Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
Aspectul_cerului_-_09_01_2013_c2.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224027
Numar de utilizatori inregistrati: 2823
Cel mai nou utilizator inregistrat: IOAN MARINESCU
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 502 la data de Joi Mar 28, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Oglinda de 1,2 m a lui Herschel


Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Istoria Astronomiei

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
Stanescu Octavian
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Apr 2006
Mesaje: 3539



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 31 Ian 2016 11:48 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Daca se fac lunete cu simplete astept sa vedem cine o sa faca oglinda din bronz Smile
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 9469

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 31 Ian 2016 12:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Chiar, se găsește "speculum" pe undeva? Sau trebuie obținut de la zero, prin topirea ingredientelor, cupru, staniu și ce mai conține?
_________________
bino: 8x22, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
Telescoape RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5, Meade 90 F/10, ED80 F/6
MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH, 4"F/4.6
piston AZ mount (R), Vixen GP, minidob
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 31 Ian 2016 15:09 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

2SKY

Ai perfecta dreptate.
La oculare ?
Pai , depinde despre ce oculare vorbim.
Daca nu ma insel ,pe o fata de lentila fara AR se pierde 5% din lumina deci la un ocular Kepler se mai pierdeau 10% !?

Din aceasta cauza ,dupa inventarea acromatului , luneta era considerata a fi instrumentul astronomic prin excelenta.
La reflectoare se foloseau foarte adesea oculare simple , lentile convergente deci oculare Kepler sau divergente deci oculare Galilei.Pentru imagini mai luminoase !
Ocularele simple tip Kepler sau Galilei au fost folosite pe reflectoare pana la inceputul secolului XX.
Ultimul observator VIP , care a recunsocut ca foloseste si pretuieste ocularele simplet si in speta Galilei , a fost Grubb.
Inca imediat dupa 1800 au fost voci (William Kitchiner) care au combatut insa folosirea ocularelor simple deoarece corectia introdusa de un ocular compus ,Huygens sau Ramsden , produce efecte benefice mult mai mari decat pierderile cauzate de inca o lentila prezenta in drumul optic.
Unde este oare adevarul?

Deoarece folosesc oglinzi aluminizate , eu inclin sa fiu de acord cu Kitchiner :la modul general vorbind, ocularele compuse sunt de recomandat.
Atunci de ce folosesc chiar si eu atat oculare Kepler cat si Galilei ?
Kitchiner are dreptate ,la modul general,deoarece ochiul are parametri logaritmici : va sesiza (eventual) o reducere sau marire a luminozitatii cu 5% (ma indoiesc) sau 10 ( posibil ,pentru veteranii inraiti cu sute sau mii de ore de observatii si foarte familiarizati cu un anume telescop).
Dar impresia va fi izbitoare doar daca stimulul / fasciculul de lumina emergent va fi de cel putin 1.4 x mai intens decat precedentul.
Adica , un telescop ne va uimi doar daca are un diametru de 1.4 x mai mare decat al nostru ,cel cu care suntem obisnuiti.
Deci daca avem un telescop de 20 cm ,nu are nici un sens sa facem ''upgrade'' la 25 cm.
Musai trebuie sa fie la 28-30 cm.
Daca avem 30 cm ,trebuie sa facem ''uprgrade'' la musai 42-45 cm.
Altfel.... ''ne balacim in ape cunoscute''...

(Mi-e si mila de StarChild. Mr. Green
El daca vrea sa mai faca vreun upgrade , musai trebuie sa sara la cel putin 63-65 cm Exclamation )

Tavi Stanescu
Nu ma astept ca la noi sa apara cineva capabilsa slefuiasca oglinzi din bronz de telescop...

Erwin

Speculum nu se mai foloseste nimeni.
Frank Manasek ,ATM-ist inrait si membru ATM a turnat si prelucrat oglinzi din bronz de telescop.
A donat insa tot echipamentul incepand cu cuptorul de turnare la Springfield TM ...

Semifabricate plane se pot cumpara de aici ,pregatiti insa vreu 500- 1150 $ pentru un 5 inch...
Prelucrarea ramane in grija doritorului.

http://earthshakerfoundry.com/

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
Stanescu Octavian
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Apr 2006
Mesaje: 3539



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 31 Ian 2016 18:21 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La Speculum sau bronz nu stiu care e procedura finala de polisare o fi tot cu smoala dar ce oxid si lichid ?
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 31 Ian 2016 20:38 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Din ce stiu oxid de fier ca la sticla pe polisor de smoala - varianta clasica.
Dar dureaza mult mai mult si polisarea are loc efectiv doar dupa ce se atinge prin frecare un anumit echilibru termic deci reprizele trebuie sa fie foarte lungi.
De aceea exista desene cu Herschel caruia-i dadea sora-sa Caroline sa manance in timp ce polisa.
Daca se oprea ,se ducea de rapa repriza.
Bai si mai mare este cu slefuirea care este mult mai lenta ca la sticla iar bronzul nu permite prelucrarea mecanica.

Cel mai istet a fost Passemant care slefuia intai pana la abrazivul cel mai fin un model ,negativul oglinzii din sticla.
Folosea deci matrita convexa din sticla ca model pentru rama de turnare si turna oglinzile cu concavitatea necesara.
Apoi relua de la abrazivul fin oglinda dar scapa de degrosarea care-i naspa de tot in bronz.
Nici nu introducea tensiuni prin indepartare de material ,nici nu intra sub stratul superficial care-i cel mai fin ,cu cristalele cele mai uniforme.
De altfel ,datorita acestui procedeu ,la testele moderne , oglinzile lui Passemant dau rezultate neasteptate ,fiind in general ''limitate difractional''.
Nu-i rau pentru cineva slefuind oglinzi de telescop cu doua secole inaintea inventarii testului Foucault!

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
Stanescu Octavian
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Apr 2006
Mesaje: 3539



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 31 Ian 2016 20:58 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Degrosare saparea concavitatii se poate face acum pe strung digital sau CNC cu precizie buna de sfera apoi cu abraziv fin 400-600 800 1000 cam 5micr se aduce la luciu relativ . eu lucrez sticla si cu bronz ca matrita e mai sigur mai fin rezultatul . dar lasa bronzul o zeama neagra in scurt timp .
Sus
Herr_Alien
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 11 Noi 2010
Mesaje: 1079



Localitate: Brasov

MesajTrimis: 02 Feb 2016 10:49 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Taman ce mi-am adus aminte ca sunt cativa care slefuiesc oglinzi din aluminiu:

https://books.google.ro/books?id=nsJ41-tTj...mp;f=false

Din paginile care nu sunt in preview important e un detaliu legat de abrazivi si polisoarele de smoala (da, sunt mai multe!)

Oricum, banuiesc ca e mai usor de gasit o felie de mortadela de aluminiu decat una de speculum.



1.png
 Descriere:
 Marime fisier:  192.03 kb
 Vizualizat:  de 8281 ori

1.png



2.png
 Descriere:
 Marime fisier:  157.98 kb
 Vizualizat:  de 8281 ori

2.png



_________________
Alex
Astronomical Ephemerides
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 02 Feb 2016 17:12 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Herr Alien

Multumim pentru idee si detalii.
Foarte interesant si ,cum ai spus ,pare mult mai la indemana.
Aluminiul poate fi prelucrat prin aschiere pe un strung CNC ,sau chiar clasic , pentru degrosare.
Am fost curios ce material este cel folosit in prima faza de polisare si numit in extrasele date de tine drept ''pumice''.
Pai ,este vorba despre piatra ponce.
Pe vremuri se gasea in comert,oare acum mai este ?

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
jimao22
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Apr 2010
Mesaje: 2879

Motto: [descopera lumina]

Localitate: Ploiesti

MesajTrimis: 02 Feb 2016 18:22 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mircea Pteancu a scris:

Dar impresia va fi izbitoare doar daca stimulul / fasciculul de lumina emergent va fi de cel putin 1.4 x mai intens decat precedentul.
Adica , un telescop ne va uimi doar daca are un diametru de 1.4 x mai mare decat al nostru ,cel cu care suntem obisnuiti.
Deci daca avem un telescop de 20 cm ,nu are nici un sens sa facem ''upgrade'' la 25 cm.
Musai trebuie sa fie la 28-30 cm.
Daca avem 30 cm ,trebuie sa facem ''uprgrade'' la musai 42-45 cm.
Altfel.... ''ne balacim in ape cunoscute''...
Mircea


Indraznesc sa intru si eu ca musca in lapte aici, cu o mica observatie. Parerea mea este ca atunci cand discutam de un astfel de upgrade, facem referire la suprafete si nu la diametre, deoarece cantitatea de lumina ce va atinge retina este proportionala cu suprafata oglinzii / obiectivului si nu cu diametrul sau. Deci o crestere de 1.4x a intensitatii (pe care nu o contest) inseamna de fapt o crestere de sqrt(1.4) = 1.183 in diametru. Adica are sens cresterea de la 200 la 250 mm diametru, s.a.m.d.
Parerea mea doar...

_________________
https://astrodata.wordpress.com/
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 02 Feb 2016 20:11 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

jimao22

Eu chiar iti multumesc pentru interventie.
Una am gandit dar alta am scris... Surprised
Modul in care am inteles eu cele scrise de Bartels si ceea ce as fi vrut sa spun este : trebuie sa marim apertura de 1.4 x pentru a obtine o crestere impresionanta a senzatiei vizuale.


Acesta este articolul lui Bartels ''A New Way to Look at Things'' si asa am inteles aplicarea factorului de scalare fractal de 40% ,pag. 2/3 :

http://www.bbastrodesigns.com/A%20New%20Wa...Things.pdf

Pun si un screen-print cu frazele din articol care mi se par relevante .
De altfel , Mel Bartels s-a referit la factorul de scalare de 1.4 x de mai multe ori si in emailurile de pe ''ATMList''.

Factorul de scalare fractal suna simplu 1.4 x dar parametrii noii oglinzi pot varia ,raportat la cea veche si mai mica , cu patratul , cubul diametrului/diferentei , exponential sau dupa alte legi.

Nu am fost tare la Matematica niciodata , am avut doar intuitie .
Aceasta m-a ajutat sa scap cu bine din toata jungla examenelor de Mate...

Va rog insa sa ma corectati daca nu am inteles bine ,nu am nici un orgoliu de aparat, nu as vrea sa indrum gresit vreun suflet inocent de astronom amator incepator ... Twisted Evil

Mircea



Bartels.PNG
 Descriere:
 Marime fisier:  111.06 kb
 Vizualizat:  de 8222 ori

Bartels.PNG



_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Feb 2016 20:49 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Mircea, ai inteles bine.
Suprafata creste patratic cu diametrul, dar raspunsul ochiului este invers patratic. "Efectul patratic" se anuleaza la vizual (ramane valabil la astrofoto si la reclamele comerciale cu "adunatul luminii in galeti si bidoane"). Altfel spus, la aceeasi marire, stralucirea perceputa este direct proportionala cu diametrul pupilei de iesire (nu cu suprafata sau patratul diametrului).
In fine, ramane la latitudinea fiecaruia sa aprecieze cat este ceva spectaculos (eu consider dublul stralucirii ca sa ma dea pe spate).
Sus
Herr_Alien
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 11 Noi 2010
Mesaje: 1079



Localitate: Brasov

MesajTrimis: 02 Feb 2016 21:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Pumice - autorul recomanda Ajax. Eu folosesc (pentru "polisarea" tigailor) Cif, si detergentul se simte cu o textura foarte fina.
_________________
Alex
Astronomical Ephemerides
Sus
Stanescu Octavian
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Apr 2006
Mesaje: 3539



Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 03 Feb 2016 14:19 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Aluminiu e foarte moale adus la luciu perfect sau depus in vid pe sticla se matuieste si daca stergi cu servetel daca nu e acoperit cu strat dur de protectie .
Sus
StarChild
Membru
Membru


Data inscrierii: 29 Mar 2011
Mesaje: 1535

Motto: tata si sot in primul rand...restul neesentiale... :-)

Localitate: Timisoara

MesajTrimis: 03 Feb 2016 14:58 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

in regim industrial nu este posibil (nu e fezabil economic) sa se poliseze aluminiu la calitatea ceruta de in instrument optic/astronomic. De aceea, inca, aluminiu se depune ca supensie pe un substrat solid si polisat in prealabil (sticla).

Se practica lustruirea dar cerintele de ordin estetic nu sunt chiar echivalente cu suprafetele optica (adica o "suprafata polisata oglinda" in regim industrial nu este echivalentul unei "oglinzi" propriu zise)

problema aluminiului este ca oxideaza usor, oxidul de aluminiu fiind mai dur decat aluminiul propriu zis. Practic in timpul slefuirii aluminiului se elimina un "span" mult mia dur, care va zgaria suprafata respectiva. Un alt aspect este ca aluminiul are prostul obicei de a "incarca" sculele aschietoare, lucru de altfel ce se intampla si cu o scula abraziva (practic "dintii" sculei se umplu de aluminiu si aceasta nu mai aschiaza/poliseaza nimic)

@MirceaPteancu: ptr mine personal trecerea va fi la 400...candva... dar in echipa o sa ajung si la un 605...poate, depinde si de TaviS Razz

_________________
PIERDUT FOTON!!! DECLAR NUL !!!
Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 03 Feb 2016 20:01 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Culegerea de articole ATM din ''Scientific American'' descrie o prelucrare optica , cu pulberi abrazive in suspensie , cu polizari in mai multe etape si procedee.
Si in acel articol ,degrosarea se face prin aschiere ,urmata de slefuire din ce in ce mai fina +polisari.

Poate e bine sa reamintim ,asemenea oglinzi ,fie din bronz de telescop ,fie din aluminiu , ( fie lentilele simplet de la alt topic ) se fac doar in scop experimental , din curiozitate , ca distractie sau ca reconstituire istorica.
Nu sunt propuse in locul instrumentelor de baza.

StarChild

Pai , traditia cere ca ''Banatul sa fie fruncea...'' asa ca la voi regula de crestere instrumentala este 1.4 la cub !? Very Happy (sper ca n-o sa se supere nimeni , e un ''giouc'' )

Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Istoria Astronomiei Du-te la pagina Anterioara  1, 2, 3, 4, 5  Urmatoare

Download topic
Pagina 3 din 5
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact