[Mircea Pteancu]

Asa este Marius.
De aceea am adaugat V762 la lista din cartea lui Anestin in care am transformat tabelul cu stelele cele mai apropiate in tabel cu distante stelare.
In teorie, V762 ar trebui sa fie vizibila cu ochiul liber, pe un cer negru.
La fel si Rho Cas.

V393 este in Cassiopeia, la 25' Nord de 48 Cas, e tuciurie bine (adica oranj intens). Are FIFA de zis ceva ?

Daca pisica va creste cat varul tigru, voi afla gandul ei , nu stiu daca voi apuca sa ti-l comunic ...

Erwin

La observatie am folosit (si in poza se vede) newtonianul 125mm F=562mm.
''Ratusca cea urata'' este demontata bucati-bucatele si mi-e foarte lene pe caldura asta sa muncesc la reanimarea ei.

Atat V762 cat si Rho Cas sunt sigur vizibile cu binoclul chiar si din Bucuresti. Mai ales cu cel antiaerian al tau. Succes !

Aseara am comis iar observatii.
Am continuat observatiile de antrenament la variabile si am facut estimari la Delta Cep, Beta Lyr si Eta Aql.
Sunt in curs de tiparire si legare manualul AAVSO si tutorialul celor 10 stele variabile.Cred ca voi avea si ghidul de observarea variabilelor a lui David Levy.

Apoi m-am intors la primele iubiri, DSO si stelele duble:

*M-am calibrat pe Iota Cas , o tripla foarte frumoasa.

*Si, daca tot bantuiesc prin coltul de cer al lui V762, nu am vrut sa plec cu mana goala.
Astfel, am rezolvat steaua dubla subarc A 816 cu separatia de 0,9'', PA = 130 grade (perfect estimata de Mirciulica) si cu primara si secundara de o frumoasa culoare galben-aurie.
Presupun ca A provine de la Aitken.

*STF 134 este o dubla foarte apropiata pe bolta de V762. Are separatia de 3,7'' , companion foarte slab la PA =358 grade, primara este alba iar companionul l-am vazut gri.

*h 2028 cu separatia de 63'' a confirmat existenta unui al doilea companion dar prea slab la 12,7mv pentru a fi zarit in newtonianul de 125mm. Deci cu telescopul mai mic am vazut h 2028 doar ca dubla.

*STF 163 are o separatie foarte domestica de 35'' dar ceea ce o face sa fie o dubla foarte interesanta este culoarea oranj intens a primarei, clasa spectrala K4, nu prea frecventa la duble

*h 1100 are separatia de 43'' dar un urias Delta mag = 5,7mv, primara este alba

*V987 Cas este si dubla ENG 7 cu separatia de 46'', primara galbena.

STF 163 - h1100 - ENG 7 se afla in imediata vecinatate a lui Segin/Epsilon Cas.

* NGC 637 este un roi in forma de ''T'' , am numarat zece stele , una cu aspect de dubla

*NGC 654 este un roi deschis de stele slabe , adunate in jurul unei ''lucida'' de 7mv

*Am revazut roiul NGC 633 cu numeroasele sale stele dintre care doua par a fi duble

*NGC 659, un roi mic si cu stele foarte slabe

*Am revazut enigmaticul roi Collinder 15, care poarta si indicativul Tr.1 si din care se vedea un sirag de stele, aliniate la rigla.
Catalogul Collinder da pentru acest roi un diametru de 7,4', o luminozitate integrala de 8,1mv si un numar de max. 20 de stele, coordonatele corespund. Este clasificat acolo ca roi de tip Praesepe.
Am vazut prima data acest roi in 1994 cand l-am ''descoperit'' cu dobsonianul de 160mm F/9 cu oglinda Beches. Era pe vremea cand nu aveam atlase sau ghiduri de observatii, eram un observator DSO incepator. Timp de doi-trei ani, cel mai bun ocular al meu a fost un Kellner ex-militar cu focala de 20mm care marea de 73x.

Spre bucuria mea, azi am verificat si am aflat ca NGC 637 si NGC 654 sunt obiecte din Lista Herschel 400, noi pentru mine. Am ajuns la un total de 186 obiecte H400 observate, adica 46,5%.

Mircea

[Erwin]

Din păcate "antiaerianul" suferă de orbire temporară datorată luminilor de pe stradă și din zonă care "îi bat în ochi" iar subsemnatul se tot mocăiește să-i facă parasolare supradimensionate...

[Mircea Pteancu]

Erwin

Hai atunci sa te iau tare : ce te tot mocaiesti acolo dom'le, fa-i odata parasolarele alea lui Fritz !
Succes la bricolat !

*La mine singurul lucru notabil este ca s-a mai miscat un pic contorul listei H 400.
Marti 6 Iulie, am fost prea ostenit de canicula de peste zi ca sa mai am pofta de a scotoci dupa noutati.
Am reusit totusi sa vad galaxia NGC 4800 din Cainii de Vanatoare prin dobsonianul de 200mm.Se afla la Sud de doua stele orientate pe directia Est-Vest. La prelucrarea observatiei am aflat ca una dintre ele este steaua variabila pulsanta BZ CVn.
NGC 4800 este o galaxie de 12mv care s-a vazut foarte greu la 154x, mai degraba cu vedere periferica: o pata cetoasa amorfa, fara detalii, aflata la limita de observabilitate.Nu-i de mirare totusi, aceasta galaxie se afla la 95 milioane ani-lumina ''de noi''.
Am ajuns la 187 obiecte H400.

* Am revazut NGC 5005 si NGC 5033 , tot din CVn, spre Sud si foarte aproape de Cor Caroli.
Acum, la prelucrarea observatiei, vad niste lucruri care ma cam sperie !!!
Stellarium da pentru NGC 5005 magnitudinea 13,67mv.
Mda, zic eu, o fi o eroare. Verific in Aladin Lite iar acesta da exact aceeasi valoare.
Cum se face insa ca pe cer, am gasit si vazut NGC 5005, mica si slab luminoasa dar ''din prima''.
Iar NGC 5033 din vecinatate, m-a muncit vreo jumatate de ora pana cand am vazut-o ... abia vizibila la 12mv !!??
Loc pentru gresala de indentificare nu este: am localizat corect galaxiile cu ajutorul asterismului-paralelogram in care se gasesc stelele 15 CVn si 17 CVn, duble ''fumate'' cu mare placere in tineretea mea observationala.
Am vazut pentru prima data aceste doua galaxii pe 4 Aprilie 2021, tot cu dobul de 200mm.

*STF 1768 a fost rezolvata cu brio, are Delta mag= 2mv si separatia de 1,73'' dupa StelleDoppie.
Primara este alba iar companionul l-am vazut de culoare mov.

*STF 1755 este o dubla interesanta nu pentru separatia sa de 4,1'' ci pentru culoarea ei.
Stellarium ne spune doar ca are indicele de culoare CI= 0,38.
Aladin Lite prin CDS ne arata ca HIP 66042 este o stea de tip spectral G3III-IV deci galbena.
Insa culoarea pe care am vazut-o la ambele componente a fost roz sau trandafiriu, mai intensa la primara.
Noa, poate o fi fost de la praful saharian, ramane de verificat in viitor.

* Am incheiat cu rezolvarea dublei Delta Cyg si cu revederea stelei centrale din Blinking Nebula.

Mircea

[iulian90]

Buna seara tuturor.

De curand am construit o noua montura alt-azimutala pentru observatii vizuale, fiindca in ultimul timp ajunsesem sa folosesc montura ecuatoriala si la observatii vizuala, dar nu este prea comoda in anumite pozitii ale telescopului, mai ales cand il indrept spre nor, nord-est sau nord-vest, vine cu ocularul indreptat ba in sus de trebuie sa ma ridic pevarfuri ca sa ajung la el, ba prea in jos de trebuie sa ma cocosez, asa ca am decis sa trec pe montura al azimutala.
Vechile monturi ,cea Dobson a telescopului de 114mm si cea cu un singur brat a telescopului de 150mm nu le mai folosesc fiidca prezinta flexare, nu sunt prea rigide, fiind construite din panel din lemn masiv care flexeaza pe o directie destrul de mult, perpendicular pe linia fibrelor lemnoase.
Noua montura este construita din placaj multistrat, mult mai bun si rigid decat panelul din lemn masiv. Este cu un singur brat, dar s-a dovedit a fi mult mai rigida decat vechile monturi.
Acum doua seri , pe 8 iulie am testat noua montura pe reflectorul de 114mm care e cel mai lung si greu dintre toate telescoapele mele si montura face fata cu brio.

Pe 8 iulie, folosind telescopul de 114mm cu ocularele de 40mm ,20mm, 12mmm si 3,6mm, precum si filtrrul UHC, a observat urmatoarele:

In Cygnus am observat roiurile deschise M29, NGC 6910 si IC 4996, apoi observand ca e cam dificil sa
ma tot uit prin cautatorul telescopului, care datorita monturii destul de joase, se gasea si el cam jos si trebuie sa ma aplec destul de mult, sa imi stramb gatul ca sa ma uit prin cautator, am decis sa incerc metoda navigarii "star hopping" folosind grosismente mici ,deci oculare slabe pe telescop, fara sa ma mai ajut de cautator, folosindu-l doar ca sa indrept telescopul spre o stea de la care sa pornesc cu navigarea.

Am indreptat telescopul spre steaua Albireo din Cygnus, folosind cautatorul, apoi ,pornind de la steaua Albireo am navigat spre roiul globular M 56 din Lyra, care s-a vazut relativ bine, apoi mai departe ,la nebuloasa planetara M 57 ,tot din Lyra, apoi m-am intors pe aceeasi ruta inapoi la Albireo si de acolo mai spre sud ,trecand in costelatia Vulpecula, unde m-am oprit la nebulasa planetara M 27, relativ vizibilz fara filtru UHC, dar mai bine vizibila cu acesta, apoi mai spre vest, am poposit la roiul deschis NGC 6830 ,care este relativ mic, observand in el 7 stele, iar mai la vest de acest roi am poposit la roiul NGC 6823 ,care este foarte mic, cu vreo 4 stele foarte apropiate intre ele.

M-am intors spre M27 si de acolo m-am dus spre sud in constelatia vecina Sagitta, apoi putin spre vest pana la roiul globular M 71, care este relativ greu vizibil dar cu cateva stele rezolvabile, fiid mic si slab luminos, apoi m-am intors spre est pana la nebuloasa planetara NGC 6906 din constelatia Delphinus, aproape de granita cu Sagitta. Aceasta nebuloasa planetara se vede greu, fiind slab luminoasa, se vede mai bine cu filtrul UHC.

Intre timp, pe la ora 23:34, am zarit un meteor luminos cu ochiul liber, deplasandu-se rapid din constelatia Cygnus si disparand in constelatia Cepheus, in zona stelei Mu Cephei.

Cum telescopul ramasese indreptat spre constelatia Delphinus, am pornit pana la steaua Gamma Delphini care am observat-o la grosismentul de 78x, apoi am pornit prin zona cozii delfinului (stelele Beta, Eta si Epsilon Del) pana la acele doua stele apropiate intre ele si de roiul globular NGC 6934, pe care l-am zarit rapid in campul ocularului de 40mm, apoi l-am observat la grosismente mai mari, fiind mic ,dar relativ luminos in centru.
Apoi intorcandu-ma pe aceeasi ruta si traversand asterismul principal al constelatiei Delphinus, am ajuns si la roiul globular NGC 7006, care apare foarte mic si slab luminos si devine vizibil numai de la grosismente de 78x in sus. Acesta a fost si ultimul obiect observat in seara de 8 iulie, apoi m-a retras in casa, pe la ora 0:30.

A doua zi ,pe 9 iulie, am iesit iar la observatii cu telescopul de 114mm si am inceput cu constelatia Cygnus ca si in seara anterioara, dar pornind de la steaua Deneb, m-aqm dus spre zona nebuloasei North America si am observat roiul NGC 6997, la care am zarit 10-12 stele, fiind relativ mic si dispersat, mai departe, in apropierea lui NGC 6997, se gaseste si roiul Cr 428, la care am observat vreo 8 stele, fiind mai mic dar tot asa de dispersat.
Mai spre sud-est ,am poposit si la nebuloasa planetara NGC 7027, care este foarte mica dar luminoasa, fiidnd bine vizibila si la grosismentul de 250x, aparand sub o forma aproape dreptunghiulara cu colturi rotunjite si putin difuza, semanand cu o stea dubla cu componentele simetrice si suprapuse partial.

Apoi ,fara sa ma uit prin cautator, doar cu ocularul de 40mm, m-am intors inapoi spre steaua Deneb, apoi am navigat spre steaua Sadr si de acolo m-am indreptat spre roiul deschis NGC 6866, la care am zarit 10 stele,printre care si o stea tripla cu componente apropiate,roiul fiind mic si compact, iar de acolo trecand pe langa steaua Delta Cyg, am ajuns si la roiul deschis NGC 6811, care este mai slab luminos dar mai grandios, mai mare si cu mai multe stele,peste 20 stele din ce am observat. De acolo am mai navigat spre roiul NGC 6819 tot din Cygnus, la care am observat ca este mai mic si compact, dar cu o luminozitate mai ridicata decat celelalte roiuri deschise, zarind peste 10 stele in el.
Apoi m-am retras ,inainte de miezul noptii caci eram cam obosit.

Aseara, pe 10 iulie, cu ocazia inlocuirii oglinzii secundare la telescopul de 150mm, am iesit la observatii cu acesta, pe noua montura si am reobservat cateva obiecte care le observasem in seara de 9 iulie cu telescopul de 114mm, ca sa vad ce diferenta de luminozitate este intre aceste doua instrumente si imediat am remarcat o diferenta mai mare decat era inainte de inlocuirea secundarei la telescopul de 150mm.
In roiul NGC 6997 din Cygnus am zarit 18-20 stele deci aproape de doua ori mai multe stele decat cu reflectorul de 114mm. Am mai remarcat si faptul ca cateva din stelele de reper pentru navigatie star hopping, apareau mai luminoase prin reflectorul de 150mm. Deci si in acest caz m-am folosit mai mult de navigatia de la o stea la alta folosind numai ocularul de 40mm, cautatorul l-am folosit doar ca sa indrept telescopul spre steau de pornire, in acest caz Deneb din Cygnus.
Mai departe am observat si roiul Cr 428, la care am observat vreo 11 stele in loc de 8 ,cate observasem cu reflectorul de 114mm.
Nebuloasa planetara NGC 7027 aparea mai luminoasa si putin mai mare prin reflectorul de 150mm decat prin reflectorul de 114mm, cu aceleasi oculare.
Apoi am mai observat in constelatia Draco galaxiile M 102 si NGC 5907.
Prima se observa bine, fiind mica si relativ luminoasa, avand si doua stele langa dansa, una la nord de nucleul sau, de mag. 10 si una la sud-vest de nucleu ,de mag. 11, cealalta galaxie se vedea mult mai greu, fiind subtire. Am mai incercat sa caut si galaxiile NGC 5982 si NGC 5985 ,tot din constelatia Draco, dar fara succes.

Apoi am incheiat observatiile caci si de data asta eram obosit,la cata treaba am avut cu reparatia si imbuanatirea acestui telescop de 150mm, dar sunt multumit ca am rezolvat problema cu inlocuirea secundarei la acest telescop si ca da rezultate bune la observatii DSO.

[Mircea Pteancu]

Vesti excelente Iulian !
Felicitari pentru realizarea noii monturi si pentru inlocuirea secundarei la telescopul de 150mm.
Sa le folosesti sanatos si cu mult spor la cat mai multe observatii interesante !

Cer senin, Mircea

[iulian90]

Multumesc mult.

Acum sper sa mai prind seri senine si sa tot fac observatii cu telescopul de 150mm cu noua secundara , imbunatatit si montat pe noua montura alt-azimutala din placaj multistrat.

[Mircea Pteancu]

Uite asa m-am ales eu cu Atlasul Norton, original, in volum tiparit :
era candva prin 1990++ ... poate '94 poate '95.
Aveam din 1990 un telescop adevarat, dobsonianul de 160mm F/9.
Sufeream de o lipsa acuta de documentatie.
Am trimis o scrisoare la revista The Deep Sky Observer a lui Webb Deep-Sky Society, in care am proclamat agenda Deep Sky a astroclubului Galaxis : pe scurt suna cam asa= vrem si noi !!!
Ca raspuns, un amator englez mi-a trimis mai multe carti, printre care Atlasul Norton.
Si, cativa ani, am corespondat cu o amatoare din Australia. Am incercat sa-i regasesc in era digitala dar n-am reusit.
Oameni foarte de treaba, sa le dea Domnul sanatate!

Azi va aduc eu un cadou de la Webb Deep-Sky Society: indrumarul ''Introduction to visual Deep-Sky Observing'' de Faith Jordan din Isle of Wight, UK.
Il puteti descarca de aici :


https://www.webbdeepsky.com/downloads/free...erving.pdf

Sa-i multumim lui Faith : Thank you Faith !!!

Mircea

[gpaunescu]

Foarte bun indrumarul pentru DSO.

Apreciez foarte mult ceea ce postati, domnule Mircea.
Datorita acestui indrumar am reusit sa gasesc clusterul dublu Persei (cu telescopul pe o montura manuala).
Am urmat sfatul de a cumpara un Telrad si a fost super usor.
Imi place cum scrie Faith. E usor de inteles.

[Vexatyk]

Daca tot veni vorba de un indrumar al observarii deep sky si tehnici care sa ajute , voi imartasi si eu din propria experienta. Nu voi vb despre cum sa gasesti un obiect si ci mai mult despre ceea ce ar trebui sa faci ca sa poti observa cat mai multe detalii .

Chestii de baza :

1. Gaseste un loc cu cer cat mai intunecat si ferit de lumini arificiale ( pe cat mai este posbil la ora actuala).
2. Programeaza sesiunile de observare in perioadele in care nu este Luna sau cand este pana in maxim 25 % iluminare.
3. Colimeaza telescopul la inceputul sesiunii de obsevare ( daca este intr-un loc fix colimarea este necesara mai rar ).
4. Foloseste doar lumina rosie pentru a pastra pe cat posibil adaptarea la intuneric.

Chesti bizare pe care le mai fac eu, dar ma ajuta:
1. Imi tin ochiul drept acoperit atunci cand nu il folosesc la observari sau cautari de obiecte deep sky . Adica arat asa ca un pirat.
2. Mi-am confectionat o gluga mare pe care o folosesc pentru a acoperi tot capul cand stau cu ochiul in ocular.
3. Folosesc pe cat posbil vederea periferica , chiar si pentru obiecte deep sky ce se vad ok cu vederea directa . Altfel spus duci obiectul din centru ocularului undeva spre partea dreapta si privesti cu coada ochiului la el. Cu ceva exercitiu se pot distinge mult mai multe detailii decat privind direct.

In rest pentru a va bucura de sesiuni cat mai placute asigurati-va tot confortul posibil :
- imbracaminte adecvata
- un scaun pentru observari - eu unul am luat un scaun reglabil pentru orga pentru ca este mult mai acccesibil la pret.
- orice va place si nu produce lumina , muzica in casti, covrigei, suc , bere , o chitara in surdina fiecare cu ce ii place .
- gasiti un grup sa iesti impreuna.


Cer senin tuturor.

[Armand Popa]

Vexatyk, foarte bune sfaturile tale, mai ales cele "bizare" care chiar ajuta!

[gpaunescu]

Tot timpul asemenea sfaturi sunt binevenite; mai ales dc esti la inceput si nu ai inca o rutina. Unele deja le-am mai citit, problema e ca daca nu apuci sa le folosesti, se uita. Asa ca repetitia e mama invataturii.

[Mircea Pteancu]

Acestea sunt discutiile prietenesti pentru care ne-am inscris pe forum, ma bucura sa le citesc.
Sfaturile din experienta proprie ca cele impartasite de Vexatyk sunt aur curat, le pretuiesc foarte mult.

Succes la observatii gpaunescu!
Sa nu te lasi descurajat de insuccesele de moment, vor fi sterse din memorie de reusitele care vor veni cu siguranta deoarece ai subliniat ca repetitia e mama invataturii.
In 5 August am aniversat 31 de ani de observatii telescopice dar nu am retineri sa arunc o noua privire spre M13, desi am vazut roiul de sute de ori.

In aceasta seara am avut parte de un placut insucces.
Prietenul si colaboratorul meu Armand m-a anuntat despre supernova SN2021wuf din galaxia NGC 6500.
Am citit articolul pe care mi l-a trimis si apoi am inceput sa pregatesc ''atacul'' folosind Stellarium si Aladin Lite.
Sfatul meu este sa cautati asterismul in care sa afla 95 Oph.
95 Oph este varful unui asterism-triunghi isoscel cu varful foarte obtuz in Alfa Oph, cu 95 Oph aprox. simetrica fata de k Oph.
In asterismul lui 95 Oph gasim la Est stelele 96 Oph si 101 Oph.
Cu acestea doua formeaza asterism-triunghi isoscel steaua HIP 6744 care formeaza mijlocul unui dragut segment de trei stele.HIP 6744 este alba, inghesuita la Est de o stea oranj si de o stea galbena la Vest.
(Doar acest asterism in sine este prea frumusel si merita efortul...).
La Sud de HIP 6744et.comp este un asterism triughiular, bine vizibil in cautator.
Varful sudic al acestuia este format de doua stele, cea mai sudica fiind steaua dubla STF 2245, foarte frumoasa, cu separatia de 2,7'' si cu stele albe de aceeasi magnitudine.
Spre Vest la 14 minute de STF 2245 este HDS2528. Aceasta dubla s-ar putea sa va necajeasca oleaca.Desi are separatia mare de 18,5'', companionul este de-a dreptul timid la magnitudinea lui de 12,5mv. Musai trebuie sa folositi marire mare. La 154x nu l-am vazut deloc in ocularul zoom Baader. Abia la 308x l-am vazut, cu Lacerta 4mm.
Ei bine, galaxia NGC 6500 si supernova ei se afla la Sud de jumatatea distantei dintre STF 2245 si HDS2528.
La noi cerul a fost schimbator in aceasta seara, invadat periodic de nori, nu am vazut urma nici din NGC 6500 si nici din supernova.
Dar ,inafara de dublele STF 2245 si HDS2528, am mai vazut doua duble in asterismul lui 95 Her : ea insasi este dubla cu separatia de 6,5'' si stele albe de aceeasi magnitudine.
Iar 102 Her , alias AGC8 este si mai dificila decat HDS2528.Desi are separatia de 23,5'', are o diferenta zdravana de 7,4mv intre stelele componente. Iarasi revin cu sfatul de a folosi mariri mari.

Ma gandesc ca nu am vazut supernova SN2021wuf din cauza conditiilor meteo. Fiind undeva la 13mv, ar trebui sa fie vizibila cu dobul de 200mm. Am verificat pe M13, unde majoritatea stelelor sunt de 13mv sau mai slabe. La 308x, se vedeau ...hm...cum sa zic ... ''luminoase'' , ocupand jumatate din campul vizual. In zona lui NGC 6500 nu am vazut asemenea stelele. Poate maine !

Am incheiat cu imaginile prin norii subtiri ale lui Saturn si Jupiter.
Saturn: la 154x/ Baader zoom, se vedea o diviziune Cassini rimelata cam indecent de vizibil si trei obiecte stelare la Vest de inel : Titan, Rhea si Enceladus.
Jupiter: la 154x, doi sateliti galileeni la Est, doi la Vest, o ''multime'' de benzi in emisfera sudica.
In emisfera nordica se vedea numai NEB dar e clar ca,luand modelul de la oameni, si astrii sunt tot mai depravati. Eu inca nu am vazut banda joviana atat de colorata precum a fost NEB in aceasta seara, de un maro-ruginiu tipator. Unde sunt tonurile alea ''distractive'' de gri spalacit si de gri si mai spalacit de altadata?!

Cer senin, Mircea

[Armand Popa]

subscriu la cele spuse de domnul Pteancu referitor la supernova.
Am cautat-o si eu cu reflectorul de 305/1500 , parcurgand aceleasi obicte. Am folosit ocularul de 3,2mm , la marirea de 468X , astfel dublele pomenite de dl Mircea le-am rezolvat destul de usor. Intre stelele dublele STF 2245 si HDS2528 in schimb am avut impresia, ca, cu vedere periferica vad 2 nebulozitati foarte slab vizibile, din care una mai luminoasa, vizibile la marginea aceluiasi camp, trebuie sa fie NGC6500 si NGC6501 si tot cu acea vedere periferica parca se vad ceva stelute intre ele, una din ele trebuie sa fie SN. Am insistat destul de mult, conditiile au fost dedparte ideale, astfel consider ca am incheiat seara fara a reusi sa observ clar SN. Voi reveni in urmatoarele seri, probabil la un cer mai bun decat am acasa

[iulian90]

Buna seara tuturor.

Aseara am incercat sa observ si eu aceasta supernova din galaxia NGC 6500, cu reflectorul de 150mm.
Am pornit de la steaua Rasalhague/Alpha Ophiuchi spre nord, sarind din stea in stea pana ce am ajuns la steaua 93 Herculis,conform desenului de mai jos, apoi am gasit asterismul triunghiular format din stelele STF 2245, HIP 87834 si HIP 87768. Ajuns acolo am inceput sa caut galaxia si dupa cateva incercari am zarit pana la urma ceva foarte vag, nu stiu daca era supernova sau galaxia NGC 6500, caci se vedea foarte greu.
Am mai observat si steaua STF 2245 ,care este faina,cu componente cu separatie foarte mica, de doar 2", egale ca stralucire.
Apoi am mai observat nebuloasa inelara M 57 din Lyra, la care am vazut bine structura de inel, chiar fara filtrul UHC si o stea foarte slab luminoasa si foarte apropiata de nebuloasa, inspre est de aceasta.
A urmat roiul globular M 56 ,tot din Lyra, care se vedea relativ bine, apoi galaxiile M 31 si M 32 din Andromeda, care erau foarte bine vizibile. La galaxia M 32 am observat ca nucleul isi pastreaza aspectul stelar chiar si la grosismentul de 350 ori, pe cand nucleul galaxiei Andromeda (M 31) este mult mai difuz si cu stralucire de suprafata mai redusa fata de cea a nucleului lui M 32. Am zarit relativ greu si galaxia M 110, la nord de M 31, ca o pata difuza ,ovala si slab luminoasa.
Apoi, la urma, am observat si galaxia M 33 din constelatia Triangulum, cu a sa nebuloasa extragalactica NGC 604, care s-a vazut cel mai bine la grosismentul de 155 ori, mai bine decat prin reflectorul de 114mm.

[Erwin]

@Iulian
Felicitări pentru progrese! Trebuie să ținem seama că tu observi de la marginea unui oraș mare așa că în astfel de condiții "gemele" adunate sunt de multe ori mai prețioase!

Eu recunosc că sunt prea leneș să fac observații atât de amănunțite, cu star hopping și observarea unor obiecte cu nume ciudate. Mă mulțumesc să observ obiecte cunoscute testând instrumentele pe care le construiesc și a căror construcție îmi ocupă mult mai mult timp și îmi aduce cele mai mari satisfacții. Tu le îmbini pe ambele, ceea ce este de lăudat, ești ATM-ist avansat și observator complet, atât vizual și fotografic.