[tudor]

Mircea nu se astampara nici cand e bolnav sau e innorat afara

[sorini]

[Mircea Pteancu]

Le multumesc lui Tudor si lui Sorin pentru comentarii !

Cand se incarca imagini noi pe Galaxy Zoo, este emotionant sa stii ca poate esti primul om care vede o lume cum este acea galaxie.
Cat de indepartata poate fi ea in spatiu, daca este de 19mv !?
Si cat de straveche este lumina care a impresionat senzorul la inregistrarea imaginii?
Conform cercetatorilor din programul ''Cosmic Down'', imaginile din acest program permit sa cobori in timp pana la 800 de milioane de ani dupa Big Bang.
Galaxia din imagine nu poate fi una dintre acelea, deoarece contine prea multe detalii, deci este ... ''apropiata'', la cateva sute de milioane de ani-lumina (zic eu); poate un miliard sau doua de ani-lumina !? Je ne sais pas !
Cum Big Bangul se zice ca a avut loc acum 13.8 miliarde de ani, inseamna ca, participand la clasificarile din ''Cosmic Dawn'', ai sansa sa ai pe ecran galaxii aflate la 13 miliarde de ani-lumina in spatiu si la 13 miliarde de ani in trecut.
Am sa subliniez ca nimic din jurul nostru, nici un material, obiect, roca terestra sau cele care formeaza relieful selenar, nici un meteorit, nimic nu dateaza dintr-o vreme atat de coplesitor de veche.
Iata un gand uimitor, emotionant si, in acelasi timp, foarte ''Deep Sky'' la modul cel mai propriu posibil !

Mircea

PS: daca un asemenea telescop ar apare pe Splaiul Muresului, sunt sigur ca nu as fi lasat nici macar sa ma plimb pe trotuarul de vizavi.
Imediat s-ar umple institutia cu neamurile si coorvele politrucilor, deveniti toti experti in Astronomia extragalactica.
Evident, telescopul nu s-ar misca din loc ani de zile.
Intocmai cum povestea un amator american care a lucrat in China si a locuit vizavi de fabrica de optica Synta. Acea fabrica are un liceu, dotat cu observator.
In cei doi ani si jumatate cat a locuit acolo, cupola nu s-a miscat nici macar o singura data, povesteste yankeul.

[sorini]

Mircea, nu pot sa nu subliniez, si in acest caz, similitudinea de opinii atat asupra cosmogenezei cat si asupra "dâmbovițogenezei"
In ceea ce priveste cosmosul, mi-a placut o replica dintr-un film (?) ca daca nu ar mai fi viata si in alte locuri din univers, ar fi o prea mare risipa de spatiu!

[iulian90]

Buna ziua tuturor.

Revin cu un nou raport de observatii , facute in ultimele trei seri, cu reflectorul de 150/1400mm.

La reflectorul de 150mm ,recent i-am montat un nou cautator de 30mm diametru, cu diagonala, care suplineste cautatorul Telrad si usureaza mult cautarea obiectelor si orientarea telescopului spre acestea. In plus de asta, am inaltat trepiedul monturii Dobson ,pe care folosesc frecvent acest teelscop, astfel incat pot face observatii din picioare, fiind mai usor si mai comod decat stand pe scaun.

In aceste trei seri am prins cer senin decent, cu transparenta buna si aproape fara Luna (ieri si alaltaieri Luna a fost vizibila pentru scurt timp ,dupa care a apus repede) si am profitat de ocazie, pregatind telescopul de 150mm, cu ocularele de 40mm Celestron (Plossl), 20 mm RK stock (reverse-kellner), TS Plossl 9mm, K 12mm (Kellner) japonez , filtrul UHC Castell si un nou barlow GSO 2,5x si am observat urmatoarele obiecte ceresti:

- Nebuloasa NGC 7129 din constelatia Cepheus. Este greu vizibila,sub forma de halo in jurul a 4 stele grupate intr-un mic roi in forma de L, pe langa cele 4 stele fiind vizibile inca 2 stele foarte slab luminoase.

- Nebuloasa NGC 7029/Iris din constelatia Cepheus. Este greu vizibila, dar mai evidenta si mai extinsa decat nebuloasa NGC 7129, vazandu-se tot ca un halo in jurul stelei variabile eruptive V380 Cephei de mag. 7,3. Banuiesc ca nebuloasa din jurul acestei stele reprezinta material stelar ejectat de steaua in cauza, ca si in cazul altor stele, ca de ex. Eta Carinae, la care cred ca se vede mult mai spectaculoasa nebuloasa din jurul sau.

- Marea galaxie, M 31 din constelatia Andromeda. Este foarte bine vizibila zona centrala a acestei galaxii precum si centrul ei, vizibil cu aspect cvasi-stelar vag, numai la cele mai mari grosismente, 290x in cazul de fata, obtinut cu ocularul japonez K 12 mm si barlow-ul GSO 2,5x.

- Galaxia M 32 din apropierea imediata a lui M 31, este deasemenea foarte bine vizibila, cu centru mai luminos decat ce al lui M 31 si cu aspect stelar mult mai clar vizibil , chiar si la grosismente mai mici (155x - ocular Plossl 9mm).

- Galaxia M 110 din apropierea lui M 31, este in schimb greu vizibila, foarte slab luminoasa si difuza, de forma eliptica.

-Galaxia M 33 din constelatia Triangulum. Este foarte greu vizibila, numai centrul vag se observa, fara detalii.

- Nebuloasa extragalactica NGC 406 din interiorul galaxiei M 33, este in schimb mai bine vizibila decat restul galaxiei, ca o mica pata ,slab luminoasa si vizibila mai ales la grosismente medii si mari (de la 150x in sus).

- Galaxia NGC 488 din constelatia Pisces. Este relativ greu vizibila, slab luminoasa, de forma eliptica si mica, fiind in apropierea unor stele de mag. 8-9.

- Galaxia NGC 428 din constelatia Pisces. Este greu vizibila, slab luminoasa ,de forma mai mult rotunda si mica.

- Galaxia NGC 524 din constelatia Pisces. Este relativ vizibila, deci mai bine viozibila decat NGC 488, fiind putin mai luminoasa decat aceasta, mica si de forma eliptica.

- Galaxia M 77 din constelatia Cetus, este bine vizibila ,fiind mult mai luminoasa decat NGC 524, cu centru luminos, cu aspect cvasi-stelar, fiind relativ mica si de forma usor eliptica.

- Galaxia NGC 1023 din constelatia Perseu. Este deasemenea, o galaxie bine vizibila, de forma eliptica, cu centru luminos cu aspect stelar clar la grosismente de la 155x in sus.

- Galaxia M 102 din constelatia Draco. Este relativ bine vizibila, mica, eliptica, relativ luminoasa in centru si este incadrata intre doua stele, una spre NNE de galaxie, slab luminoasa, cealalta spre W de galaxie ,foarte slab luminoasa.

- Roiul globular M 15 din constelatia Pegasus. Este foarte bine vizibil, luminos si rezolvabil in stele pe margine numai la grosismete mari, de 290x in cazul de fata.

- Roiul globular M 2 din constelatia Aquarius. Este deasemenea foarte bine vizibil, mai mare decat M 15, aproape la fel de luminos (dar cu S.B. mai redus decat M 15), rezovabil in stele greu, spre margine.

- Roiul globular M 71 din constelatia Sagitta. Este relativ bine vizibil, slab luminos, realtiv mic si rezolvabil in stele pana in centru. Are o forma mai neregulata, nu tocmai sferica.

- Nebuloasa planetara M 27 din constelatia Vulpecula. Este bine vizibila, mare dar slab luminoasa ,are un aspect de haltera ,vizibil mai ales cu fintru UHC. La periferia nebulasei spre W am zarit o stea slab luminoasa.

- Nebuloasa planetara M 57 din constelatia Lyra. Este deasemenea bine vizibila, dar mai mica decat M 27, avand o forma inelara, vizivbila mai ales cu filtrul UHC, iar in imediata apropiere a nebuloasei , spre N-E , am zarit deasemenea, o stea foarte slab luminoasa.

- Nebuloasa planetara NGC 7009 din constelatia Aquarius, "sosia" planetei Saturn, este relativ bine vizibila, mai ales cu filtrul UHC, este mica, avand marimea de 1/3 din diametrul planetei Saturn cu tot cu inele. Nebuloasa NGC 7009 se afla la numai cateva grade spre N-W de planeta Saturn (care insa se afla in constelatia Capriconus), asa ca pot fi admirate si comparate in aceeasi seara, fiind relativ apropiate intre ele.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Multumim pentru raportul bogat in obiecte.
De acord cu tine, am insistat si eu de mai multe ori despre avantajele lucrului cu doua cautatoare.
Acum, asa de tare m-am obisnuit, incat am dificultati in a face observatii numai cu cautator optic sau numai cu RDF sau cautator similar 1x.

M110 a fost destul de greu de vazut chiar si in dobul de 250mm, la ultima mea iesire cu Armand si Ionel la padure.

https://www.astroclubgalaxis.ro/2022/10/st...-2022.html

Cred ca starea atmosferei este deosebit de importanta la asemenea obiecte slabe.
In Padurea Ceala este totusi intuneric, e lux fata de oras. Si in ocular performant, precum XCel 25mm, M110 abia se vedea.
Imi amintesc insa bine cum am vazut, impreuna cu nepotul Hofer Gratian, toate trei galaxiile, M31-M32-M110 in dobsonian de 250mm cu tub deschis ''flex-tube'' al Astroclubului ''Meridian Zero'' din Oradea ... in ocular Super 25mm (de 100 lei, nu de 500 lei ca XCel) ... inconjurati din toate partile de becurile cetatii oradene.
Galaxiile ''au sarit'' in imagine, de cum am pus ochiul la ocular, simultan, toate trei. Nu a fost nevoie sa le cautam.

Ce hobby plin de fitze si figuri mi-am gasit si eu ...

Mircea

[iulian90]

Din ce am observat, cel putin un cautator cu punct rosu este foarte util pentru orientarea telescopului spre obiectele vizate sau macar zona in care se afla, urmand sa fie centrate privind prin telescop cu ocularul cel mai slab. Inainte sa imi construiesc cautatorul Telrad, cand aveam numai cautator optic ,uneori era dificil sa orientez telescopul spre un anume obiect. Cu cautatorul Telrad, desi este 1x, cand il orientez spre un obiect si centrez punctul central pe el, nimeresc aproape "fix la tinta", si obiectul imi apare intodeauna in campul ocularului de 40mm prin telescop, de multe ori si in ocularul de 9mm ,la 100-150x, atat de bun este un cautator cu punct rosu sau Telrad, aproape indispensabil as putea spune.
Dar acum ,cu cautatorul Telrad in combinatie cu un cautator optic cu diagonala , cautarea obiectelor e si mai usoara, rapida si confortabila.

Cat despre calitatea atmosferei subscriu eu la cele scrise de domnul Mircea Pteancu, o atmosfera curata lipsita de praf si vapori de apa este de preferat pentru observarea obiectelor slab luminoase, ca galaxia M 110, sau mai ales ca galaxiile M 33, M 101, M 74, nu e de ajuns doar sa fie senin. O atmosfera incarcata de praf, nu numai ca diminueaza luminozitatea obiectelor ceresti (exctintie atmosferica) dar contribuie si la impratierea luminii poluante de la becurile stradale si reclame luminoase din orase, ingreunand si mai mult observarea obiectelor slab luminoase prin reducerea contrastului dintre acestea si fundalul cerului. Cred ca imprastierea luminii poluante de catre atmosfera afecteaza mai mult observarea obiectelor ceresti, decat exctintia luminzitatii produse direct de atmosfera.
Uneori cerul este negru "cristal" cu multe stele, in special dupa o zi de ploi sau de vant puternic, alteori cerul e de un gri "trist", anost, noaptea si alb-laptos ziua din pricina prafului sau a pulberilor aduse de vand din zonele industriale sau chiar de la trafic sau a cetei care apare frecvent pe timp de iarna, uneori si toamna tarzie sau primavara timpurie.

[tudor]

Inca un vot si de la mine pentru cautatorul cu punct rosu! Asa ceva am folosit totdeauna pentru tintirea obiectelor DSO!

[Mircea Pteancu]

Multumesc lui Tudor pentru votul in favoarea RDF !

Rasfoiesc cartea lui Leslie Peltier ''Guide to the stars''.
Prefata este scrisa de Walter Scott Houston, tatal miscarii Deep Sky, initiata prin articolele sale ''Deep Sky Wonders'' din revista ''Sky and Telescope''.
W.S.H. a avut sansa si placerea de a petrece o noapte de observatii cu Peltier.
Astfel am aflat ca Peltier nu folosea cautator pe telescopul sau. Tintea de-a lungul tubului, imbrancea incoace-incolo tubul de cateva ori si ''pak'', iata obiectul cautat era in campul ocularului.
Au facut impreuna si observatii de stele variabile.
La verificare, a rezultat ca eroarea de evaluare a luminozitatii acestora de catre Peltier nu era mai mare de o zecime de magnitudine.
Primul binoclu al lui Peltier a fost (din cauza lipsei de experienta) o alegere destul de nefericita, un 8x25mm.
Preferatul sau a devenit urmatorul, un binoclu japonez 7x35mm cu camp de zece grade.
Peltier il prefera pe acesta fata de altele de 7x50mm sau 10x50mm.

Sa va mai spun ceva cu profunda tenta Deep Sky : de acum pot dormi linistit.
Istoricul observational D.S.O. al astronomilor amatori romani, NU se limiteaza numai la obiecte usor accesibile precum M45, M44 sau M42.
Am ''in mana'' dovada detaliata ca in 1915, pe vremea WWI, astronomul amator Ion Rosetti Balanescu facea observatii DSO ''de performanta''.
Astfel, in seara de 16/17 Martie 1915 a observat 23 de ''nebuloase'' aflate intre stelele ''ro din Fecioara'' si ''6 din Parul Berenicei''. Observatia a durat o ora si 40 minute si a fost efectuata cu luneta de 135mm. Inainte de aceasta, amatorul marturiseste ca: ''...Timp de trei ani, eu nu m-am servit decat de escelenta luneta de 54mm Merz''.
Ei bine, Rosetti foloseste in raportul sau indicativele lui Herschel dar si Messier. Cei care au placerea sa bantuie prin acele coclauri ceresti va recunoaste, printre cele 23 de ''nebuloase'' observate de Rosetti, galaxiile M98 si M99 dar si M84 si M86,si de fapt, ceea ce noi acum numim a fi intreg Lantul Markarian.
Mai spun doar atat ca M98, aflata imediat la Vest de 6 Com este ''o bestie DSO'', foarte greu observabila din oras, atat cu reflectorul de 10 tzoli si, mai ales, cu cel de opt tzoli.
La peste un secol distanta, spun din inima acestui prieten de observatii ''Bravo Ioane'' !

Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Sambata 24 Decembrie 2022 (...ce-ai avut cu noi?) am primit cadouri de la familie iar de la Cel de Sus am primit o seara de observatii. Cerul a fost senin dar seeingul in jur de Pickering 4/5 nu mi-a permis observatii de duble cu separatii subarc. A fost foarte bine si asa.
Am folosit dobsonianul SW Classic 250 P cu ocularele X Cel 25mm/ 48x si TS 7mm UWA/ 171X.

Observatii :

Orion

- M42 si, mai ales, M43 continand steaua variabila GVT3

- Trapezium Ori cu cinci stele : A,B,C,D,E

- NGC 1981 cu peste 20 de stele

- NGC 1980 cu noua stele (Iota Ori ca tripla) si nebuloasa vizibila fara filtru

- NGC 1977 vizibila slab si fara filtru, mai bine cu UHC

- M78 , nebuloasa vizibila fara filtru

- NGC 2071vizibila numai cu filtru UHC

- Mintaka, Rigel, Lamba Ori ca tripla, 31 Ori, Eta Ori, Sigma Ori cu trei companioni - rezolvate si separate

- Zeta Ori, 52 Ori, 32 Ori doar rezolvate

Taurus

- M1 gasita prin metoda STF 742

- NGC 1746, multe stelute slabe la 171x

- NGC 1647, mai rarefiat, cu stele mai luminoase ca precedentul

- NGC 1817+ NGC 1807 = Poor Man's Double Cluster, in acelasi camp la 48x.
Nu-mi dau seama cum l-am putut rata pana acum !? ( Deci ati priceput ca nu-s miliardar ... )

Gemini

- M35 cu NGC 2158 in acelasi camp la 48x. In NGC 2158 se vedeau cateva stelute foarte slabe si ceata luminoasa la 171x.

- NGC 2392/ Eskimo Nebula. Revin cu o intrebare la care deocamdata nimeni nu mi-a raspuns: am eu niscaiva ''halucinatii auditive'' de mi se pare ca vad steaua centrala excentrica fata de nebuloasa, mai apropiata de marginea vestica ? Voi cum o vedeti ?

- NGC 2281/ Broken Heart Cluster, un roi deschis maricel de vreo 15 minute de arc in diametru, cu stele de o mare diversitate de luminozitati

- Castor, inevitabil si Delta Gem, rezolvate-separate.
La Propus s-a vazut companionul ca o steluta lipita la Vest de aura galben-oranj a primarei, fluturand ca o flacara in vantul seeingului.

Auriga

- NGC 1893 / Roiul Y, alungit, bogat in stelute slabe

- NGC 1857

- Collinder 62 este un roi deschis, sarac in stele si de aprox. o jumatate de grad diametru, de langa steaua HR 1760

- NGC 1778, un alt roi ... ''asa si asa'' ca aspect si numar de stele

- Am revizitat desigur si ''seria regala'' din Auriga dar intrand prin poarta din dos: am pornit de la NGC 1893/ Roiul Y spre NGC 1907 si apoi M38- M36- M37.

- Theta Aur rezolvata si separata ca tripla

Monoceros

- Aseara a fost momentul cel mai potrivit sa revad NGC 2264/ Christmas Tree Cluster

- NGC 2251- NGC 2254 vazute ca roi dublu, in acelasi camp vizual la 48x

- NGC 2244, roiul asociat cu Nebuloasa Rosette

- Din Nebuloasa Rosette parca se zarea prin UHC un ineL nedefinit inconjurand roiul, avand o culoare ... decolorata gri-bej lesinata, ca o coaja de cartof

- NGC 2252, un roi deschis sau un asterism cam saracut in stele, neaspectuos

- Triada de roiuri deschise de langa Rosette : Cr 104-Cr 106 - Cr 106, nu foarte departate ca aspect de NGC 2252

Leo

- NGC 2903, sa fie si o galaxie

- Am incheiat cu Algieba separata ca dubla aurie foarte frumoasa, ca obiect ''acadea''.
A fost o sesiune buna, cu 49 obiecte observate de acasa.

Meteoblue promite o alta seara buna de observatii pentru Marti.
Eu unul voi accepta si acest cadou chiar daca va fi in seara celei de a treia zi de Craciun.


Cer senin, Mircea

[Erwin]

A fost bogat Moșul anul ăsta, Mircea!

Eu m-am mulțumit să fac o plimbare cu soția și am putut vedea planeta Marte strălucind deasupra, printre nori. Poate dacă mâine seară este senin voi scoate un telescop pe balcon. Azi pare a fi cer variabil, mai mult noros seara... Spor la observații și cer senin tuturor!

[Mig71]

Impesionanta lista domnule Mircea.
In ultima luna si la mine a fost tot noros. Doar acum o saptamana am reusit sa arunc printre nori o privire la Marte cu telescopul de 10 inchi cu rezultate slabe. Aseara a fost senin dar am fost prins cu familia si vizitele de Craciun. Totusi am vazut un apus de Luna epic , in plina campie , cu orizontul liber.

Gelu

[tudor]

Felicitari Mircea!

[iulian90]

Felicitari si din partea mea domnu Pteancu pentru observatiile minunate.

A venit si la mine Mosul cu cer senin splendid aseara, desi la ora tarzie, la 23:00 am profitat si am iesit la observatii vazand cerul atat de curat, cu toate ca in cursul serii vremea nu era sigura pe ea, cand se insenina partial cand se innora complet si nu credeam sa am parte de asa surpriza. Dar din partea vremii te poti astepta la orice si tre' sa fii pe faza.
Am scos telescopul reflector de 150mm impreuna cu trei oculare (Celestron NexStar Plossl 40mm, RK 20mm stock, si TS Plossl 9mm) si filtrul UHC si am inceput observatiile imediat ce s-a mai aclimatizat telescopul (il tin intr-o camera mai rece ca sa se aclimatizeze rapid) si am stat pana la ora 2 noaptea, neavand deloc probleme cu norii care nu si-au mai facut aparitia deloc pe parcursul celor trei ore de observatii.

Am observat urmatoarele obiecte:

Galaxia NGC 890 din constelatia Triunghiul, o galaxie situata la est de stelele Delta, Gamma si 7 Trianguli, ce nu am mai observat-o pana acum, s-a prezentat destul de greu vizibila prin telescopul dce 150mm si s-a vazut cel mai bine la grosismentul de 155 ori cu ocularul de 9mm, foarte mica si slab luminoasa dar evident vizibila.

Galaxia NGC 772 din constelatia Berbecul (Aries), o galaxie din apropierea stelei duble Mersathim, ce am observat-o ultima oara in toamna, recent descoperita, este foarte greu vizibila si dificila de observat.

Galaxia NGC 821 ,tot din constelatia Berbecul, dar mai la sud, aproape de granita cu constelatia Cetus, la cateva grade spre nord-vest de steaua Xi 1 Ceti, este o galaxie ceva mai usor vizibila decat celelalte doua , fiind deasemenea o galaxie ce nu am mai observat-o pana aseara, se vede relativ greu la 155 ori cu ocularul de 9mm, dar se distinge mai greu cu celelalte oculare de 20 si mai ales 40mm.

Galaxia NGC 1161 din constelatia Perseu, este o galaxie ce am mai observat-o pana acum, fiind gasita inca de anul trecut si este mai bine vizibila decat celelalte trei galaxii, relativ luminoasa in centru, foarte mica si foarte apropiata de o stea dubla relativ simetrica, galaxia fiind apropiata de componenta B a stelei duble la fel de mult cum este aceasta apropiata de steaua primara, cele doua componente si galaxia formand un triunghi obtuz.

In afara de aceste patru galaxii am mai observat si in constelatia Orion nebuloasele M 42-43 si Trapezul, unde am distins in premiera componenta F langa componenta C, dar se vedea foarte greu si nu tot timpul, pe cand componeta E se observa mai usor si tot timpul intre componentele A si B.

Cu filtrul UHC nebuloasa M 42 se vedea mai extinsa, partile periferice iesind mai in evidenta in raport cu zona centrala luminoasa. Deasemenea, in zona centrala se vedeau mai multe detalii ,ca niste umbre , precum si marginea mai evidenta a zonei centrale de forma aproximativ rombica sub Trapez, dar si acea umbra care pornete dinspre partea nord-estica a nebuloasei, devine mai evidenta si se opreste in Trapez.

Cu filtru UHC se vede mai bine si nebuloasa M 43 , precum si nebuloasa Running Man , in jurul a doua stele mai stralucitoare.

In schimb , nebuloasa M 78 se vede parca mai bine fara filtrul UHC, ca o pata difuza in jurul a doua stele apropiate intre ele si de magnitudini similare.

Am mai observat deasemenea roiul M 35 din Gemini, foarte impresionant si mare, unde am distins doua stele de culoare galbena, precum si micul roi NGC 2158 din apropierea lui M 35, care este greu vizibil ,dar la care am reusit sa discern cateva stele foarte slabe in el, desigur numai pe cer foarte bun ,cum a fost aseara, ca dealtfel, pe cer naspa nu sunt vizibile.

Am mai continuat cu roiul Christmas Tree, care se vedea foarte frumos, aproape in pozitie verticala in ocularul de 40mm, apoi si cu minunata nebuloasa Hubble (NGC 2261), care s-a vazut usor, ca o mica cometa, cu o stea in varf.

Au urmat roiurile M 36 , unde am zarit vreo 2-3 duble, M 38 care se vedea mare si extins, NGC 1907, mic dar impresionant, cu peste 12 stele vizibile la 155 ori , M 37 foarte frumos, mare si extins cu puzderie de stele ce umpleau tot campul ocularului de 9mm la 155 ori, roiul M 44 din Racul foarte mare si care nu incapea in campul ocularului de 40mm la 35 ori, urmat de micul roi M 67 din partea sudica a constelatiei Racul ,la care am vazut totusi multe stele (peste 20 ) si printre ele 2 stele duble, o tripla si o cvadrupla.

Spre sfarsit am mai observat galaxiile NGC 2903 din Leo , M 81, M 82 si NGC 3077 din Ursa Mare, prima fiind relativ usor vizibila, urmatoarele doua ,mai ales M 81, foarte usor vizibile si luminoase, iar ultima, NGC 3077 relativ greu vizibila.

Am facut si desene la primele 4 galaxii enumerate mai sus; NGC 890, NGC 772, NGC 821 si NGC 1161, in ideea de a le indentifica apoi pe harta interactiva Aladin Lite Astronomy, prin compararea desenelor cu pozitiile de pe harta interactiva si au fost confirmate cu succes toate cele 4 galaxii, deci si cele doua noi, descoperite aseara, anume NGC 890 si NGC 821 , care au marit numarul galaxiilor observate de mine la 223.

[Mircea Pteancu]

Multumesc lui Erwin, Gelu, Tudor si Iulian pentru incurajari si aprecieri !
Va urez cu toata prietenia sa aveti Sarbatori Fericite !
Si, daca se poate si oleaca de Astronomie !

Iulian

Strasnice observatii, felicitari de felicitari !
Reflectorul tau de 150mm nu putea sa aiba o soarta mai buna, impreuna va distrati foarte bine !
E foarte buna metoda de a pastra telescopul la o temperatura apropiata de cea de afara. Si eu intotdeuna am facut asa. Chiar si cand am locuit la bloc si aveam primul dobsonian de 160mm: ''locuia'' permanent pe balcon. Vedea interiorul locuintei doar cand o traversam pentru a iesi la observatii pe Malul Muresului.
Optica este scutita de socuri termice iar pe partea mecanica colimarea este mai stabila. Ce sa mai vorbim de avantajul de a fi ''gata de lupta'' in cateva minute...

Felicitari pentru observarea stelei F din Trapez!
Noi cam atat putem observa acolo, urmatoarea stea vizibila acolo necesita o apertura considerabil mai mare.
Multumesc pentru detaliile despre cele patru galaxii, am sa incerc sa le vad si eu.

Craciun Fericit in continuare si va doresc cer senin, Mircea