[Dbird]

@cristib:
Despre cromatismul pe timp de zi spuneam eu ca este diferit functie multi factori: delimitare luminat/mai putin luminat, intensitatea luminii, directia razelor soarelui .... Astfel desenul de mai sus este facut perpendicular pe Nord, undeva la ora 11:00 spre 12:00. In alte conditii, de exemplu liniile galbene pot disparea (pot schimba culoarea), linia diagonala poate fi diagonala coboratoare sau lipsi. Cat despre cele orizontale, acestea isi pot schimba culoarea .... dar nu dispar.
Discutia cred ca se refera mai mult aferent dreptunghiului central si la grosimea liniilor colorate din jur(eliminam din variabile dar tot ramane fie si semi-relativ).
Este motivul pentru care doar cand liniile sunt mai groase intervin in review. In cazul de fata , faptul ca acestea sunt identice cu cele ale lui CZ Conquest am considerat ca sunt neglijabile. Emiterea unui review este destul de ampla si mancatoare de timp astfel incat pot aparea multe omisiuni. Dar tot ce intereseaza poate fi testat, adaugat ulterior urmare a discutilor intre noi.

[Stanescu Octavian]

este foarte simplu . se priveste marginea lunii total iluminata cand e mai sus nu la rasarit . se plimba aceasta margine avand contrast mare pe fondul intunecat al cerului si asa vom vedea muchia daca este perfecta fara umbre color perceptibile deranjante sau are de toate curcubee . se misca din centru campului pana la margini . se vede clar unde e urat desigur spre margini sunt culori la toate instr cu sticla refractie . mai mica dar nu zero la cele cu ED apo si zero culoare la oglinzi . pentru astronomii amatori conteaza aberatia -prejudiciu la astre: planete luna stele puternice . pentru zi vanatorii padurarii militarii alpinistii-excursionistii nu sunt tare pretentiosi .

[zoth]

Recent am avut pentru o perioada de o saptamana la teste, un binoclu Lacerta Prime ED 10x42. Nu am in intentie sa-i fac un nou review ci mai degraba sa prezint cat se poate de concis cateva aspecte pozitive si mai ales negative pe care le-am vazut si simtit la acest binoclu.

Prima impresie pozitiva ar fi tonul spartan al binoclului pe care il simti la primul contact: constructie simpla dar robusta si bine inchegata, in principal metal si sticla cu unele accesorii din plastic si cauciuc.
Tonul acesta placut la vedere, plateste insa un pret destul de mare, priza mainilor direct pe metal este neplacuta mai ales pe vreme rece dar nu numai. Indiferent de tratamentele electrochimice aplicate pe tuburile binoclului, contactul direct intre maini si metal ramane unul neplacut. In plus, lipsa tesiturilor (de pe tuburi) pentru degetul mare vaduveste priza de o referinta utila.
Optic, binoclul arata o imagine curata cromatic, cu luminozitate mare si contrast bun, o imagine de-a dreptul taioasa. Ca aspect negativ as semnala reglajul foarte critic al IPD-ului si asta nu din punct de vedere mecanic ci optic. M-am chinuit mult sa nimeresc un IPD corect, aveam senzatia ca ba ma trage de un ochi, ba de celalalt, ba de amandoi. In disperare de cauza, am luat binoclul meu 8x30 si am tras de tuburile Lacertei pana am facut corespondenta intre oculare. Dupa aceasta barbarie totul a fost ok, vizualizare normala in ambele oculare. Reglajul asta critic ma duce cu gandul ca prismele Lacertei au fost taiate la limita minim posibila.
Pana aici, un binoclu excelent pentru observatii terestre diurne. Seara pe cer lucrurile se mai schimba nitel, imaginea lunii, a lui Jupiter si Saturn corecte, atat cat poate un 10x insa stelele mai luminoase raman usor mai mari decat ar trebui sau mi-ar place mie. Ar fi o exagerare sa spun ca Prime face stelele "grase" dar nici cum trebuie nu arata, lumina nu este stransa suficient de bine. La magnitudinea stelara am facut teste comparative cu panarama mea de binoclu 8x30 in mai multe seri. Cu mare greutate am gasit intr-o singura sedinta doua stelute vizibile in Lacerta cu vedere indirecta pe care nu le-am putut detecta in 8x30. Stelele erau atat de palide in Lacerta incat erau foarte greu de detectat si cu vederea periferica, erau doar momente de aparitie dupa care se volatilizau. Asta m-a determinat sa am ceva dubii cu privire la transmisia de lumina. Din aceasta cauza dar si din aspectul stelelor nu as recomanda acest binoclu pentru astro.
Cam asta a fost experienta. Dupa mine performantele optice ale binoclului nu justifica pretul de comercializare.

binoclistul Grushkin

[zoth]

Un post scriptum la interventia de mai sus:

comparatia facuta mai mult in joaca intre cele doua binocluri in ce priveste diferenta de magnitudine mi-a ridicat serioase semne de intrebare mai ales cand am realizat ca intre 30mm si 42mm este un factor de multiplicare de 1,4 altfel spus, obiectivul de 42mm colecteaza de doua ori mai multa lumina decat cel de 30mm. Imi pun intrebarea daca e normal sa vad o diferenta atat de mica si greu de cuantificat intre cele doua sau se intampla ceva? O fi din cauza cerului prost de aici sau motivul e altul?
Din punct de vedere functional intre cele doua binocluri nu exista diferente decat la sistemul prismatic:

porro - 4 treceri aer sticla, 4 reflexii interne
schmidt pechan - 4 treceri aer sticla, 6 reflexii interne*

* a doua reflexie din prisma pechan e un pic mai ciudata in ideea in care unghiul de incidenta e mai mic de 45 grade si ar necesita o suprafata cu ceva depuneri speciale.

Ce parere aveti? Gasiti vreo alta explicatie la fenomenul mentionat mai sus?

[nobody]

Poate pupilele de iesire diferite au un pic de influenta + dificultatea de a regla IPD + "dar nici cum trebuie nu arata, lumina nu este stransa suficient de bine".

[catalin dumitru]

Din câte știu eu , diferența o face prisma Schmidt . Suprafețele de intrare și ieșire , ori trebuie să aibă o depunere specială , ori deloc . Asta în cazul cel mai obișnuit , când sunt folosite ambele laturi ale acoperișului, pe toată lungimea lor .
O depunere clasică pe toată suprafața de intrare și ieșire , ar strica reflexiile totale nr.1 și nr.4 , în ambele sensuri .

Adică , antireflexul pentru intrarea în juma'de prismă , strică reflexia totală pentru ieșirea din cealaltă jumătate a prismei .

În ceasloavele de optică se specifică o pierdere de 10% , la sistemul roof-Pechan fără depuneri anti-reflex .

[zoth]

Multumesc pentru raspunsuri

Este posibil ca fenomenul observat sa fie un cumul de cauze minore, mai putin cel care tine de reglarea IPD despre care v-am povestit cum am rezolvat-o. Dupa aia am eliminat-o din ecuatie.

In ce priveste reflexiile, ma refeream la cea secundara de pe prisma Pechan care necesita o suprafata reflectanta gen oglinda ca in desenul de mai jos. Mazgaliturile nu-mi apartin, asa am gasit materialul.

[catalin dumitru]

Posibil să ai dreptate , dacă ne luăm după gradul de reflectivitate , din câte știu eu , la argint acesta scade destul de dramatic la lungimi de undă mai mici de 450 -460 nanometri . Poate de aceea , prisma Pechan argintată face mai palide stelele albastre .

[zoth]

Nu sustin ca asta e cauza, dar ma intreb daca nu contribuie si aspectul asta la rezultatul final

[tudor]

S-ar putea sa fie un cumul de factori deja amintiți de voi. Transmisia luminii mai slabă pe lungimea de undă albastră e prima care îmi vine în minte. Iar al doilea, poate fi și calitatea cerului mai slabă care limitează observațiile la o anumită magnitudine. Ar fi meritat reîncercată comparația pe un cer cu transparență mai bună!

[zoth]