Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
5178_castr_3_214.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224034
Numar de utilizatori inregistrati: 2824
Cel mai nou utilizator inregistrat: Dan.M
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

(Aproape) oricine poate face observatii solare


Du-te la pagina 1, 2, 3, 4  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Observatii solare

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 09 Iun 2009 15:29 Download mesaj
Titlul subiectului: (Aproape) oricine poate face observatii solare
Raspunde cu citat (quote)

Esti roman, traiesti in Romania (si asta iti ocupa tot timpul) Sad Nimeni din familia ta nu a plecat in strainatate: n-ai patintii plecati in Spania, nici un unchi in Germania, nici verisori in Italia ... pe scurt, nimeni nu-ti trimite macar o suta de euroi pe luna (adica, vreau sa zic, aici pe Pamant Smile). Si cu toate astea te pasioneaza astronomia, iesi noaptea pe balconul apartamentului tau din marginea orasului (ca nu mai poti de cald) si te uiti cu jind la stelele indepartate, prea indepartate Crying or Very sad Din putinii bani adunati ti-ai luat un telescop de vreo 114 mm (in loc sa schimbi aspiratorul cel vechi) pe o montura EQ3 si ai incercat sa faci niste poze la niste galaxii insa ... nu iese nimic ca lumea Confused
Am o veste buna pentru tine Very Happy Acum 4 miliarde de ani Pamantul a fost asezat la o distanta convenabila de o stea Shocked Nu prea mare, nici prea mica, tocmai potrivita Cool Ba chiar un pic ... prea aproape pentru telescopul pe care il ai Surprised Chiar si cu cel mai scurt timp de expunere imaginea iese supraexpusa. De privit cu ochii ... nici vorba Evil or Very Mad Asa incat contrar astronomiei obisnuite (de noapte) pentru astronomia de zi, pentru fotografiat Soarele e nevoie de un filtru chiar si la cele mai mici instrumente. Din fericire exista filtrul Baader care nu prea e scump. Dar presupunand ca nu sti de unde sa-l iei si nici nu prea ai chef sa cheltuiesti bani ... ai noroc. Filtrul Baader este de fapt o bucata de mylar adica o folie de plastic pe care s-a depus un strat de aluminiu. Mylarul asta se foloseste in industria alimentara la impachetat sau in piata la cei care vand flori. E suficient sa vorbesti cu cei de pe acolo si sa-i intrebi de unde poti sa procuri niste folii de astea (sa nu intrebi de mylar ca ... nu stie nimeni ce-i ala). Inarmat cu vreo doua-trei folii de astea, pune-le la capatul de sus al telescopului prinse cu un elastic (e bun si ala de la chiloti). Trage niste poze cu cel mai scurt timp de expunere. Alinierea telescopului cu imaginea Soarelui se face privind in umbra (NU privind cu ochiul la ocular !!!). Daca nu e bine aliniat, corecteaza. Daca e (mult) subexpus, mai scoate o folie. Daca e cam supraexpus, mai pune o folie. Dupa ce ai ajuns la o filtrare buna se mai poate experimenta cu timpii de expunere si diafragma (eventual). Cea mai apropiata stea te asteapta sa o imortalizezi. De pe-acum s-ar putea sa apara si detalii interesante. Urmareste www.spaceweather.com
Sus
Cristian Monea
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Dec 2008
Mesaje: 544



Localitate: Piteŗti

MesajTrimis: 09 Iun 2009 22:46 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Laughing Simpatic mesaj Laughing ... poate ne mai trezeste interesul pentru observatii solare.
Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 10 Iun 2009 21:39 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Frumos mesajul Very Happy !

O mica corectie totusi Wink ...folia de le Baader nu e mylar, avand proprietati optice net superioare. Sper sa nu se supere nimeni Rolling Eyes

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
cristib
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Mar 2008
Mesaje: 1246




MesajTrimis: 10 Iun 2009 22:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Soarele

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continānd 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1.391.000 km ceea ce īnseamna ca este de 109 ori mai mare decāt Pamāntul. 98% din materia solara este formata din hidrogen (73%) si heliu (25%).

STRUCTURA SOARELUI:

NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici temperatura este de 14 milioane de grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare decāt presiunea de pe Pamānt (masurata la nivelul marii). Aceste conditii permit ca 4 protoni ( nuclee de hidrogen) sa se uneasca pentru a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. Īn fiecare secunda sunt convertite īn heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces īn care 4,1 milioane tone sunt convertite īn energie - conform celebrei relatii E=mc 2
ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ 380.000 km īn care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni īsi cauta drumul catre suprafata. Desi fotonii se deplaseaza cu viteza luminii, strabaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt permanent absorbiti si re-emisi de materia solara.
ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin curenti : gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste, dupa care intra īn interior pentru a se īncalzi - proces numit convectie.
FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspāndite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata decāt cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste boabe de orez cu dimensiunile cuprinse īntre 250 si 1500 km īn diametru, fiind comparabile cu marimea unei tari ca Franta. Ele evolueaza rapid (apar si dispar) īn mai putin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele fierbinti care ajung īn fotosfera din zona de convectie.
CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pāna la 5.000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odata cu cresterea īnaltimii avānd īn partea superioara 20.000 de grade Celsius). Fiind mai rece decāt fotosfera ea poate fi observata numai īn timpul eclipselor totale de Soare, cānd discul solar este acoperit de discul aparent al Lunii. Aceasta regiune a fost denumita cromosfera deoarece īn timpul eclipselor se prezinta sub forma unui cerc de lumina rosiatica. Ea este acoperita de mici jeturi de gaz foarte cald numite spicule care pot fi observate la marginea discului solar. Spiculele se formeaza deasupra granulelor care se sparg. Spiculele pot ajunge pāna la īnaltimea de 10.000 km, particulele constituente avānd viteza de 15-20 km/s. Cromosfera este numita si “spayul fotosferic“, deoarece pare a fi facuta īn īntregime din spicule de o mare varietate de dimensiuni.
COROANA SOLARA este stratul exterior al atmosferei solare si se īntinde de la limita superioara a cromosferei pāna la īnaltimi de ordinul milioanelor de kilometri, scaldānd planetele cele mai apropiate de Soare : Mercur, Venus, Pamānt si Marte. Fiind de un milion de ori mai putin stralucitoare decāt fotosfera ea poate fi observata numai īn timpul eclipselor totale de Soare sau cu un aparat special care acopera discul solar, numit coronograf si se prezinta sub forma unui halou argintat mai mult sau mai putin neregulat. Coroana este formata din suvite de gaz rarefiat care evadeaza īn spatiu dānd nastere unor particule īncarcate electric cunoscute sub numele de vānt solar. Viteza materiei ionizate īn vecinatatea Soarelui este mica (de ordinul zecilor de kilometri pe secunda) dar creste pe masura ce acestea se īndeparteaza ajungānd ca īn vecinatatea Pamāntului sa fie de aproximativ 350 km/s. Īn mod normal concentratia vāntului solar este de 5-10 particule pe centimetru cub .

Īn cadrul expunerii de mai sus straturile exterioare ale Soarelui (fotosfera, cromosfera si coroana) au fost privite ca niste paturi linistite īn care nu se īntāmpla nimic. Din observatii stim ca īn interiorul lor au loc procese active care se desfasoara sub diverse aspecte. Totalitatea acestor procese constituie asa-numita activitate solara. Īn ceea ce priveste activitatea solara ne vom opri asupra:

• petelor solare ale fotosferei
• protuberantelor din cromosfera
• eruptiilor solare

PETELE SOLARE

Dintre toate fenomenele solare, petele par a fi cel mai remarcabil mod de activitate solara. Acestea sunt usor de pus īn evidenta si au fost observate din timpuri stravechi . O pata solara este o for-matiune de culoare īntunecata care apare printre granulele fotosferice . La īnceput ea apare ca un por care se dezvolta si poate sa dureze cāteva saptamāni.
Culoarea īnchisa a petei se datoreaza faptului ca exista un efect de contrast īntre stralucirea normala a fotosferei si stralucirea petelor care au o temperatura mai scazuta (aproximativ 4230 grade Celsius). Dimensiunile, aspectul si pozitia petelor solare sunt variabile īn timp. O pata obisnuita are diametrul de circa 7.000-15.000 km, dar uneori pot ajunge la pāna la 50.000 km, iar īn cazuri exceptionale pot avea diametre mult mai mari (cea mai mare pata a fost observata īn 1947, ea avānd diametrul de 230.000 km ). Pentru a le putea vedea cu ochiul liber ( cu masurile de protectie corespunzatoare) diametrul lor trebuie sa fie de cel putin 40.000 km - probabil ca despre astfel de pete se vorbeste īn cronicile medievale. Pentru comparatie sa mentionam ca diametrul Pamāntului este de 12.740 km!
Din observarea petelor solare s-a constatat ca Soarele se roteste īn jurul unei axe care trece prin centrul sau. Sensul acestei rotatii, vazuta de pe Pamānt, este de la stānga la dreapta observatorului, adica de la est spre vest. Totodata s-a determinat ca viteza de rotatie scade de la ecuator spre poli, astfel īncāt perioada de rotatie este de 27 de zile la ecuator , respectiv de 34 de zile la poli.
Din studii statistice s-a constatat ca activitatea petelor solare, adica numarul lor si suprafata ocupata de ele variaza ciclic, cu o perioada de 11 ani - 1979 a fost un an cu activitate maxima, īn 7 ani scade la minim, dupa care īn 4 ani s-a atins iar un maxim īn anul 1990). Aceasta periodicitate se numeste ciclul activitatii solare si este foarte importanta deoarece odata cu variatia petelor solare au loc si alte variatii īn modul de manifestare a activitatii solare. Anul 1998 este un an īn care activitatea solara se intensifica , īndreptāndu-ne catre un maxim care se va atinge īn anul 2001.
Masuratorile spectroscopice au aratat ca īn petele solare exista un cāmp magnetic de circa 9.000 de ori mai intens decāt cel al Pamāntului. Petele solare se comporta ca polii unui imens magnet, ele aparānd de multe ori pechi avānd polaritati opuse.

PROTUBERANTELE

Protuberantele sunt nori de gaz incandescent care se pot observa sub aspectul unor tāsnituri ale materiei din cromosfera spre coroana. Protuberantele au forma unor suvoaie de apa aruncate de fāntānile arteziene sau pot aparea ca niste limbi de foc care se īnalta deasupra cromosferei. Acestea sunt mai putin stralucitoare decāt fotosfera si deci pot fi observate numai īn timpul eclipselor totale de Soare sau cu aparate speciale.
Unele din protuberante sunt calme, durānd chiar mai multe rotatii solare, altele se caracterizeaza prin dinamism si schimbari rapide. Aparitia acestora din urma este legata de petele solare.

ERUPTIILE SOLARE

Īn timpul unei eruptii solare o cantitate enorma de energie care se afla īn cromosfera si īn coroana este eliberata dintr-o data. Materia este proiectata īn coroana si deoarece particulele sunt accelerate la viteze foarte mari (150.000 km/h) ele sunt expulzate īn spatiul interplanetar, generānd rafale ale vāntului solar.
Īn vecinatatea Pamāntului viteza particulelor care formeaza vāntul solar este īn medie de 350 km/s si creste īn urma unei eruptii la 800 km/s. De asemenea, creste si concentratia lor, de la 5-10 particule/cm3 la 100 particule/cm3. Aceste perturbatii afecteaza cāmpul magnetic terestru, deformāndu-l. Particulele īncarcate electric, care īn mod normal sunt deviate de cāmpul magnetic terestru, urmaresc liniile de cāmp īn regiunea polilor si patrund īn atmosfera īncalzind-o, producānd raze X si gaze ionizate.
Ca efecte putem mentiona aurorele polare, perturbarea telecomunicatiilor, aparitia unor supratensiuni pe liniile de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distribuire a electricitatii; ca urmare a īncalzirii produse atmosferei, aceasta se extinde, ceea ce constituie o piedica pentru sateliti, avānd ca efect scoaterea lor de pe orbita.
Observarea Soarelui a pus īn evidenta faptul ca aparitia protuberantelor si a eruptiilor este strāns legata de prezenta petelor solare, īntreaga activitate solara avānd deci un ciclu de 11 ani Variatiile activitatii solare afecteaza clima de pe Pamānt. Astfel, perioada 1645-1715, īn care nu a fost īnregistrata nici o pata solara corespunde cu anii cei mai frigurosi ai "micii ere glaciare", o perioada īn timpul careia temperaturile au fost anormal de scazute īn Europa. Īncepānd cu secolul XX Soarele este mai activ ceea ce a produs o crestere usoara a temperaturii medii a Pamāntului.
Sus
cristib
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Mar 2008
Mesaje: 1246




MesajTrimis: 10 Iun 2009 22:08 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

CICLUL VIETII SOARELUI

Soarele a īnceput sa se formeze cu mai bine de 5 miliarde de ani īn urma dintr-un nor de gaz si de praf interstelar cu diametrul de 46 de ani lumina. Acesta radia putina energie si era īntr-un echilibru instabil: putea fie sa se condenseze, fie sa se disipe.
O perturbatie, generata de trecerea unei stele sau de unda de soc produsa de explozia unei stele apropiate, a initiat colapsul, norul īncepānd sa se fragmenteze. Īn urmatoarele mii de ani materia a īnceput sa se condenseze īn “globule”. Globula din care s-a format Soarele avea un diametru de 100 de ori mai mare decāt cel al sistemului solar actual si masa de 25 de ori mai mare decāt masa Soarelui.
Dupa 100.000 de ani el s-a micsorat īn a milioana parte din dimensiunea originala, fiind īnca de doua ori mai mare decāt diametrul sistemului solar. Temperatura a devenit suficient de mare pentru a produce radiatie infrarosie ceea ce a īncetinit colapsul. Din acest moment a devenit stabila īntr-o stare care poarta denumirea de protostea.
Īn numai cāteva mii de ani protosteaua s-a micsorat pāna cānd a devenit mai mica decat orbita planetei Mercur. Temperatura nucleului a crescut la cāteva milioane de grade, suficient pentru a produce fuziunea hidrogenului īn heliu. Astfel a devenit o stea adevarata si se gaseste īn aceasta stare de 5 miliarde de ani.
Īn zilele noastre Soarele este o stea stabila de vārsta si marime medie. Radiatia solara asigura Pamāntului clima, vremea si energia necesara formelor de viata.
Puterea emisa de Soare este de 383 miliarde de miliarde de MW, deci energia emisa īntr-o secunda este de 13 milioane de ori mai mare decāt energia electrica consumata de Statele Unite īntr-un an. Hidrogenul este suficient pentru ca echilibrul sa fie stabil īnca 5 miliarde de ani, timp īn care īn centrul stelei se formeaza un mare miez de heliu.
Dupa 10 miliarde de ani de stabilitate īn centrul Soarelui nu va mai exista suficient hidrogen; acesta se gaseste īn schimb din abundenta īn straturile exterioare unde reactia de fuziune a hidrogenului īn heliu va continua. Aceasta deplasare a reactiei de fuziune spre exterior va avea ca efect cresterea dimensiunilor Soarelui si totodata modificarea culorii sale spre rosu. Soarele va īnghiti planetele Mercur si Venus topindu-le, ajungānd chiar aproape de orbita Pamāntului. Vazut de pe Pamānt, acest glob rosu va acoperi cea mai mare parte a cerului. Dar omul nu va avea posibilitatea sa priveasca acest magnific spectacol cosmic, deoarece razele Soarelui dilatat vor īncalzi suprafata Terrei la 4000 grade Celsius si vor evapora tot ceea ce se afla pe planeta. Probabil ca pāna atunci oamenii vor fi plecati spre alta parte a galaxiei…
Īn final, dupa epuizarea heliului, fara combustibil si incapabil sa produca o presiune a radiatiei care sa mentina regiunile exterioare, Soarele va colapsa īntr-un corp de marimea Pamāntului. Temperatura din interior va fi insuficienta pentru fuziunea nucleelor de carbon (pentru aceasta ar fi necesara o temperatura de 600 milioane de grade Celsius), dar destul de ridicata pentru ca steaua sa apara ca alba-fierbinte. Va deveni o pitica alba, atāt de densa īncāt o lingurita de materie va cāntari o tona. Soarele va continua sa se raceasca sfārsind prin a fi incapabil sa maiemita lumina. Ramas fara energie va ajunge la temperatura spatiului.
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 11 Iun 2009 06:43 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mylar este de fapt denumirea comerciala pentru boPET (Biaxially-oriented polyethylene terephthalate). Acesta se foloseste in cele mai variate domenii de la impachetare in industria alimentara la izolator in medii extreme si ... filtru solar. Cel vandut sub denumirea "folie Baader" este fabricat cu mai multa grija si are proprietati optice controlate (mai bune).

http://en.wikipedia.org/wiki/PET_film_(biaxially_oriented)

Sper sa nu se supere nimeni Rolling Eyes
Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 11 Iun 2009 08:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Si totusi cei de la Baader afirma ca turbofilmul, aka suportul pt filtrul astrosolar in sine e cam departe de mylar.

Pentru info: http://www.baader-planetarium.com/sofifolie/sofi_start_e.htm

Cool

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 11 Iun 2009 14:00 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cand eram mic m-am uitat la Soare cu sticla afumata Smile In adolescenta m-am uitat la Soare cu filtru de sudura Cool In anii dinaintea eclipsei totale de Soare din 1999 m-am uitat la Soare cu un filtru facut din doua folii luate de la vanzatorii de flori din piata Rolling Eyes M-am uitat la Soare si cu filtru facut din floppy discuri Very Happy Pe atunci relatiile oamenilor obisnuiti cu vestul abia se infiripau. La scurt timp ma uitam cu filtru de la ThousandOaks Shocked Tu cu ce te-ai uitat la Soare? Sau te-ai uitat doar pe site-ul lui Baader ... fara filtru Laughing Am avut si folie de flor si filtru Baader. Crede-ma, e aceeasi tehnologie. Doar nivelul de calitate e altul. Este EU norm 89/686 Wink
Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 11 Iun 2009 14:16 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ha, ha...buna gluma Laughing
M-am uitat prin tot ce se poate uita (poate cu mici exceptii), mai putin sticla afumata ca e chiar periculoasa ideea; trec infrarosiile prin ea. Mi-am facut filtre din film de radiografie sau din nagative alb-negru care le-am pus la binoclu. Nu mai zic de filtre de sudura si altele . Cele mai bune rezultate le-am obtinut cu film de radiografie. Imaginea era galbena, normal, dar avea cea mai buna definitie dintre toate (filtrele facute in casa).

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 11 Iun 2009 15:02 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ai incercat floppy disc? Cauta (daca mai gasesti) din alea mai vechi de 5"1/4 sau 8" (da' din alea chiar ca nu cred sa mai gasesti Sad) eventual daca ai maxell sau 3M. Eu cu alea am vazut cel mai bine innainte de cele profi. Cu sticla afumata m-am uitat la eclipsa din 1961 cand aveam ... 7 ani Rolling Eyes Nici eu nu mai recoman nimanui sa foloseasca acum tehnica asta depasita Wink
Sus
Blakut
Membru
Membru


Data inscrierii: 03 Noi 2008
Mesaje: 1355

Motto: Per Aspera ad Astra. Sau cum era?

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 11 Iun 2009 15:06 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cand eram mic m-am uitat la soare fara filtru multa vreme. Obisnuiam sa ma uit minute in sir. Acuma am niste pete negre pe imagine Razz
_________________
Vizitati-mi blogul cu poze! http://blakutps.blogspot.com/

Unde-s multi puterea creste,
Da' gandirea nu sporeste...
Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 11 Iun 2009 15:38 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Cu floppy disk am incercat dar fara instrument. Din pacate cam greu de gasit in ziua de azi diskete din cele vechi, mari sa pun in fata obiectivului. Cu toate avertismentele parca nu prea am curajul sa incerc nici daca gasesc. Vorba aia, decat orb mai bine nu ma uit. Confused
Macar cu film de radiografie e cat de cat sigur, dar nu prea mult ca fiind negre se incing si oricum incepe sa se degradeze imainea. Deci cu mici pauze. Pana la urma daca nu esti sigur de filtru, tot proiectia e sfanta, daca permite instrumentul.

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
auriga
Membru
Membru


Data inscrierii: 22 Dec 2008
Mesaje: 2114



Localitate: Cluj-Napoca

MesajTrimis: 11 Iun 2009 16:01 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Blakut a scris:
Cand eram mic m-am uitat la soare fara filtru multa vreme. Obisnuiam sa ma uit minute in sir. Acuma am niste pete negre pe imagine Razz

off-topic:
salut, si eu am facut la fel, si credeam la fel, pana cand am dat de asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Floater
Sus
Andrei
Membru
Membru


Data inscrierii: 03 Sep 2007
Mesaje: 205



Localitate: Ploiesti

MesajTrimis: 11 Iun 2009 16:18 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Si eu am exact la fel - filamentele transparente din imagine, doar la un ochi am observat si nu atat de multe -max 2 filamente, insa nu le-am vazut decat de cateva ori cel mai des pe fundal alb bine iluminat - ecran tv
Sus
Doru Dragan
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Mar 2006
Mesaje: 4414

Motto: PER ASPERA AD ASTRA

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 11 Iun 2009 16:35 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Sa ne-ntelegem Smile Sper ca nu vorbesti despre utilizarea filmului de radiografie pus in fata ocularului Sad Exclamation Question Eu cand am vorbit de filtre m-am referit la cele utilizate pentru privitul cu ochii liberi sau pentru pus in fata obiectivului (fie refractor, fie reflector). Un filtru pus in fata obiectivului poate sa se-ncinga daca e negru dar nu are cum sa arda. Pus in fata ocularului ... belea MARE Shocked
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Observatii solare Du-te la pagina 1, 2, 3, 4  Urmatoare

Download topic
Pagina 1 din 4
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact