort a venit chiar la urma,asa cum trebuie.
Avand deja ocularul ortoscopic de 4mm introdus in portocular,am indreptat luneta de 90mm spre Iota Leonis.
Si spre bucuria mea ,pe primul inel de difractie , se vedea clar la 150x companionul lui Iota Leonis, ca o mica sfera si la un unghi de pozitie PA = aprox. 90 grade.

Aceasta imagine a lui Iota Leonis mi-a adus aminte in mod neasteptat de copilaria pe care am avut-o ,de verile nesfarsite in care am construit si ridicat spre cer,impreuna cu o hoarda de prieteni , zeci si zeci de zmee.
Companionul lui Iota Leonis flutura in seeing,in urma stele principale ce se grabeste spre Vest , precum coada unuia din acei minunati zmei.
De zeci de ani nu am mai vazut nici un zmeu.

Mircea

[david_eco]

O placere sa tot citesti asemenea rapoarte cand afara e-norat. Frumos descris!

David

[C.Ovidiu]

Minunat raport observational felicitari dl Mircea.

[Mircea Pteancu]

Aseara ''mi-am facut de cap'' pe net pana s-a facut intuneric.
Din pacate ,odata cu intunericul noptii - vorba vine ''intuneric'' , au grija ''baietii destepti'' ca sa castige din teama de intuneric cu becurile lor nenumarate ,platite ghici de cine - au venit si norii.
Asadar ,pe cand am iesit sub cerul liber, Luna abia se mai vedea prin norii de la Sud-Est iar in rest se mai vedeau Jupiter si cateva stele mai luminoase.
Nu avea nici un rost sa pun in '' linia de bataie '' vreun instrument greu de carat.
Eventual , ma puteam juca cu un mic telescop.
Cel mai la indemana ,intr-un colt, a fost mini-reflectorul de 72mm x 810 mm,caruia i-am schimbat azi-iarna suportul secundarei din suport mono -brat (electrod sudura 4mm ) in suport cu doua brate curbate .
Iar secundara am schimbat-o din prisma 15mm in secundara oglinda plana contur eliptic.
De asemenea i-am modificat si portocularul din simplu-culisant in portocular filetat ,diametrul fiind de 1.25 toli.
La acest telescop ,folosesc drept cautator o dioptra -foarte simplu spus ,doua gauri coaxiale ,orientate pe directia de vizare.
Cam ca la armele vechi.
Trepiedul folosit la newtonianul de 72mm este comun cu cel al newtonianului ''Optus'' 76mm x 700 mm.

Din Ianuarie am abandonat acest mic proiect deoarece modificarea bratelor secundarei si a secundarei mi s-a parut atunci ca nu mi-a adus castigul de calitate asteptat.
Dar aseara , cum spuneam , am luat acest telescop semi-abandonat in coltul ''Insulei doctorului Moreau'' (atelierul meu) ,cu operatia pe jumate terminata.
Deci l-am incercat din nou.
Spre surpriza mea placuta ,la 32x / ocular Koenig militar 25mm, am vazut la Jupiter conturul/limbul clar desenat in ciuda norilor ,cu satelitii galileeni punctiformi alaturati.
Mizar si Alcor s-au vazut foarte frumos la 32x iar la 81x /ocular Plossl 10mm ,am rezolvat Algieba si mai ales Castor.
La Castor,reflectorul de 72mm a format o imagine de difractie atat de frumoasa incat m-a determinat sa imi schimb opinia.
In viitorul apropiat voi relua vivisectia lui T 72mm si voi incerca sa-l fac sa functioneze la ( nu foarte mare dar respectabila sa ) capacitate maxima.
Care capacitate , in trecut , cu secundara din prisma de binoclu Zeiss , a rezolvat Porrima si Ksi UMa/Alula Australis , Mu Dra si mi-a aratat pe 16-17 Dra ca fiind stea tripla.
Iar Epsilon 1-2 din Lyra le ''fuma'' din fuga !

Apoi norii au obturat intreg cerul.

Mai tarziu , pe la miezul noptii , s-a vazut un halou selenar slab dar totusi vizibil si uneori ,prin stratul de nori , se vedeau Jupiter si Arcturus.
Am incercat sa surprind in poza acesti printi ai cerului.

Mircea

[Erwin]

Aseară am profitat de senin și am scos pe fereastră spotting-scope-ul de 60x20 aflat în curs de recondiționare. Încă nu am suport pentru trepied așa că rezem tubul de marginea ferestrei. Am vedere spre răsărit așa că am observat o serie de câmpuri stelare din Bootis, Lyra, Dragonul, Hercules. Am văzut M13 ca o mică pată cenușie. Având în vedere gradul însemnat de poluare cu lumină de deasupra Bucureștiului am fost mulțumit că se vede și atât. Transparența a fost destul de bună, nici seeing-ul n-a fost foarte prost.

M-am trezit și pe la 5 dimineața și am văzut Luna în descreștere, un crater mare era chiar pe la jumătatea terminatorului ca un mic belciug de agățat bijuteria. Puțin mai jos se vedeau în zona întunecată niște vârfuri de munți de pe marginea unui crater major ca niște insulițe în apropierea litoralului. Din păcate n-am prins Marte și Saturn fiind trecute de bloc iar seara Jupiter era prea aproape de zenit și de Sud așa că poziția incomodă de observare nu mi-a permis să țin micul instrument suficient de stabil pentru a vedea mai multe detalii. Am observat totuși cei 4 sateliți. De fapt la 20X nu prea au cum să se vadă detalii pe disc. N-am reușit să identific M31 Andromeda fiind prea jos și pierdută în lumina orașului la ora când am făcut mica sesiune cu noaptea-n cap.

În Bootis am observat un asterism format din 2 stele mici apropiate și una mai mare la o mică distanță, deasupra de Arcturus. Nu știu dacă este o dublă binoculară sau nu. Am observat o astfel de dublă în Lyra (Epsilon probabil). Câmpul instrumentului folosind un ocular recuperat de la un binoclu 12x50 japonez este puțin mai mic decât distanța dintre oiștea din spate a Carului Mic.

Am făcut în schimb multe observații pe timp de zi cu acest instrument, avioane, păsări, turnuri de emisie radio și GSM.

[Mircea Pteancu]

Erwin

Am verificat imediat in TUBA , distanta dintre ultimele stelele Kohab si Pherkad din UMi este de aprox. 2.8 grade.
Adica 168 minute de arc.
Am presuspus un camp de 50 grade pentru ocular adica 3000 minute de arc.
Grosismentul spottingscope-ului tau este : 3000 / 168 = 17.8 x rotunjit 18x.
Obiectivul tau are probabil focalul F = 360mm iar ocularul f= 20mm.

Pentru un spottingscope ''ca la carte '' ar trebui un ocular mai scurt ca sa ajungi la gosismentul min. 20x , sa fie imaginea dreapta si sa fie atasat/atasabil la o montura.
Asta daca vrei sa poti verifica de la distanta daca ai nimerit in tinta aia cu cercuri concentrice.
Vin vremuri in care aceasta abilitate va fi importanta.

http://specialarad.ro/poveste-terifianta-a...-de-arabi/

Mircea

[Erwin]

Mulțumesc, Mircea.

Ocularul este de cca 18mm focal, comparat cu un plossl de 17mm. Dar voi măsura pupila de ieșire cu șublerul numai să fac un sistem de prindere pe trepied (foto). Posibil focala să fie mai lungă, n-am măsurat-o nici pe aceasta. Corpul cu prisme mai ia o parte prin cotirea aferentă sistemului Porro. Azi m-am uitat la avioane, încep să țintesc mai bine!

[Erwin]

Ieri am reușit să scot spotting-scope-ul la stele, la Comana. Trepiedul foto pe care l-am pus vibrează așadar e nevoie de ceva mai țeapăn, am un altul mai vechi, metalic, japonez, sper să stea mai bine pe acela. Totuși am putut observa câteva zone de pe cer și să văd Delta din Scorpion ca stea dublă. Nu e una foarte strânsă însă altele nu le-am putut accesa în bune condiții deoarece trebuia să-mi sucesc mult gâtul. E un instrument terestru și ieșirea este dreaptă, pentru cer ar fi necesară o prismă sau diagonală măcar la 45 grade.

Saturn s-a văzut ca un guguloi eliptic galben iar Jupiter și Marte ca discuri mici fără detalii. La Jupiter cei patru sateliți galileeni erau aranjați doi câte doi de-o parte și de alta. Am mai observat M13 pe care l-am văzut mai bine decât din oraș, roiul deschis din Lyra unde am identificat M57 ca o steluță slabă defocalizată. Dubla-dublă nu se poate splita la 20X așa că n-am insistat. Luna prezintă detalii frumoase însă arată reflexii interne, la asta mai trebuie un pic lucrat.

Concluzia este că trebuie un trepied mai robust sau alt tip de suport și că instrumentul face față observațiilor la cer chiar dacă nu e așa bun ca un binoclu. Evident cu ocularul original imaginea ar fi mai curată până spre marginea câmpului.

Alte observații le-am făcut cu MTO11-CA.

[Mircea Pteancu]

Erwin

Pentru mine este foarte interesanta aceasta mica istorie in care o luneta terestra , un ''spottingscope'' revine treptat la viata.
Eu as zice sa-l lasi asa ,instrument terestru dedicat , deci lasa-l drept ,fara diagonala.
In Lyra incearca stelele duble Zeta Lyr , Delta 1+2 -foarte larga , Beta Lyr Sheliak si OS 525.
Daca imi amintesc bine, Sheliak si OS 525 ar trebui sa iti intre in acelasi camp ,rezolvate.E foarte fain!
Epsilon Lyra nu este tinta adecvata pentru un ''spottingscope''.
Dar este ''cealalta dubla-dubla'' din Lyra si anume Sigma 2740-Sigma 2747.
Eu am rezolvat-o la 18x , cum am povestit aici :

http://observoergosum.blogspot.ro/2012/08/...-2470.html

Spor la toate , Mircea

[Erwin]

Mulțumesc, Mircea! Mereu plec pe teren fără să-mi fac temele (așa plecam și la școală... ) așa că acolo fiind hoinăresc printre constelații după bunul plac, uneori găsesc, alteori nici nu încerc să caut obiectele despre care mi-ai tot povestit și arătat. Cred că dubla aia micuță din Lyra am văzut-o, nu și pe cea mare care țin minte că este frumos colorată și că de fapt e și aceea dublă-dublă la măriri mari.

O să păstrez instrumentul terestru, bineînțeles. Testele pe cer sunt ca să confirme calitatea obiectivului.

[Mircea Pteancu]

Ei , nu fii modest , esti o persoana foarte meticuloasa.
Cine nu crede nu trebuie decat sa viziteze galeria foto a telescoapelor tale !

Ma bucur sa aud ca vei pastra luneta in format terestru , deci ''spottingscope''.
Asa se formeaza ''telescopul ideal '' , din multe telescoape foarte diferite , fiecare acoperind un domeniu conex dar nu suprapus cu celelalte.
Idealul meu este colectia de 51 telescoape al lui William Kitchiner si care continea un numar respectabil de lunete acromatice diferite , reflectoare Newton , Herschel , Gregory si Cassegrain , tot ce optica anilor 1800 putea oferi unui nabab !

(Singura mica diferenta este ca eu nu am mostenit la 24 de ani o avere de milioane de euro , dar zic ca-i nesemnificativa aceasta diferenta.
Oare zic bine ... )

Mircea