[catalin dumitru]

Am în cap de mai mult timp o idee legată de minimalizarea efectului obstrucției și poate primesc ceva sfaturi de la cei pricepuți în ale reflectoarelor .

În principiu , e vorba de un telescop newton cu oglindă secundară foarte mică , plasată doar cu puțin înaintea focalei oglinzii principale .
Din cauză că suprafața focală ar fi foarte departe de focuser , imaginea va fi captată cu un microscop cu distanță de lucru mare (mă pricep destul de bine să construiesc din astea ) .

Avantajul ar trebui să fie dat de pierderea mai mică de energie în discul Airy .

Două întrebări :
1) a încercat careva așa ceva ?
2) care ar fi dezavantajele unui asemenea sistem ? Mă gândesc la chestii legate de câmpul accesat sau la gradul lui de iluminare , dar aici sunt total în ceață ( până acum m-am jucat doar cu refractoare )

Orice comentariu e binevenit , mulțumesc anticipat !!

[Mircea Pteancu]

Catalin

Foarte interesant subiect !
Telescopul pe care l-ai descris este (in parte) ceea ce s-ar putea numi '' le telescope de Leon Foucault''.
Te invit sa citesti articolul scris de William Tobin intitulat ''Evolution of the Foucault-Secretan telescope''.
In mod deosebit, vezi schita din josul paginii 13.

https://www.researchgate.net/publication/3..._TELESCOPE

Revin ... acu' ma duc sa mananc mamaliga cu branza de burduf si smantana.

Mircea

[mmarin]

Dacă n-am înteles greșit, tu propui să plasezi în fața secundarei un obiectiv de proiecție și să examinezi imaginea proiectată prin ocular. Atâta timp cât nu cauți să obții un câmp larg, rezoluția sistemului optic poate fi virtual egală cu maximul teoretic. Dar același rezultat poate fi obținut cu un raport focal mai relaxat, o primară doar ceva mai mare și o secundară mică. Pentru duble, un newton cu obstrucție de 18% e greu de deosebit în ceea ce privește puterea rezolvantă de un refractor de top cu aceeași apertură. Diferențele sunt decelabile doar în ceea ce privește detaliile cu contrast mic - planete, deep sky - și țin mai mult de controlul luminii parazite și de limitele ochiului uman.

[catalin dumitru]

[mmarin]

Acu' pricep ce spui, ai avea o obstrucție neglijabilă dar un ansamblu optic destul de voluminos în locul focuserului clasic. Teoretic, nu văd nimic greșit; practic, ar fi mai eficient să alegi o primară mai mare.

[catalin dumitru]

Nu iese chiar așa de mare "ocularul" cu pricina . Am reușit cândva să meșteresc unul lung doar de vreo 10 cm și cu distanță de lucru de vreo 15 cm . Trebuie un ocular propriu zis cu focală mică și un mic obiectiv cu focală lungă . Practic e o mică lunetă focalizată pentru distanță mică .
Din cauza asta , imaginea va fi dreaptă .
Pe mine mă interesează mai mult eventualele probleme legate de vignetare , mărimea câmpului accesat , gradul lui de iluminare , etc ...

[gpaunescu]

Eu nu ma pricep la optica , dar imi place sa citesc ce fac altii.
Am gasit mai de mult linkul asta:
https://garyseronik.com/the-big-red-one-my...reflector/

Poate e de ajutor.

[Mircea Pteancu]

O imagine= o mie de cuvinte, zis-a cineva tare intelept.

Atasez schema telescopului Foucault, asa cum a fost realizat de catre Gustave Froment pentru 'l'Ecole Polytechnique'' ... pe la 1857 ... toamna.
Influentat de lectura cartilor lui Kulin, pana la lectura articolului lui Tobin, eram convins ca Foucault a folosit ca ocular un microscop.
Tobin insa explica cu claritate ca avem de a face cu o pereche de lentile-releu care ''muta'' planul focal din interiorul telescopului undeva langa peretele tubului unde imaginea este examinata cu ocularul.
De aceea, Tobin atrage atentia ca schema din atasament, preluata din cartea lui Adolf Ganot, contine o eroare: daca razele de la obiectiv se intersecteaza in focar, inainte de prisma, ele nu mai pot forma imaginea extinsa ''ab'' dupa prisma.

Ca sa imi dau parerea cu privire la intrebarea lui Catalin.
Daca vei folosi un microscop ca sistem ocular, atunci eu cred ca se vor dezlantui toti demonii aberatiilor optice. Ba s-ar putea sa si apara vreo cativa noi, nemaivazuti ...
Dar daca vei folosi un releu de buna calitate, sunt sanse mari ca totul sa fie bine.

Ce releu sa fie ?
Sa zicem ca doua obiective de binoclu de calitate, de 30mm diametru si 120mm focala.
Puse ''bot in bot'', aproape atingandu -se vor avea focala de aprox. 60mm.
Imaginea data de oglinda obiectiv va trebui sa se afle la 2x 60mm=120mm iar planul focal final ( sau ''mutat'') va fi la 120mm in spatele releului. Acolo se pun ocularele.

Luneta descrisa de tine, cred eu, va functiona daca va fi focalizata pentru infinit, deci sa lucreze cu raze paralele. Pentru aceasta, va fi nevoie de ocular care sa lucreze cu oglinda si sa asigure fasciculul de raze paralele care sa intre apoi in luneta - telescopul secundar.
Am vazut undeva un asemenea sistem in care amatorul (Dick Jacobson?) viziona imaginea reflectorului sau de 50cm diametru cu o luneta care aducea imaginea la capatul de jos al mamutului. Asta-i ideea, ca realizarea era ceva mai complicata, gen periscop.

Mircea

[catalin dumitru]

Mulțumesc pentru ajutor nene Mircea !

O să văd cum stă treaba după ce voi înjgheba un asemenea sistem . Eu l-am imaginat pentru oglinzi cu raport focal mic , adică acolo unde în mod normal e nevoie de o secundară destul de mare . Am prin casă niște oglinzi de 80 mm "scurte" , pe care nu am apucat să le testez . Poate vreuna e parabolică și are să mă lămurească .

Pe de altă parte , sunt convins că privitul prin microscop nu are cum să dăuneze imaginii . Cu atât mai mult cu cât curbura câmpului la oglinzi e inversă față de cea a refractoarelor . Exact ca la microscoapele obișnuite .

Mă aștept ca suprafețele focale să se pupe mai bine decât în cazul refractoarelor .

[Mircea Pteancu]

Catalin

Acum, daca ai atins tu subiectul ...
Ma intrebam oricum in sinea mea de ce vrei sa te complici cu n-spe elemente optice suplimentare daca ceea ce doresti este ''sa spargi duble'' ?
Sa ai obstructia centrala mica ?
Crede-ma, am fost un adept fanatic al obstructiei minime.
La ''Ratusca cea urata'', atunci cand i-a venit vremea, am avut de astupat 17 gauri devenite inutile.
Toate erau urme a tot felul de prisme, prismulite, oglinzi de xerox si - in final - secundare schimbate de-a lungul a vreo 20 de ani, in ideea de a avea obstructie mica, cat mai mica.
Nu serveste la nimic.
Am ''spart'' duble la limita telescopului de 0.9'' cu obstructie de 28% ( secundara de 35mm la principala de 125mm).
La dobul de 250mm ating fara probleme 0.6'' cu secundara de 25% (secundara de 63mm).

Dar ideea unui telescop cu releu e grozava, sunt foarte curios de rezultat.
Convingerea mea, la aceasta ora si zi: calitatea optica este Regina Absoluta, restul i se supun fara cracnire.

Bafta la bricolat, Mircea

[catalin dumitru]

[Mircea Pteancu]

Catalin

Stai cuminte, nu-ti fa griji, oamenii care au toate doagele ''face bani nu se zgaieste la stele'' !
Asemenea altora - nu zic cine - esti cam vechi pe aici ca sa-ti mai faci asemenea probleme.
Pasiunea asta pentru Astronomie trece numai cu Gropanil si Cimitirol ...

Numai pentru rezolvat duble, nu cred ca merita efortul. Telescoapele pentru duble sunt ca oamenii. Se nasc pentru asta ... sau nu. Daca nu, poti sa faci orice, nu va functiona, nici telescopul si nici observatorul.
Daca nu ''vedeam'' chestia asta, as fi fost inclinat sa nu o cred. Dar exista astronomi amatori - si se pare ca-s mai multi decat s-ar crede - care pur si simplu nu vad stelele duble stranse.
Iar in privinta telescoapelor pentru stele duble, lucrurile stau asa cum a spus-o Sherburne Wesley Burnham : '' Un telescop ori este bun pentru stele duble, ori nu-i bun de nimic''. Acel ''nimic'' trebuie inteles tot referitor la duble. Adica nu exista trepte de genul: acest telescop e bun pentru duble pana ''aici'', acela e bun pana un pic ''mai incolo''. Daca e bun, e bun pana la limita iar daca nu, se balabaie la orice mai dificil ca Albireo. Indiferent de schema optica, obstructionari, oculare etc.

Lucrurile se schimba insa la un telescop planetar. Acela este un domeniu mai dificil,mai pretentios.
La reflectoarele planetare, obstructionarea centrala conteaza mult. Acolo, chiar daca optica este de calitate, conteaza sa ai si secundara mica, sa lipseasca reflexiile si lumina parazita etc.
Reflectorul lui Seronik, sugerat de Gabriel, este optimizat pentru planete. Si, desigur, va da rezultate si la duble. Daca oglinda principala este de calitate optica buna. Daca nu, nu.
Primul meu dobsonian de 160mm a fost avut raport F/9.16 si chiar ca a dat imagini planetare bune. A avut o secundara de 22mm deci obstructionare de 14%.

Succes, Mircea

[mihaig]

Pentru mine,la newtoniene planetare conteaza marimea si calitatea primarei,o secundara buna,(d-aia folosesc numai de la Antares) si un binoviewer bun.Chiar cu oculare medii,folosind 2 ochi vei rezolva mai multe detalii decit in modul ciclop,din cauza ochilor relaxati.De asemenea,"floater-ii" din ochii mai batrini dispar in modul bino,in special la magnificatii mari.

Aici sunt cele mai bune link-uri ale mele despre newt planetare:

https://www.cloudynights.com/topic/24123-r...ntry305201

https://www.cloudynights.com/articles/cat/...ctor-r2983

https://www.cloudynights.com/topic/276783-...try3522048

[Erwin]

Ca fericit deținător al unui telescop newtonian planetar excepțional, foarte bun și la duble, cu oglinzile de la mister David Hinds senior am fost foarte contrariat de micuțul Discovery de 4 țoli pe care l-am primit și m-am uitat prin el, avea o secundară imensă, aproape dublă față de cea a lui Hinds și o cotire uriașă, cu un focuser bun pentru un refractor. Înlocuind secundara cu cea mai mică secundară pe care am găsit-o de cumpărat la Astrovest și schimbând de fapt toată construcția, am păstrat numai primara, a ieșit un mic telescop suficient de bun ca grab&go și suficient de bun ca să horărăsc să-l păstrez, pentru că am putut pune barlow 2.25X și vedea detalii planetare pe care nu credeam să le pot vedea cu un newtonian atât de mic și de scurt.

Așadar sunt un ferm susținător al optimizării telescoapelor newtoniene în caz că nu au fost făcute cum trebuie din fabrică sau din nepricepere.

Sunt curios de această abordare și dacă cineva este în stare s-o pună în practică, sunt sigur că acela se numește Cătălin.