[mak]

Ce impact are asupra performantelor unei oglinzi acoperirea acesteia? Mai exact, ce e de preferat: o oglinda de 6" cu reflectivitate ~99% sau una de 8" cu ~92%?
Din cate ma pricep eu si din ceea ce am mai citit, inteleg ca cea de 6" ofera o imagine mai luminoasa decat una de 6" obisnuita, dar nu reuseste sa se apropie de cea de 8" care ofera in plus o rezolutie mai buna.

Altfel zis, ce primeaza, apertura sau reflectivitatea in cazul de mai sus?

[neox]

As zice ca apertura. Dar nu strica nici reflectivitatea marita. Ideal ar fi apetura mare cu luminozitate maxima dar costurile ar fi mari. Oricum de la 92 la 99 e un pas foarte mic care ma indoiesc daca e chiar asa vizbil. Cat poti castiga la magnitudine 0,ceva... ? Nu cred ca se merita banii investiti in plus, mai bine rezolutie mai buna (normal figura ct mai buna a oglinzii nu mai intra in discutie).

[dragos.n]

O acoperire normala are intre 89% si 91%, dar are un grad mai mare de precizie in grosime. Astfel ea urmeaza mult mai fidel suprafeta oglinzii, si de aceea e preferata de multi astronomi amatori si din ce am vazut chiar si de cei profesionisti. Saptamana trecuta, pe National Geografic a fost un documentar despre realumunizarea oglinzilor de la VLT, iar acoperirea utilizata era simpla, cu reflexie de 91%.

Celelalte acoperiri, ''inbunatatite'', dau reflexie de 96%, 97%, 98%, in functie de fabricant.

Acoperirile dielectric, cu reflexie de 99%, au fost utilizate pana acum pe un singur tip de telescoape, noile Ritchey-Chretien de la GSO, dar nu cunosc sa fi aparut rapoarte sau teste independente despre ele.

Concluzie clara: apertura e mai importanta.

[Ovidiu M.]

Sa pun si eu o intrebare pe aici. Cat de proasta ar putea fi oare reflectivitatea unei oglinzi stock noi de pe un Dob Skywatcher? Eu acum cateva saptamani am ochit nebuloasa Orion si spre imensa mea stupoare imaginea era mai neclara si stearsa decat vazusem cu un an inainte prin astromasterul de 70 mm.... Observatiile sunt facute din aceeasi locatie. Or fi i ceva diferente de poluare luminoasa sa spunem, o fi avand un impact si faptul ca nu era bine aclimatizata oglinda, insa chiar in halul asta? Nici macar pe departe nu se apropie imagi nea vazuta de mine cu exemplele de ce ar trebui sa vezi printr-un dob de inch prezente pe net... Sa fi nimerit eu o oglinda extrem de nereusita?

Need help:D

[Oliver Dragan]

E cineva de pe forum care a trimis spre testare d-lui Stanescu o oglinda, parca era de la Skywatcher, si care, din cate am inteles, era de o buna calitate, chiar mai buna decat spun producatorii sai.
Concluziile le tragi tu....

Am gasit link-ul
http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?t=2130&start=0

[dragos.n]

Ovidiu, poate ca telescopul era decolimat.

Atentie, uneori (de cele mai multe ori) instrumentele pt colimare pot fi chiar ele decolimate si in loc sa faca ce ar trebui, mai mult strica. E valabil si pt Cheshire si pt laser colimatoare. Eu stiu cat de mult am lucrat ca sa aduc un laser colimator la un nivel acceptabil, adica eroare de 1 minut de arc.

[Stanescu Octavian]

In cazul lui O Danut poate fi vorba de o zi cu turbulente , neadaptare termica , decolimare, eventual s-a strans mult praf pe oglinzi.
Prin defocaliazare se vede rapid daca e decolimare sau turbulente.

[Ovidiu M.]

Nu stiu ce sa zic. Praf pe oglinzi nu prea este pt ca tin intotdeauna capacul pe tub, de colimat nu am verificat, insa maine o sa fac lucrul asta si daca este cat de cat colimat este si varianta asta exclusa. Ar ramane doua posibilitati: fie cerul meu este mai prost decat am eu impresia, iar in noaptea respectiva sa fi fost si conditii atmosferice proaste, fie ochii mei nu capteaza foarte multi fotoni.... Ma plangeam eu mai demult ca M13 il vad slab chiar si pe cer bunicel....

[Mircea Pteancu]

Demonteaza oglinda si priveste prin ea spre Soare sau un bec puternic.Vei afla ce calitate are metalizarea oglinzii tale.
Ref. la intrebarea metalizare normala versus metalizare super -reflectanta ,are sens sa vorbim la una si aceeasi oglinda si daca stabilim obiectivul de urmarit.Daca vrem magnitudine limita mai mare iar buzunarul ne permite,are acelasi sens ca si intrebarea daca vrem sa schimbam oglinda actuala cu una cu 5mm sau 10mm mai mare.Un ATM-ist scrie undeva ca cei care au asemenea obsesii ar fi recomandabil sa se programeze la ''shrink'' -nu trageti,citez din memorie.
Daca vrem contrast mai bun,e de preferat o metalizare normala ,de calitate insa.
OvidiuDanut,cred ca poti sa-ti evaluezi instrumentele doar punandu-le alaturi,observand aceleasi obiecte,folosind grosismente echivalente,poate ca in acea seara luneta de 70mm n-ar fi vazut mai nimic din M42.(Daca esti totusi prea dezamagit de el,eu mai am loc in curte,ii ofer eu adapost,ca-s tata Tereziu al telescoapelor) .
Intre telescoape de aperturi diferite dar de aceeasi calitate si schema optica,ar trebui sa invinga telescopul mai mare.Mircea

[theogon]

La aceiasi calitate de prelucrare a suprafetei oglinzii, lumina primita de ocular va fi proportionala cu produsul dintre suprafata si reflectivitate.
pentru oglinda de 6" avem 3,14 x 36 x 0,99 = 111,91
pentru oglinda de 8" avem 3,14 x 64 x 0,91 =182,87
Rezulta ca lumina primita de la o oglinda de 8" este mai mare decat lumina primita de la o oglinda de 6" cu raportul 182,87/111,91 =1,63
Daca reflectivitatile ar fi fist egale, raportul ar fi fost 1,77.

In privinta oglinzilor chinezesti, testele interferometrice de la Ciel et Espace dau rezultate bune, fiind mai bune decat ale altor firme cunoscute.

In fine, in privinta lui M 42, datorita pozitiei actuale (apropierea de punctul cardinal vest) am avut surprinderea sa-l vad mai nedeslusit decat in luna ianuarie.

[Mircea Pteancu]

Ciudat rezultatul francez,ca sa nu zic dubios;''rezultate bune, fiind mai bune decat ale altor firme cunoscute''. Si care alte firme isi executa produsele ...tot in China.Nu cu China este problema ci cu loturile executate, voit (au un ban si vor sa faca doi)sau fortat (nu au bani si fac piraterie din cauza de nevoi presante,de pilda este scadenta spaga pentru inaltii functionari comunisti care tin degetul pe butonul care inchide sau deschide poarta fabricii si care controleaza cine mai intra maine la lucru), de catre firmele chinezesti inafara cerintelor standardelor de calitate ISO9001/9002.
Pana la calitatea legendara a produselor japoneze din anii '60-'70 ,sau cele franceze Clave din aceeasi perioada...mai este cale de cateva sisteme solare.
Oricum acele ''alte firme cunoscute'' nu se numesc Zambuto,Royce sau Oldham.
Mircea

[Ovidiu M.]

Cred ca au fost si conditiile atmosferice foarte proaste. Plus ca eu am un neon stradal care-mi da stray light din plin. Am verificat astazi colimarea si era destul de buna. Am observat intre timp planeta Saturn si se vede bine definita.

[theogon]

Ma refeream la Skaywatcher fata de firmele "cunoscute" Meade sau chiar Celestron -percepute de unii ca fiind americane. Desigur ca o parte din oglinzile lor sunt fabricate tot prin China... dar asta e alta poveste.Si ma refeream la echipamentele accesibile cumparatorului de la noi care la banii dati, are macar un instrument decent (eroarea frontului de unda la oglinzile testate era de L/4) (Este vorba aici de instrumentele produse de Skaywatcher -sau ma rog de grupul Synta)
Tot testele interferometrice publicate, releva faptul ca firme ca Takahashi sau Intes Micro au produse de calitate (mult) mai buna, fapt reflectat si in pretul lor de cost.
N-am vrut sa dau nume de firme pentru a nu crea impresia ca am vreun interes comercial, iar parerea buna sau rea despre unele instrumente este personala, parere la care pot sa achieseze sau nu forumistii nostri.
Dar mai bine, cei interesati pot accesa site-ul Ciel et Espace rubrica instrumente, si putem dezbate rezultatele publicate de ei, care dupa opinia mea sunt cel putin interesante
Va doresc tuturor Sarbatori Pascale fericite!

[Mircea Pteancu]

De acord cu tine theogon,sper ca toata lumea a avut Sarbatori Pascale fericite!Si in modul cel mai clar nu am nimic cu produsele chinezesti.Ba dimpotriva,ce fericit as fi fost in tineretea noastra utecista,cei care am avut asa ceva,daca am fi avut extraordinara oferta instrumentala si de accesorii de acum.Cu instrumentele comerciale sunt cam paralel,nu am experienta,putinele de acest fel pe care le am fiind un Newtonian de 76mm F/9 ''Optus'' (se vindea acum vreo 10-15 ani in supermarketurile Lidl),Maksutovul de 100mm F/14 ''Teleskope Service'' inca fara montura si binoclurile.Am in schimb oglinzi excelente ''de marca'' executate de breasla de la Timisoara,Gavril Beches (2x125mm) si Stanescu Octavian (160mm),de catre renumitul Csatlos Geza din Ungaria (125mm+245mm), si una mica dar excelenta de 72mm de la Csillag Attila.Ultima de pilda fiind la F/11 ,ca apertura libera foarte apropiata de un acromat de 60mm,la ce-mi trebuie mie telescoape comerciale,si inca la lambda/4.Timp si putere sa folosesc ce am,asta-mi trebuie.Mircea

[theogon]

Ehei d-le Mircea, vorbiti de lucruri sfinte...
Daca ma gandesc am si ei pe acasa un telescop home made de 125 cu o oglinda slefuita (se pare) de Kulin Gyorgy si realuminizata la o fabrica de globuri. Cu instrumentul asta am observat calota polara a planetei Marte (se vedea clar si distinct) la marea opozitie din august 2003. Cum stateam la vreo 100 m de Observatorul Astronomic de pe str. Ciresilor, m-am bulucit si eu cu ceilalti vizitatori la observatii cu luneta coude de 6". Imaginea perceputa a fost dezamagitoare pentru mine - nici un fel de detaliu pe discul planetei care aparea totusi mai mare decat imaginea furnizata de micul meu telescop.
Si asta in conditii cvasi egale (aproape acelasi loc de observatie, aceiasi transparenta si cam la o ora distanta intre observvatii)
Totusi majoritatea amatorilor de astronomie (n-am zis astronomi amatori) nu au nici timp, nici energie si poate nici chef sa slefuiasca singuri o oglinda, iar pentru acestia industria le furnizeaza instrumente - la care pe vremuri nici nu visam.
Sigur instrumentele astea sunt cum sunt: unele mai bune, altele mai rele - dupa buget coane Fanica, dar macar potolesc arsita unora din noi de a putea vedea ceva sin spectacolul celest. Spuneati ca L/4 e putin, dar ce ziceti de L/1,7, si strehl de 0,56 -performante atinse de unele marci cunoscute -iarasi nu dau nume.
Desigur va dau dreptate, instrumentele home made nu au pret, pentru toti ceilalti exista mastercard.