[Mircea Pteancu]

Multumim !

Armand le-a continuat dintr-o locatie si mai buna, in seara urmatoare.
Eu a trebuit sa ma multumesc cu observatii din oras.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Fiind o vreme ingrozitoare din punct de vedere astronomic ( nu ca timpurile ar fi mult mai bune ), ce poate ''omul astronomicos'' sa faca decat sa citeasca sau sa rascoleasca prin arhive.

Cautam cu totul altceva cand am dat peste o poza a roiului deschis M29, luata in 23 (?) Februarie 2017 cu dobsonianul ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9 in modul afocal si prin aparatul foto compact Nikon S3300.
Grosismentul folosit a fost 35x, deci am folosit ocularul Plossl 25mm.
Atasez atat poza ''bruta'' cat si prelucrarea ei, facuta azi in Gimp.

Acelasi tratament aplicat pozei roiului M39, aceeasi data, acelasi echipament, poza brut si prelucrata azi in Gimp.

Iar pe 13 Februarie (?) 2018, am pozat cu acelasi echipament (?) roiul deschis M44.
Vedem din nou poza bruta si cea prelucrata azi in Gimp.

E grozav, iata cat de mult conteaza la o ciumafaie niste tzaztze de silicon si o subtila tencuire cu rimel si alea - d'alea...

Mircea

[Mircea Pteancu]

Alt imn observational, ''Stargazer'' cu Rainbow :

https://www.youtube.com/watch?v=rVXy1OhaERY

La Arad a nins inca de aseara.
Asa ca numai Astronomie ca mai sus : ''Where is the star ? Is it far ? ''

Mircea

[Mircea Pteancu]

Camille Flammarion, a scris despre galaxia M 89 urmatoarele:

''Tous ces nebuleuse (84 a 92) ont ete decouvertes la meme nuit, comme les fleures d'une meme champ que l'on cueille a la meme heure''.

adica :

''Toate aceste nebuloase ( de la 84 la 92 ) au fost descoperite in aceeasi noapte, precum florile aceluiasi camp culese la aceeasi ora''.

Incepand cu Albumul Messier al lui Mallas si Kreimer din 1987, am citit mai multe carti despre Catalogul Messier.
Dar abia in aceasta seara, citind randurile lui Flammarion m-a lovit evidenta: Charles Messier a descoperit intr-o singura seara noua (9) obiecte; dintre acestea opt sunt galaxii iar M92 este un splendid roi stelar sferic.
Aceasta s-a intamplat la 18 Martie 1781, intr-o zi de Duminica.
Sa ne amintim ca la 13 Martie 1781 a fost descoperita planeta Uranus de catre Herschel. Aceasta s-a intamplat in ziua de Marti a aceleiasi saptamani.
Deci Marti, Herschel descopera planeta Uranus iar Duminica, Messier descopera noua obiecte ale cerului profund. Obiecte printre care se numara galaxia M87, una dintre cele mai mari galaxii dintre cele cunoscute, stapana roiului de galaxii din Virgo.

Cred ca aceasta a fost una dintre cele mai productive saptamani din Istoria Astronomiei.

Revenind la ''oili'' noastre, m-am cam balbait cand a fost sa-mi amintesc cam pe unde se afla mai multe dintre aceste obiecte si cum arata.
Bine cunoscute imi sunt M84 si M86 deoarece sunt obiectele cele mai luminoase din Lantul Markarian.
De M87 imi amintesc iarasi ca fiind galaxia la care ''cotesc'' spre Lantul Markarian iar M88 si M90 sunt ''vecine'' cu Lantul.
M92 este un obiect des observat de mine.

Dar unde se afla si cum arata M85, M 89 si M91 ? Tabula rasa !
In plus, exista obiecte Messier pe care le-am observat foarte rar. De pilda, pe M68 l-am gasit numai de doua ori notat in jurnalul meu de observatii.

Asa ca voi relua observarea sistematica a intregului Catalog Messier.
Sunt curios daca exista si alti amatori interesati intr-un asemenea proiect observational ?


Mircea

[Mig71]

Si eu am dorinta ca in anul ce urmeaza sa reusesc observarea tuturor
( sau macar aproape tutoror )obiectelor din Catalogul Messier.
Inca stau prost la capitolul teorie si pozitionare dar in perioada urmatoare , care este destul de nefavorabila observatiilor, mi-am propus sa mai citesc si sa fac un plan de observatii pe anotimpuri.

[Mircea Pteancu]

Gelu

Am intrebat deoarece o calatorie in doi este mai placuta decat de unul singur.
Si pot sa ni se alature si altii, ii asteptam cu drag.
Nu te obosi sa faci planul pe anotimpuri, el exista gata facut, l-am folosit in prima tura Messier.
Cred ca cel mai bine va fi sa incepem un topic separat.

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Vineri 16 Februarie am facut observatii cu newtonianul de 148mm F/5.
Am folosit urmatoarele ocularele, cu grosismentele aferente: XCel 25mm/ 30x + TS 7mm UWA/ 107x + Radian 5mm / 150x + Radian 3mm / 250x.

Observatii:

- M42-M43 cu Trapezul x 4 * , in Orion
- Iota Ori ca tripla
- NGC 1981 cu STF 750, rezolvata si separata la 30x
- M35 cu NGC 2158, nerezolvata, slab luminos
- NGC 2169 / Roiul ''37'' cu STF 848 rezolvata si separata la 107x
- NGC 2264 / Christmas Tree Cluster
- NGC 2244 / roiul asociat nebuloasei Rosette, rezolvat
- Epsilon Mon/ STF 900, rezolvat la 30x
- M48 si M50,ambele sunt roiuri de forma triunghiulara
- M41, rezolvat cu multe stele dintre care HIP 32406 este o stea oranj
- M93, rezolvat in stele, contine in centrul sau un asterism stelar in forma de Y
- M44, fara cuvinte dar intra numai in campul de 30x
- M67, rezolvat in foarte multe stelute slabe, doar lucida este luminoasa si alba
- Am rezolvat si separat la 107x : Castor ca tripla - k Gem, are Delta m mare, companion slab luminos-Delta Gem, arata superb la 107x - Lambda Ori ca tripla - 88 Leo - 81 Leo - 90 Leo ca tripla splendida - 54 Leo
- Am rezolvat la 150x, cu Radian 5mm : Iota Leo - Theta Aur ca tripla, e o stea dificila - 6 Leo -Alula Borealis - Alula Australis
- Tot la 150x am reobservat steaua carbon R Leo
- Singura stea dubla care a pretins marirea de 250x, obtinuta glorios cu ocularul Radian 3mm, a fost Omega Leo, cu separatia de 0,93''. Dubla a fost excelent rezolvata si separata si arata in ocular ca o bicicleta traversand destul de repejor campul vizual , cu loc berechet pentru pedale intre stelele componente.

Superba imagine a lui Omega Leo m-a ridicat pana in al noulea cer, am plecat multumit la somnutz.

Din jurnal, observatii recente neraportate :

Luni 29 Ianuarie, dobsonian ''Ratusca cea urata'' D=125mm F/6.9, ocular ortoscopic IOR 21,5mm/ 40x + ortoscopic 4mm/ 216x:

-M42+M43, slab luminoase
-NGC 1981
-M45, incape doar cam 89% in campul ortoscopicului IOR
-Iota Ori ca tripla + NGC 1980 la 40x ( roiul ''semiluna'' + nebuloasa slab luminoasa, vizibila fara filtru)
-Trapezul lui Orion cu patru stele
-Mintaka, rezolvata
-Rigel cu companionul bine vizibil la 216x / orto 4mm
-Lambda Ori ca dubla, C nu s-a vazut
-Zeta Ori ca tripla la 216x
-Sigma Ori ca tripla, cu doi companioni la Est. Companionul vestic, doar uneori, cu vedere periferica
-52 Ori cu discuri Airy tangente si foarte pufoase
-32 Ori, rezolvata si separata
-Eta Ori, rezolvata si separata
- M37 - M36- M38 - NGC 1907
- M35, rezolvat
- M41, rezolvat
- Castor, tripla superba
- Delta Gem, rezolvata si separata
- Eskimo Nebula, gasita la 40x, steaua centrala vizibila numai cu vedere periferica, intermitent, la 216x
- M 79, obiect cetos, foarte mic, foarte slab luminos, nerezolvat
- HJ 3752 de la Vest de M79, rezolvata si separata ca tripla

Joi, 8 Februarie, newtonian D= 148mm F/5, cu ocularele XCel 25mm/ 30x + TS 7mm UWA/ 107x + Radian5mm/ 150x + Radian 3mm/ 250x :

-centrare cautatoare pe Rigel. Companionul se vedea cu telescopul neechilibrat termic , la 107x
-Trapezul lui Orion cu patru stele
-M42+M43+ steaua lui Huygens, in nebulozitate; variabila GVT 3 din M43
-Iota Ori ca tripla + NGC 1980 ( roi de 6 * + usoara nebulozitate)




Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

(continuare Joi 8 Februarie )

-NGC 1981 + STF 750, rezolvata -separata

-am parcurs din nou Lista lui Lockyer: Rigel cu companion bine vizibil - Mintaka / 40x - Zeta Ori, rezolvata si separata cu dificultate la 150x - Sigma Ori, separata cu trei companioni iar STF 761 ca tripla - Lambda Ori - 52 Ori, rezolvata la 150x si separata la 250x

-32 Ori/ rezolvata la 150x si separata la 250x
- Eta Ori / rezolvata la 150x si separata la 250x

- steaua subarc 7 Tau, tinta principala a serii vazuta ca stea tripla: AB cu discuri Airy tangente la 150x, rezolvata si separata la 250x.
Aceasta a fost tinta principala deoarece de la punerea in functiune a telescopului reconstruit, am insistat sa testez rezolutia telescopului. Am observat in repetate randuri AB tangente, sub forma de cifra ''8'' dar conditiile nu au permis atingerea rezolutiei teoretice.
Dupa criteriul Dawes, rezolutia acestui telescop este de 0,78''.
Incertitudinea a fost ridicata. In aceasta seara, am rezolvat si separat 7 Tau AB in stele cu puntita de cer intre ele. Separatia lui 7 Tau este de 0,78'', egala cu cea teoretica, dupa criteriul Dawes.
Oglinda D=148mm F/5 este BUNA !

-am mai observat roiul ''37'' / NGC 2169
-M79 a fost abia vizibil
-M78. slab luminos la 107x/ TS 7mm
-NGC 1662
-M35 si M36, apoi au venit norii
- doar Sirius se mai vedea spre Sud, intr-o pata mare de cer senin. Am incercat sa vad companionul lui Sirius dar nu am reusit. Am observat imaginea lui Sirius, intra si extrafocal, am observat unele mici diferente.




Miercuri 14 Februarie, newtonian D=148mm F/5, cu ocularele XCel 25mm/ 30x + TS 7mm UWA/ 107x + Radian5mm/ 150x + Radian 3mm/ 250x :

-centrare pe Theta Aur, am rezolvat doar AC

-am observat de mai multe ori in cursul serii M37- M36- M38 -NGC 1907, excelent rezolvate in stele, mai putin ultimul, rezolvat doar partial

-am cautat indelung NGC 1579 / Northern Trifid Nebula dar rezultatul a fost negativ, atat in lumina inegrala cat si cu filtru UHC

-am incercat urmatoarele trei stele duble de langa Theta Aur: am rezolvat Bu 1053 cu separatia de 1,9''. Are aparenta unei stele triple dar presupusul C nu apartine sistemului
-32 Aur de 56'' a fost ''dubla la ureche''
- la STF 799 nici un semn de duplicitate

-M44, roi superb la 30x
-Mel20
-Eta Per, dubla lejera de 64''
-Roiul Dublu din Perseu
-Stock2 , in intregime
-M97 s-a vazut foarte slab, cu filtru UHC
-M51 + NGC 5195, vazute ca obiect duble, unul mai mic si mai slab luminos, ambele fara forma clara si slab luminoase
-Cor Caroli
-M94, galaxie luminoasa, de forma eliptica
-M64, galaxie mica si slab luminoasa
-Cocoon Galaxy/ NGC 4490, slab luminoasa dar bine vizibila
-STF 1689, rezolvata in fuga
-M60 doar, pacla se indesea in Virgo
-M65 + M66, foarte mici si slab luminoase, in acelasi camp la 107x
-M105 + NGC 3384, foarte apropiate, mici si slab luminoase, in acelasi camp; NGC 3389 de 12mv
nu s-a vazut
-NGC 2903, galaxie slab luminoasa, se vede forma alungita; gasita cu ajutorul perechii de stele dintre care cea estica ( am aflat abia la calculator ) este dubla Bu 909 cu separatia de 6,2'' dar Delta m = 4,7

-mi-a fost dor sa revad NGC 4565/ Needle Galax: intradevar, este uimitor de lunga si subtire

-am incheiat cu observarea roiului sferic M3, nerezolvata nici la 250x.

( Of !!! Cu acest raport m-am reintors in prezent, in seara de Duminica 18 Februarie.)

Cer senin !

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

In ultima vreme am prins cateva seri senin si am scos telescopul Gigant 245/1286mm la observatii. Cu toate ca a fost si Luna prezenta pe cer am facut totusii observatii interesante.
Insa in ultimele doua seri ieri si alataieri am facut cele mai ample sesiuni de observatii, mai ales ca Luna a rasarit tot mai tarziu in noapte iar in prima pare a serii nu a fost prezenta.

In cele doua seri din 28-29 martie am observat nu mai putin de 86 de obiecte de cer profund in total. Pe 28 am observat cam 46 de obiecte iar aseara pe celelalte 40 de obiecte, acestea fiind urmatoarele:


1. NGC 1342 Perseu. Roi deschis. Este bine vizibil, relativ mare, continand peste 30 de stele.
2. NGC 1514 Perseu. Nebuloasa planetara. Se gaseste la est de steaua Atik/Zeta Per si este greu vizibila, de formma relativ circulara, in mijlocul ei gasindu-se si o stea relativ luminoasa. Nebuloasa se observa numai cu filtru UHC fiind foarte slab luminoasa.
3. M 45 Taurul. Roi deschis + nebulozitate. Stelele principale se vad foarte luminoase iar cu filtru UHC se observa si ceva nebulozitate in jurul stelelor Merope ,Maia si Alcyone, destul de greu.
4. NGC 1857 Auriga. Roi deschis. Relativ bine vizibil, are in jur de 20 de stele.
5. M 38 Auriga. Roi deschis. Foarte fain se vede , mare si extins, cu nenumarate stele fine, avand un aspect ce aduce putin cu forma literi X.
6. NGC 1908 Auriga. Roi deschis. Si acest mic roi se vede fain in telescopul de 245mm, avand 18-20 stele (inclusiv cele doua mai stralucitoare) si fiind relativ compact.
7. M 36 Auriga. Roi deschis. Contine stele relativ luminoase si cateva stele duble.
8. NGC 1931 Auriga. Roi deschis + nebulozitate. Aici am putut distinge mai bine stelele din roi, 3 stele dispuse in forma de triunghi si alte doua foarte slab luminoase pe langa ele la grosismentul de 286x (cu ocular 9mm si barlow 2x), toate fiind inconjurate de o nebuloasa greu vizibila.
9. M 37 Auriga. Roi deschis. Superb roi, relativ mare si cu puzderie de stele, peste 60, toate fine.
10.NGC 2281 Auriga. Roi deschis. Un alt roi superb, desi cu mult mai putine stele, in jur de 27 stele, din care vreo 10 mai luminoase ,4 dintre ele fiind disupse in romb, printre ele si 3 duble.
11. M 35 Gemeni. Roi deschis. Fantastic roi, cu peste 40 stele ce umple tot campul ocularului de 40mm la 64x (cu barlow 2x). In centrul sau se vede si o stea de culoare galbena.
12. NGC 2158 Gemeni. Roi deschis. Pana si acest roi care pentru instrumente mai mici este un obiect dificil, in telescopul de 245mm se vedea mai bine, reusind sa discern peste 10 stele inconjurate de o nebulozitate difuza foarte slaba, probabil constituita din celelalte stele si mai slab luminoase si mult mai numeroase decat cele care se rezolva vizual.
13. NGC 2392 Gemeni. Nebuloasa planetara. Nebuloasa se vede foarte bine, avand si o stea in centru ce este relativ bine vizibila. In apropierea nebuloasei am zarit si o stea cu magnitudinea de peste 14 mv la grosismentul de 286x cu ocularul de 9mm +barlow 2x si mai ales la cel de 714x cu ocularul de 3,6mm + barlow 2x. Asta confirma faptul ca la grososmemtele cele mai mari magnitudinea limita este mai mare decat cea calculata cu formula : 6,5+5logD (unde D este diametrul telescopului in cm) si confirma formula care tine seama si de grosisment : 5,5+2,5logG+2,5logD (unde G este grosismentul si D diametrul telescopului in cm).
14. NGC 2371/2372 Gemeni. Nebuloase planetare foarte apropiate intre ele. Aceste doua nebuloase se vad mai fain si se separa mai bine in telescopul de 245mm. De fapt sunt doua centre luminoase ale aceleiasi nebuloase din ce am observat pe hart interactiva Aladin Lite. Se vad mai mult cu filtrul UHC.
15. M 42 Orion. Nebuloasa de emisie. Foarte bine vizibila. Cu filtru UHC, la grosismentul de 64x nebuloasa se vede extinsa, mai ales spre S-W, iae spre S-E se vede un filament curbat spre S-SE. In Trapez am zarit componenteele E si F relativ bine.
16. M 43 Orion. Nebuloasa de emisie. Nu departe de M 42 si de Trapez aceasta nebuloasa este relativ vizibila, slab luminoasa, dar mai bine vizibila decat in telescopul de 150mm. Cu filtrul UHC parca mai slab se vede sau cel putin la fel, nebuloasa emitand mai mult in spectru larg decat in Ha/O III.
17. M 78 Orion. Nebuloasa de reflexie. Aceasta nebuloasa are in centru doua stele slab luminoase relativ apropiate una de cealalta. Ca si in cazul lui M 43 si acesta nebuloasa se vede ceva mai bine fara fitrul UHC.
18. NGC 2023 Orion. Nebuloasa de reflexie. Se gaseste nu departe de steaua Alnitak ,in jurul unei stele relativ slab luminoasa si se vede relativ greu.
19. NGC 2022 Orion. Nebuloasa planetara. Este foarte bine vizibila cu filtrul UHC si bine vizibila fara el,fiind foarte mica, relativ luminoasa si de forma relativ eliptica.
20. NGC 2261 Monoceros. Nebuloasa de reflexie. Si frumoasa nebuloasa de reflexie cu aspect de cometa se vede foarte bine in telescopul de 245mm, avand o stea in varf.
21. M 48 Monoceros. Roi deschis. Este bine vizibil, mare ,extins acoperind intreg campul ocularului de 40mm, avand peste 46 stele, printre ele si o stea dubla cu componente foarte apropiate intre ele.
22. M 67 Racul. Roi deschis. Si acest roi este impresionant, relativ mare si compact, avand peste 35 stele.
23. M 44 Racul. Roi deschis. Acest roi este atat de mare incat o doar o mica parte din el acopera tot campul ocularului de 40mm la 64x, chiar si la 32x fara barlow. Contine stele luminoase dar si mai slabe printre ele.
24. NGC 2419 Linxul. Roi globular intergalactic. Acest roi intergalactic se vede mai bine intelescopul de 245mm dar tot foarte slab luminos ramane si foarte mic.
25. NGC 2683 Linxul. Galaxie.O galaxie bine vizibila, de forma eliptica-alungita, relativ slab luminoasa.
26. M 41 Canis Major. Roi deschis. Este mare ,avand peste 30 stele printre care si doua de culoare galbena (nu doar una cum se vedea in instrumente mai mici).
27. M 47 Puppis. Roi deschis. In telescopul de 245mm acest roi pare mai impresionant si mai extins, in afara de cele mai luminoase stele (orintre care si cateva duble) mai contine si multe stele slab luminoase imprastiate prntre cele mai luminoase.
28. NGC 2423 Puppis. Roi deschis. Nu departe de M 47 se observa frumos si acest roi, desi mai mic decat M 47, contine in jur de 30 stele.
29. M 46 Puppis. Roi deschis. Si acest roi apare mai frumos in telescopul de 245mm,relativ mare , avand peste 45 stele mai fine.
30. NGC 2438 Puppis. Nebuloasa planetara. Apare in interiorul roiului M 46 la periferia nordica a acestuia si se vede relativ bine cu filtru UHC, fiind relativ mic si slab luminos.
31. NGC 2359 Puppis. Nebuloasa. Nebuloasa Duck sau Thor's Helmet cum se mai numeste, este mai lesne observabila prin telescopul de de 245mm dar tot dificila ramane. Se vede numai cu filtru UHC.
32. M 93 Puppis. Roi deschis. Frumos roi, relativ mic si compact, contine peste 20 stele.
33. NGC 2440 Puppis. Nebuloasa planetara. Este o nebuloasa foarte bine vizibila mai ales cu UHC, relativ luminoasa ,mica si cu o forma mai mult dreptunghiulara, aducand mai mult cu nebuloasa planetara M 76 din Perseu in acesta privinta, dar fiind mult mai mica decat aceasta.
34. NGC 2775 Hydra. Galaxie. Se vede relativ bine, fiind relativ luminoasa, mica si de forma relativ eliptica.
35. NGC 3115 Sextantul. Galaxie. Acesta galaxie este si mai bine vizibila, luminoasa,de forma eliptic-alungita, cu centru cvasi-stelar.
36. NGC 2974 Sextantul. Galaxie. Situata aproape de granita cu constelatia Hydra, acesta galaxie este relativ vizibila ,foarte mica, slab luminoasa, de forma rotunda,aflandu-se langa o stea slab luminoasa.
37. NGC 3166 Sextantul. Galaxie. Este relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos.
38. NGC 3169 Sextantul. Galaxie. Nu departe de NGC 3166, acesta galaxie este putin mai slab luminoasa decat cealalta,putin mai mica insa cam la fel de bine vizibila, avand forma eliptica.
39. NGC 3242 Hydra. Nebuloasa planetara. Acesta nebuloasa planetara este "perla sudului" atat de luminoasa si de un verde-turcoaz intens ce apare pe fundalul cerului austral. Este relativ mare, avand discul exterior de forma circulara, difuz pe magine iar in interiorul acestuia un inel mai luminos de forma putin eliptica ,cu margini mai clar definite, avand doua zone mai luminase, diametral opuse. Foarte fain, merita observata cu instrumente cu apertura de la 200mm in sus.
40. NGC 2903 Leul. Galaxie. Se vede relativ bine, relativ slab luminoasa dar cu centru oarecum luminos, avan forma eliptica.
41. M 105 Leul. Galaxie. Foarte bine vizibila si luminoasa, avand forma mai mult rotunda decat eliptica.
42. NGC 3371 Leul. Galaxie. Deasemenea la fel de luminoasa insa mai mica decat M 105 si nu departe de acesta ca pozitie.
43. NGC 3373 Leul. Galaxie. Aceasta galaxie care in telescopul de 150mm doar o "miroseam" se vede cu certitudine in telescopul de 245mm desi greu, fiind foarte slab luminoasa.
44. NGC 3377 Leul. Galaxie. Este bine vizibila, relativ luminoasa si de forma rotunda, difuza.
45. NGC 3412 Leul. Galaxie. Este la fel de bine vizibla ca si NGC 3377, cu deosebirea ca are un centru cu aspect cvasi-stelar.
46. M 96 Leul. Galaxie. Este bine vizibkla insa relativ slab luminoasa si relativ mica, de forma rotunda, difuza.
47. M 95 Leul. Galaxie. Este relatiov bine vizibila, mai mica si mai slab luminoasa deca M 96.
48. NGC 3489 Leul. Galaxie. Este foarte bine vizibila, mica, de forma eliptica, cu centru cu aspect stelar.
49. NGC 3190 Leul. Galaxie. Aflata intre stelele Algieba (gamma Leo) si Adhafera (zeta Leo) acesta galaxie este relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma mai mult rotunda.
50. NGC 3193 Leul. Galaxie. Nu departe de NGC 3190 si acesta galaxie e la fel de bine vizibila ca si cealalta, avand cam acelasi aspect, fiind putin mai eliptica.
51. NGC 3226 Leul. Galaxie. Aceasta galaxie a devenit vizibila in telescopul de 245mm, nefiind observat anterior in telescopul de 150mm desi s-ar fi putut vedea la limita si in acest instrument. Este relativ greu vizibila, de forma eliptica.
52. NGC 3227 Leul. Galaxie. Este relativ bine vizibila, de forma eliptica, cu centru luminos, cu aspect stelar.
53. M 65 Leul. Galaxie. Este foarte bine vizibila, luminoasa ,de forma eliptica, cu centru luminos.
54. M 66 Leul. Galaxie. Este bine vizibila ,relativ luminoasa, de forma eliptica dar mai difuza decat M 66.
55. NGC 3628 Leul. Galaxie. Este mai cert vizibila in telescopul de 245mm, pe un cer fara Luna cum a fost in aceste doua seri (desigur, in primele ore ale serii, ca dupa aceea tot a rasarit Luna spre miezul noptii). Este foarte slab luminoasa mare si foarte subtire.
56. NGC 3521 Leul. Galaxie. Este o galaxie foarte bine vizibila, luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos cu aspect stelar.
57. NGC 3640 Leul. Galaxie. Este relativ bine vizibila, relativ luminoasa ,de forma mai putin eliptica si mai mult rotunda.
58. NGC 3593 Leul. Galaxie. Este relativ greu vizibila (anterior era un obiect dificil in telescopul de 150mm), slab luminoasa, de forma relativ eliptica.
59. NGC 3626 Leul. Galaxie. Bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, cu entru cu aspect cvasi-stelar.
60. NGC 3607 Leul. Galaxie. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, de forma eliptica, difuza.
61. NGC 3608 Leul. Galaxie. Nu departe de cealata galaxia NGC 3607 ,este mai greu vizibila decat aceasta, mai putin luminoasa si mai mica, de forma eliptica.
62. M 60 Fecioara. Galaxie. Foarte bine vizibila si luminoasa, cu centru luminos dar difuz, de forma relativ eliptica.
63. NGC 4647 Fecioara. Galaxie. Nu departe de M 60 ,aceasta galaxie este greu vizibila, foarte slab luminoasa, de forma rotunda.
64. M 59 Fecioara. Galaxie. Este bine vizibila, relativ luminoasa,de forma eliptica cu centru mai luminos si cvasi-stelar.
65. M 58 Fecioara. Galaxie. Este deasemenea bine vizibila, eliptica, insa cu centru mai difuz.
66. NGC 4564 Fecioara. Galaxie. Situata putin mai la S de M 58 , langa un asterim din 5 stele de forma cifrei 9, se vede surpinzator de bine pe cat de mica este, fiind de forma eliptica ,cu centru cvasi-stelar.
67. NGC 4567 Fecioara. Galaxie. Aceasta galaxie este o nuca tare si pentru telescopul de 245mm, la cat de greu se observa. De fapt ar fio doua galaxii in coliziune, dar doar una dintre ele este vizibila. Sunt situate nu departe de galaxia NGC 4564 si de asterismul "9".
68. M 87 Fecioara. Galaxie. Este foarte bine vizibila, luminoasa, cu centru luminos dar difuz, de forma mai mult rotuda decat eliptica.
69. NGC 4478 Fecioara. Galaxie. Nu departe de M 87 se observa si acesta galaxie, relativ greu, fiind slab luminoasa si avand forma relativ eliptica.
70. M 84 Fecioara. Galaxie. Foarte bine vizibila, luminoasa de forma eliptica, cu centru luminos difuz.
71. M 86 Fecioara. Galaxie. La fel de bine vizibila si de luminoasa, putin mai mare si cu centru mai difuz.
72. NGC 4388 Fecioara. Galaxie. Nu departe de M 84 si M 86, formand un triungih cu acestea, galaxia NGC 4388 se vede si ea relativ greu vizibila, de forma eliptic-alungita, cu centru luminos de forma eliptica subtire.
73. NGC 4435 Fecioara. Galaxie. Este bine vizibila, relativ luminoasa de forma eliptica.
74. NGC 4438 Fecioara. Galaxie. Este relativ bine vizibila, mai slab luminoasa dar putin mai mare decat NGC 4435. Se afla una langa cealalta galaxiile.
75. NGC 4461 Fecioara. Galaxie. Este relativ greu vizibila ,slab luminoasa, incadrata intre doua stele. In aproierea sa se mai afla si galaxcia NGC 4458 insa nu am zarit-o deocamdata ,ramane sa mai incerc altadata.
76. NGC 4473 Coma Berenices. Galaxie. Bine vizibila ,relativ luminoasa, cu centru luminos, de forma rotunda.
77. NGC 4477 Coma Berenices. Galaxie. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, cu centru mai putin luminos decat la cealalta galaxie sui putin mai difuz.
78.NGC 4459 Coma Berenices. Galaxie. Este foarte bine vizibila, fiind luminoasa ,mica de forma eliptica.
79.M 81 Ursa Major. Galaxie. Foarte bine vizibila, foarte luminoasa, cu centru luminos, de forma eliptica. Se vede la fel de luminoasa la grosismentele de 128x si 286x ,precum se vede galaxia M 31 intr-un binoclu 10x50 sau intr-o luneta de 60mm.
80. M 82 Ursa Major. Galaxie. Este bine vizibila, de forma alungita, relativ subtire si in centru se vede o zona mai intunecata ce pare sa taie in doua galaxia.
81. NGC 3077 Ursa Major. Galaxie. Se vede relativ bine, relativ slab luminoasa, de forma rotunda.
82. M 3 Coma Berenices. Roi globular. Se vede impresionant acest roi in telescopul de 245mm, fiind rezolvat in stele componente pana in centru. Este relativ luminos.
83. M 13 Hercules. Roi globular. Este la fel de impresionant ,insa mai mare si cu suprafata de stralucire mai mica. Se rezolva foarte fain in stele componente pana in centru.
84. NGC 6207 Hercules. Galaxie. Nu departe de roiul globular M 13, galaxia este greu vizibila, foarte slab luminoasa, de forma eliptica. Din ce am inteles ,aceasta galaxie s-ar afla la impresionanta distanta de 400 milioane de ani-lumina.
85. M 92 Hercules. Roi globular. Desi mai mic decat M 3 sau M 13 si acest roiu globular pare la fel de impresionant prin multimea de stele rezolvate pana in centrul sau care apare destul de luminos.
86. M 5 Serpens Caput. Roi globular. Si acest roi se rezolva frumos in stele componentre pana in centru in telescopul Gigant.

In concluzie telescopul Gigant 245mm este unul foarte bun la observatiile de obiecte DSO, subclasand celealte instrumente pe care le detin.
Vor mai urma si alte asemenea sesiuni-maraton de observatii daca vor mai fi seri senine fara Luna pe cer.

[Mircea Pteancu]

Bravo Iulian, asa se foloseste un telescop !

Sunt foarte de acord cu afirmatia ca la grosismente mai mari, ai acces la obiecte mai slab luminoase. Am afirmat in repetate randuri aceasta constatare facuta practic, la ocular. Fara a folosi mariri mari, nu as fi reusit sa vad, de pilda, stelele ''debillissima'' din sistemul Epsilon 1-2 Lyr. Sau steluta de langa M57 sau stele rezolvate pe intreaga suprafata a lui M13 si M3.

Ma bucur sa aflu ca Gigant 245mm se descurca atat de bine si la galaxii.

Cer senin, spor la observatii, Mircea

[catalin dumitru]

[Mircea Pteancu]

Catalin

Eu accept situatia ca n-am ce sa fac dar nu am fost niciodata de acord in fond cu sectiuni separate pentru ''incepatori'' si ''avansati''. Te rog deci sa te consideri invitat permanent aici.

Ceea ce ai facut tu nu este deloc o observatie recomandabila unui incepator.
Face parte mai degraba din categoria ''Astronomia extrema'' adica observatia astronomica practicata in conditii extreme.
Cred ca nu numai eu, ci si alti forumisti care fac observatii vizuale, suntem interesati de rezultatul urmatoarelor incercari.

Si Aradul face parte din categoria ''galetilor cu smog si leduri''. Administratiile locale nu se ocupa de nimic decat de umflarea profiturilor firmelor ''de casa''. Firmele care se ocupa cu iluminatul public fac parte din ele.
Semnul cel mai clar ca toata isteria cu schimbarea climei este doar o tzeapa de proportii planetare pentru sifonarea banilor publici, este absenta oricaror masuri pentru reducere si economisire in iluminatul public.
Daca ar fi fost o actiune sincera, cu asta trebuiau sa inceapa. Cine este boul care citeste ziarul pe strada noaptea la ora doua ? Dar la trei ? etc

Pe de alta parte, exista mii si zeci de mii de ONG-uri. Ce ciudat ca niciunul nu a sesizat actiunea de discriminare sistematica practicata de administratiile locale si firmele de iluminat impotriva unei parti a publicului.

Mircea

[iulian90]

Iata ca si aseara a fost un cer remarcabil de curat si am iesit din nou cu telescopul de 254mm la observatii.
Dupa ce s-a lasat intunericul si dupa ce am observat la apus si cometa 12P/Pons-Brooks care devine din ce ince mai luminoasa, am inceput sesiunea, observand urmatoarele obiecte ceresti , unele fiind reobservate :

1.NGC 2859 Linxul. Galaxie. Relativ bine vizibila, foarte mica, de forma eliptica ,cu centru cvasi-stelar.
2.NGC 2782 Linxul. Galaxie. Relativ greu vizibila, mica, eliptica si slab luminoasa.
3.NGC 3294 Leo Minor. Galaxie. Foarte greu vizibila, relativ mica ,foarte slab luminoasa si de forma eliptica.
4.NGC 3414 Leo Minor. Galaxie. Bine vizibila, foarte mica, luminoasa, cu centru cvasi-stelar.
5.NGC 3245 Leo Minor. Galaxie. Bine vizibila, foarte mica si luminoasa de forma eliptica si cu centru cvasi-stelar
6.NGC 3277 Leo Minor. Galaxie. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica, insa cu centru aproape cvasi-stelar, mai mult difuz.
7.NGC 3504 Leo Minor. Galaxie. Bine vizibila, foarte mica, luminoasa, de forma eliptica, cu centru cvas-stelar.
8.NGC 3655 Leul. Galaxie. Relativ greu vizibila, foarte mica si slab luminoasa, de forma eliptica.
9.NGC 3810 Leul. Galaxie. Greu vizibila, foarte slab luminoasa, mica si de forma eliptica.
10.NGC 2964 Leul. Galaxie. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, difuza, mica, de forma eliptica.
11.NGC 3900 Leul. Galaxie. Relativ greu vizibila, slab luminoasa, foarte mica si de forma eliptica.
12.NGC 3628 Leul. Galaxie. Reobservata. Foarte greu vizibila, foarte slab luminoasa ,relativ mare si foarte subtire.
13.M 65 Leul. Galaxie. Reobservata. Bine vizibila, luminoasa, de forma eliptica, cu centru relativ difuz.
14.M 66 Leul. Galaxie. Reobservata. Foarte bine vizibila mai luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos, apropape cvasi-stelar.
15.M 81 Ursa Major. Galaxie. Reobservata. Foarte bine vizibila si cu centru foarte luminos, aproape cvasi-stelar.
16.M 82 Ursa Major. Galaxie. Reobservata. Bine vizibila,relativ luminoasa, de forma eliptica alungita, cu o zona putin mai intunecata in centru.
17.NGC 2976 Ursa Major. Galaxie. Greu vizibila, foarte slab luminoasa si difuza, relativ mica si de forma eliptica.
18.NGC 2787 Ursa Major. Galaxie. Relativ bine vizibila, foarte mica, de forma eliptica, relativ luminoasa insa cu centru difuz.
19.NGC 2985 Ursa Major. Galaxie. Bine vizibila, mica, de forma eliptica ,relativ luminoasa ,cu centru mai mult difuz decat cvasi-stelar.
20.NGC 3147 Draco. Galaxie. Relativ bine vizibila, foarte mica, de forma eliptica ,cu centru cvasi-stelar.
21.NGC 2403 Camelopardalis. Galaxie. Relativ bine vizibila,insa slab luminoasa si mare, de forma aproximativ eliptica neclar definita, fiind si foarte difuza. Este incadrata intre doua stele si in interiorul ei se mai vad niste stelute slab luminoase, nu am idee daca sunt din galaxia respectiva sau apartin galaxiei noarte si doar se observa in dreptul acelei galaxii. Dar este interesanta galaxia.
22.M 13 Hercules. Roi globular. Reobservat. Foarte bine vizibil, parca mai bine decat in celelate seri de cand l-am observat cu noul telescop. Acum aparea mai lumijnos darotita cerului de calitate de aseara si dezvaluia multe stele din margine si pana in centru.
23.NGC 6207 Hercules. Galaxie. Reobservata. Si galaxia "vecina" cu M 13 (doar aparent, caci in realitate obiectele sunt la mare distanta unul fata de cealalt ) se vedea parca mai bine aseara, fiind insa foarte slab luminoasa, mica si de forma eliptica.
24.M 3 Canes Venatici. Roi globular. Reobservat. De data asta acest roi m-a impresionat si mai mult, cu multimea si finetea stelelor componente care se rezolvau din margine pana in centru.
25.M 5 Serpens Caput. Roi globular. Reobservat. Si acest roi s-a observat mai bine aseara si am constatat un lucru aparte la el; pe langa partea sferica mai luminoasa, care se rezolva in stele pana in centru, mai are si o parte cu stele ceva mai dispersate si care are o forma mai neregulata. Banuiesc ca acea zona a roiului cu stele mai dispersate este rezultatul unei gravitatii cam slabe a roiului, care nu pare sa fie indeajuns de puternica cat sa tina toate stelele laolalta intr-o forma sferica.

Offtopic: Si la mine la Braila poluarea luminoasa a crescut in ultimii ani. Nu numai ca lampile cu vapori de sodiu au fost inlocuite cu lampi cu leduri cu emisie in spectru mai larg, dar le-au si imultit, montand lampi si pe strazi care pana demult erau in bezna noaptea, care nu aveau iluminat public.
Acum se mai adauga si iluminatul public de la Podul de psete Dunare si drumurile de acces care afecteaza prin poluarea luminoasa partea de est a cerului, si chiar Drumul Express Braila-Galati si tronsonul peste cale fereata care odata ce va fi dat in circulatie va manji si partea vestica si de nord-vest a cerului cu poluarea luminoasa de la ilumiantul public.
Consider ca iluminatul public e o mare risipa de energie in toiul noptii (intre orele 23-24 si 4-5 dimineata),autoritatile ne recomanda noua sa facem economie la energie, sa eficientizam locuintele, sa folosim masini electrice, dar nu se uita unde e cea mai mare risipa de energie.
4-5 ore pe noapte macar daca s-ar stinge iluminatul public, mai ales in noptile cu Luna, s-ar face economii uriase la energie.
"Ora Pamantului" pare o actiune mai mult simbolica, caci risipa de energie prin iluminatul public continua nestingherita sa consume din resursele planetei chiar si cu energia regenerabila care suplineste energia obtinuta din combustibilii fosili. La Braila nu am vazut pana acum sa se stinga iluminatul public macar o ora dupa lasarea intunericului ,de Ora Pamantului.

[catalin dumitru]

Scuze pt. off topic !
Iluminatul public va fi tot mai agresiv pentru că cei care ne fură se tem tot mai tare să fie furați . Dar și particularii au luat-o razna . E plin de proiectoare prin curți , eu pot să umblu noaptea prin casă ca pe înserat .

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Revin cu noi observatii cu telescopul Gigant 245/1286mm.
Aseara a fost una din serile cu cel mai curat cer, dupa o zi furtunoasa, cu vant foarte puternic ce a alungat praful saharian care pusese stapanire pe cerul din Romania de cateva zile, facand-ul anost de gri noaptea si laptos ziua.
Aseara dupa ce s-a linistit vantul cerul se curatase atat de praful saharian cat si de nori asa ca am scos telescopul de 245mm si m-am pus imediat pe observatii, observand urmatoarele obiecte de cer profund:

1.NGC 1023 Perseu. Galaxie. Bine vizibila, luminoasa, de forma eliptica, cu centru luminos cvasi-stelar.
2.NGC 1161 Perseu. Galaxie. Relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, centru relativ luminos si difuz. Se afla in vecinatatea a doua stele apropiate intre ele.
3.M 35 Gemeni. Roi deschis.Reobservat. Foarte bine vizibil, umple campul cu nenumarate stele, majoritatea relativ luminoase.
4.NGC 2158 Gemeni. Roi deschis.Reobservat. Mai bine vizibil decat la sesiunile anterioare, la grosismentul de 428x cu ocular 9mm + barlow 3x, a dezvaluit peste 15 stele, invaluite in nebulozitatea celorlalte stele componente prea slabe pentru a fi rezolvate.
5.NGC 1931 Auriga. Roi deschis + nebulozitate.Reobservat. Si acest roi a fost mai bine vizibil aseara, dezvaluind mai bine nebulozitatea din jurul celor 5 stele ,la randul lor mai bine vizibile si separabile la grosismentul de 428x.
6.NGC 2126 Auriga. Relativ bine vizibil, avand in jur de 14 stele, relativ mic dar dispersat, in apropierea unei stele mai luminoase.
7.NGC 2403 Camelopardalis. Galaxie. Reobservata. Aceasta galaxie a fost si ea mai bine vizibila aseara, dezvaluind mai mult din nebulozitatea zonei periferice, iar centrul aproape ca nu se distingea ,asa de difuza ce este galaxia. Se incadreaza intre doua stele dar in interiorul ei pare sa mai aiba cateva stele greu vizibile, cel mai probabil stele din Calea Lactee suprapuse peste galaxia NGC 2403, dar nu e exclus nici varianta unor roiuri superluminoase in galaxia respectiva.
8.M 102 Draco. Galaxie. Bine vizibila, relativ luminoasa, relativ mica,de forma eliptica, difuza.
9.NGC 5907 Draco. Galaxie. Greu vizibila, foarte subtire, foarte slab luminoasa.
10.NGC 5982 Draco. Galaxie. Nu departe de steaua Edasich/ Iota Dra se gaseste si aceasta galaxie, relativ bine vizibila, relativ luminoasa, foarte mica, de forma eliptica, realtiv difuza. Defapt sunt vreo trei galaxii in zona dar doar NGC 5982 este vizibila in telescopul de 245mm.
11.NGC 5322 Ursa Major. Galaxie. Foarte bine vizibila, luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
12.M 101 Ursa Major. Galaxie. Daca in telescoapele de 114mm si 150mm aceasta galaxie era un obiect foarte dificil, in telescopul de 245mm a devenit un obiect relativ dificil, deci mai bine vizbila, desigur numai centrul este vizibil, destul de mic si slab luminos. Foarte aproape de centrul galaxiei am zarit si vreo doua stele slab luminoase, fie ca or fi stele din galaxia noastra suprapuse ,fie ca chiar apartin galaxiei M 101, asta nu am cum sa verific, dar e interesnat.
13.NGC 5473 Ursa Major. Galaxie. Nu departe de M 101, spre N de aceasta, se gaseste si aceasta galaxie, care pare a fi un satelit al galaxiei M 101, fiind relativ bine vizibila, relativ luminoasa, mica, de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
14.NGC 4605 Ursa Major. Galaxie. Este una din galaxiile cele mai frumoase, fiind bine vizibila ,relativ mare dar relativ slab luminoasa, de forma eliptic-alungita, difuza.
15.NGC 4036 Ursa Major. Galaxie. Este bine vizibila, relativ luminoasa,de forma eliptica, cu centru cvasi-stelar.
16.NGC 4041 Ursa Major. Galaxie. Putin mai la N de precedenta se gaseste si aceasta galaxie, relativ bine vizibila, mai mica si mai slab luminoasa decat NGC 4036, de forma rotunda si difuza.
17.NGC 4250 Draco. Galaxie. Aproape de "coada Dragonului" (nu departe de stelele K Dra, 4 Dra si 6 Dra), aceasta galaxie este insa relativ greu vizibila, foarte mica si relativ slab luminoasa,de forma rotunda, cu centru cvasi-stelar.
18.NGC 4589 Draco. Galaxie. Ceva mai la N de precedenta se gasete si galaxia NGC 4589, mult mai bine vizibila, relativ luminoasa si mai mare, de forma eliptica, cu centru relativ difuz.
19.M 108 Ursa Major. Galaxie. Si aceasta galaxie ,care pana de curand cu telescoapele de 114 si 150mm o consideram un obiect relativ dificil, a devenit mai bine vizibila in noul telescop de 245mm, ramanand totusi slab luminoasa, de forma eliptic-alungita si avand o stea destul de bine vizibila in interiorul ei, aproape de centru.
20.M 97 Ursa Major. Nebuloasa planetara. La fel si nebuloasa planetara din vecinatatea galaxiei M 108, se vede mai bine in telescopul de 245mm, dezvaluind o forma circulara mai bine definita cu filtrul UHC, fiind relativ mare si slab luminoasa.
21.M 109 Ursa Major. Galaxie. Deasemenea si aceasta galaxie care era o "nuca tare" pentru telescoapele de 114mm si 150mm, acum prin noul telescop de 245mm se vedea mai usor, fiind mica, slab luminoasa,relativ difuza, de forma eliptica. In preajma sa se zaresc si doua stele slab luminoase.
22.M 104 Feciaora. Galaxie. Aceasta galaxie "m-a dat pe spate" cu frumusetea si clariatea cu care se observa in noul telescop, avand un centru foarte luminos, cvasi-stelar, ce se proiecta pe un fundal de forma eliptica, traversat de un brau intunecat (care insa se distinge foarte greu ) ce trecea pe langa centrul luminos al galaxiei si taia in doua forma eliptica difuza a galaxiei.
23.NGC 4631 Corvus. Nebuloasa planetara. Este relativ bine vizbila cu filtrul UHC, fiind mica, de o forma relativ circulara, usor neregulata, avand si o stea in centru, relativ greu vizibila fara filtrul UHC si mai greu cu acesta.
24.M 68 Hydra. Roi globular. Dificilul roi globular pentru telescoapele mai mici se observa si el mai bine in telescopul de 245mm, ca o sfera difuza slab luminoasa, relativ mare si greu rezolvabila in stele pe margine.
25.NGC 5634 Fecioara. Roi globular. In schimb micutul roi globular din constelatia Fecioara (Virgo) se vedea mai bine, mult mai mic dar mai luminos decat M 68, insa nerezolvabil in stele.
26.M 5 Serpens Caput. Roi globular. Reobservat. La acest roi se vedeau o multime de stele atat in partea sferica (de la marginea ei pana in centru) cat si in zona periferica mai dispersata si de forma neregulata. Interesant roi. Merita o investigatie mai amanuntita privind acea zona cu stele mai dispersate.
27.M 13 Hercules. Roi globular. Reobservat. Si acest roi se vede la fel de bine ca si M 5, insa mai mare si cu centru mai slab luminos, dar cu stele mai bine rezolvabile de la periferie pana in centru. Si acest roi prezenta o zona cu stele mai dispersate la periferie, insa mult mai mica decat in cazul roiului M 5.
28.NGC 6207 Hercules. Galaxie. Reobservata. Chiar si galaxia NGC 6207 se vedea mai bine aseara, dezvaluind o forma eliptica mai clar definita ,cu centru cvasi-stelar.
29.M 3 Canes Venatici. Roi globular. Reobservat. In schimb acest roi are aproape toate stelele adunate in partea sferica, rezolvabile pana in centrul luminos al roiului.
30.M 53 Coma Berenices. Roi globular. Este bine vizibil, relativ luminos, rezolvabil in stele pe margine.
31.M 64 Coma Berenices. Galaxie. A fost ultimul obiect DSO observat aseara, fiind faina, luminoasa, cu centru luminos, cvasis-stelar, inconjurat parca de un arc de inel mai intunecat, foarte greu insa de distins pe fundalul luminos difuz si eliptic al galxiei. De la acest aspect i se trage si numele de Black Eye.

Asadar ,am stat de la ora 20 si pana dupa miezul noptii, pierzand "notiunea timpului", pana la ora 2 nopatea ,observand 31 obiecte DSO, dar sunt foarte multumit de ce am observat (si cate am observat) cu noul telescop.