[Teo]

Asa este.
Totusi la planete, nu culorile adaugate de cromatismul lentilelor ar fi suparator, ci gradul de neclaritate la puteri mari.
Daca un refractor ar da imagini foarte clare la puteri mari, sa zicem 300-400 X atunci pe mine unul, nu m-ar deranja doar cateva culori in plus. Evident, conditiile de seeing atmosferic sa permita obtinerea acestor imagini clare la puteri asa de mari.

In primul rand, la vizual este foarte placut sa poti vedea detalii clare, fara senzatia de ceata, blur la grosismente mari.

[neox]

Atata timp cat aberatia de sfericiate in mod special cat si sferocromatismul + coma (la unele tipuri de refractoare) sunt bine corectate imaginea ar trebui sa fie excelenta ca si rezolutie si contrast.

[Stanescu Octavian]

pentru cei pasionati de refractoare chiar si discutiile si pozele pe tema asta le da o bucurie.
doar ca eficenta si imaginea data de apreturi de 100-150mm nu poate ajunge un Newton de 200-250mm . chiar si cele mai bune si reusite refractoare sub 180mm nu scot poze planetare grozave .

[zoth]

Teo, la acromate "gradul de neclaritate la puteri mari" asa cum il numesti tu este dat de mai multi factori:
1. aberatia de sfericitate
2. sferocromatism
3. cromatism longitudinal
Coma nu o pun la socoteala pentru ca in general nu este caracteristica obiectivelor refractive.
Daca le luam pe rand as spune ca prima aberatie este cea mai parsiva dintre toate, daca are un nivel mare atunci o putem detecta usor prin aparitia peste imagine a unui val alburiu de ceata care se intensifica pe masura ce crestem grosismentul.
Daca nivelul ei este insa mic sau mic spre mediu avem tendinta de a spune ca instrumentul nostru e bine corectat, doar ca aceasta afirmatie este falsa iar rezultatul ei se simte la grosimente mari, exact acolo unde te deranjeaza pe tine.
Aici trebuie sa spun ca nu am intalnit pana acum niciun acromat chinezesc bine corectat pentru aceasta aberatie cu toate ca mi-au trecut prin mana cateva zeci bune de lunete.
Sferocromatismul este o aberatie cinstita ca sa spunem asa, nivelul ei este dat in principal de raportul focal al lunetei, cu cat acesta este mai mic cu atat sferocromatismul este mai mare.
Acesta zic eu este si motivul pentru care un RFT acromat nici nu poate fi tras la raspundere ca nu poate lucra la grosismente mari.
Modul de manifestare al sferocromatismului pe imagine este asemanator cu cel al sfericitatii si de aici rezulta in anumite cazuri dificultatea de a discerne corect exact despre care aberatie este vorba.
Cromatismul longitudinal cred ca il stii foarte bine si il stie toata lumea de aici asa ca nu mai insist, spun doar ca si mie mi se pare un factor mai putin limitativ decat precedentele aberatii.

[catalin dumitru]

Referitor la 'belelele' acromatelor chinezesti , eu mai suspectez si o deficienta in prelucrarea finala a suprafetelor, ma refer aici la gradul de rugozitate obtinut dupa polisarea finala, si am senzatia ca acest neajuns este mascat intrucatva de stratul antireflex.

Oricum , efectul este asimilabil cu cel al aberatiei de sfericitate insuficient corectate , insa nuanta albicioasa parca bate mai inspre gri-galbui.
La puteri mari , se distinge un 'moir' fin granulat care poate fi confundat cu trecerea clasica peste limita de rezolutie.
Pana la urma e aceeasi Marie cu alta palarie !

catalin.

[Teo]

[neox]

He-he nu-i vorba de rugozitate care s-o vezi cu ochiul sau macar cu lupa . E vorba de rugozitatea lasata la polisare. La fel ca si in cazul oglinzilor.

[auriga]

edit: postare gresita...

[zoth]

Rugozitatea suprafetelor poate fi detectata relativ usor prin testul pe stea intra/extrafocal.
Atentie insa sa nu confundam cu manifestarea cauzata de turbulenta atmosferica.
Pentru asta va fi nevoie sa analizam si imaginea in focus sau sa mai avem un instrument martor pe care il stim de bun.
In cartea lui Suiter despre testarea telescoapelor gasiti explicate foarte bine aceste lucruri.

Mi-a placut mult intrebarea pusa de valy pe alt topic referitoare la antireflexul depus pe suprafata exterioara a obiectivelor.
Valy a intuit foarte bine, inainte vreme, firmele mari cu traditie in optica, in special cele japoneze dar nu numai, nu puneau antireflex pe suprafata exterioara a obiectivelor de telescop pentru simplul motiv ca nu era nevoie de asa ceva.
Astazi se depune AR pe toate suprafetele, oare de ce???

[Stanescu Octavian]

Pai nu asta e problema majora la refractoare rugozitatea . chiar daca ar fi mai mare ca la oglinzi influenta e mai mica . Problema e omogenitatea interna, striuri si recoacerea .
sticla optica se toarna din creuzetul unde a fost elaborata 100-1000L in martite mai mici cuburi cu latura de 15-25-30cm , apoi se recoace cu cat mai lung timpul cu atat mai bine .
dar cea mai buna sticla este si foarte scumpa ...
asa ca chiar daca slefuiesti o lentila cu suprafete cu forme perfect sferic sau plana te trezesti la teste prin refractie ca ai o galma in centru (caz fericit) si atunci ar fi necesare corectii locale . am avut o discutie pe tema asta cu acel producator din Ungaria.

[catalin dumitru]

Domnilor , daca reducerea reflexiei prin acoperire cu dielectrici (sau ce mama naibii or mai fi folosind unii sau altii) duce implicit la cresterea transmisiei , eu unul nu vad de ce nu as acoperi cu antireflex toate suprafetele aer-sticla.

Exista vreo pelicula care nu face decat sa reduca reflexia ?
In cazul asta , ar fi singurul motiv pentru care o suprafata exterioara nu ar mai avea nevoie de antireflex.
Desigur , lunetistii aia care trag la scafarlie din boscheti , ar putea avea alta parere.

Curios lucru , din nenumaratele dezmembrari de tot felul de obiective foto sau video , am constatat ca la multe dintre ele , in special la cele cu zoom , unele suprafete ale lentilelor interioare nu aveau nici un fel de strat antireflex. Nu am inteles de ce. Probabil ca intre suprafetele respective nu existau reflexii parazite deranjante , si cum 'ochiul ' e un senzor CCD , pierderea de lumina ar fi neimportanta.

catalin.

[Stanescu Octavian]

Orice luciu ce vezi privind suprafata unei lentile sau prisme inseamna o pierdere de lumina ce e in jur de 4%. Daca se acopera suprafata cu o pelicula cu indice mai mic ca sticla ( 1.38 florura de magneziu)
grosime constanta L/4 . duce la scaderea reflexiei pana la 1.5% cu straturi multiple se ajunge si la 0.3%. daca nu ai vazut la unele piese acoperire inseamna economie, neglijenta si lipsa de profesionalism . sau jucarie ieftina .
mai e o posibilitate acoperirile vechi (anii 60-80) ce spuneam doar un strat L/4 e de multe ori mai greu de observat deoarece nu are culoare (violet , verde , potocaliu albastru)
sigur la lentile facute acum 40-50-60 de ani nu poti cere acoperiri .

[neox]

[Stanescu Octavian]

acoperirile interferentiale isi schimba culoarea functie de unghi , ele sunt proiectate pt lumina aprox perpendiculara.

[zoth]

Cred ca in acest topic e locul cel mai potrivit sa inserez si anuntul dat nu cu mult timp in urma pe grupul Yahoo al refractoristilor de catre Valery Deryuzhin despre noul concept (dublet acromat +DOE) ce pare sa aiba un viitor frumos sau cel putin interesant:

http://tech.groups.yahoo.com/group/Refractors/message/32002