[Nordas]

Cred ca trebuie multe masuratori precise ca sa determini la milimetru dimensiunile corecte.
Oare prin probe nu ar merge la fel de bine?

[Mircea Pteancu]

Ruleta, rigla, sublerul si echerul de lacatuserie sunt suficiente.
Cu vechiul formular am reusit sa obtin un camp cu fundal sensibil mai intunecat si cu camp de plina lumina de 17mm, fara vignetari= vezi razele verzi-axiale, galbene=75%, rosii-100%.
Am folosit in paralel ''Newt for the web'', atasez capturile de ecran.

Diafragma de secundara a rezultat de 9'' dar eu am pus la intrarea in tub o diafragma de 233mm, aflata in focarul oglinzii principale. Aceasta se afla la aceeasi distanta fata de centrul secundarei ca planul focal principal = 182mm. Deci diafragma mea echivalenta de secundara/diagonala este de 14''.

Diafragma de primara nu are sens in cazul meu, folosesc tub solid.

Din pacate, Mel a cazut in capcana in care cad toti IT-isti, atata freaca si updateaza un lucru care merge perfect pana ce reusesc sa-l strice.
Pentru reflectorul 150x750mm m-a cam bagat in ceata ...

Mircea

[Erwin]

@Nordas,

Felicitări! Deja ai făcut multe modificări și ar trebui testate înainte de a trimite oglinzile la refigurizat, posibil să ai o surpriză plăcută.

Într-adevăr, operația făcută la focuser merită, fiind un crayford (chinezesc?) probabil fațeta frezată nu era la standardul cerut, rezultatul este că patinează. Scula se mumește "șaubăr" și operația "șaubăruire", vine din germană, de la care avem multe cuvinte împrumutate în tehnologia construcțiilor de mașini. Descrierea ta e corectă, doar că se așchiază doar unde NU rămâne tuș după ce ai trecut calibrul plan peste suprafață, ridicăturile vor rămâne albe. La aluminiu se poate face cu marker obișnuit și cu un cutter cu lamă groasă. Se răzuiește foarte puțin material, din aproape în aproape, până când suprafața devine perfect plană și la trecerea calibrului rămâne foarte puțin tuș, doar pe rizurile fine, nu pe suprafață. La ghidaje aceste rizuri fine rămase sunt foarte utile pentru că permit păstrarea filmului de ulei și ajută la ungere. În cazul nostru se vor aplatiza prin rularea focserului mediu-strâns înainte și înapoi, nu avem nevoie de ungere, dimpotrivă.

@Mircea,
Dacă se face un desen la scară pe hârtie cu parametri focuserului și ai secundarei măsurați exact, dimensiunea diafragmei de focuser se poate afla măsurând direct pe desen și după părerea mea precizia este arhi-suficientă. Oricum va funcționa perfect cu un singur ocular, nu cu toate din trusă, care au parametri diferiți. Dacă tubul principal este destul de lung și zona din spatele secundarei este velurată vine puțină lumină parazită. Greșeala la tuburile comerciale este că s-au zgârcit și le-au tăiat cât mai scurte, pentru câțiva centimetri de tablă au sacrificat rolul de parasolar al acestei secțiuni.

[Mircea Pteancu]

Nordas

As fi curios daca imbunatatirile de pana cum au efect sesizabil.Spor in continuare!

Erwin

Excelenta ideea grafica,multumesc !
De acord cu tine, pacat ca a fost sacrificat interesul cumparatorului pentru profit.

Mircea

[mihaig]

Nu inteleg complicatiile astea cu diagrama de focuser,baffling calculator,etc.Are rost pentru newtonienele care nu au tub plin.Pentru astea din urma,da-i frate un velur negru autocolant pe tot interiorul tubului si fa-i tubului un prelungitor de 40-50 cm din izopren negru si nu mai intra nici mama luminii parazite.

[Mircea Pteancu]

Mihai

Un prelungitor de 40-50 cm este exagerat, probabil va produce vignetare.
Dar ma gandesc ca ai vorbit in principiu si cu asta sunt de aceeasi parere, e foarte util ca OTA sa aiba tubul prelungit, cate este necesar.

Diafragma de focuser este si ea foarte utila, mai ales pentru observatorii din zone suburbane si urbane.
Diafragma de secundara, la un tub solid, este inlocuita de partea de la secundara in sus.
Iar de cea de oglinda primara nu mai ai nevoie la un tub solid.

Cu vopsirea marginii secundarei si primarei nu prea sunt de acord. Oglinzile trebuie realuminizate din cand in cand. Acele vopsiri vor trebui indepartate. Daca nu, vor deteriora poate noul strat de aluminiu, in timpul aplicarii.

Mircea

[Erwin]

Și nici nu prea contează marginile alea, cel puțin eu nu am observat. Sunt la 45 grade, chiar dacă reflectă ceva lumină nu intră în drumul optic principal.

Așa că, Nordas, fă niște teste înainte de a continua. Din câte am văzut ești perfecționist, dar nu are cum să-ți iasă totul deodată.

Oglinzile trebuie refigurizate doar dacă testul pe stea indică aberații de genul astigmatism, bord rabătut sau alte defecte de la parabola principalei sau planeitatea secundarei. Din discuțiile de pe cloudynights reiese că testul pe stea îți arată tot ce trebuie, cu condiția să-l faci corect, când este seeing bun sau cu o stea artificială, într-un loc ferit de curenți de aer, cu instrumentul colimat și aclimatizat.

Cer senin și spor în 2022!

[Nordas]

Erwin, cum vremea nu permite observatii cam de o luna incoace ... imi zici te rog cum fac test pe stea artificiala?

Inainte de a vopsi marginile oglinzilor, am facut un test in care am indepartat vopseaua si a mers bine, fara sa afectez oglinda. Apoi am facut operatia completa.

[zoth]

Mircea, la fel ca si tine cred ca nea Mel s-a complicat prea mult in dorinta lui de a perfectiona acest telescop. Daca a fost in stare sa gaseasca atatia parametri la cel mai primitiv telescop (primitiv in sensul de simplu, adica o singura suprafata optica activa), cati oare ar fi gasit la un altul cu 10-16 suprafete optice active??? ... nebunie curata! Fie vorba intre noi, multi parametri sunt redundanti si altii multi sunt inutili.
Pentru calcularea diafragmei de focuser ar fi nevoie doar de axa mica a secundarei, diametrul campului de plina lumina si distanta dintre ele. Calculul s-ar reduce la aplicarea unei functii trigonometrice, ca doar sunteti "injineri" si nimic nu-i mai simplu decat asta!

La fel ca si mihaig cred ca daca telescopul ar indeplini 3 conditii initiale (tub inchis, tub tapetat cu velur si suficient de lung ca sa nu vezi afara prin tubul portocular al focuserului), diafragma de focuser si-ar pierde sau dizolva utilitatea.

Si Tavi a subliniat un aspect deosebit de important, functionarea cu aceasta diafragma ar fi optima pentru ocularele care au diafragma de camp egala cu campul de plina lumina. Pentru ocularele de magnificatie mai mare, diafragma devine iar inutila. Probleme de lumina parazita ar putea totusi sa apara la magnificatii mici, la care ocularele folosite au diafragma de camp mai mare decat diametrul campului de plina lumina.

Doar parerea mea
LMA si cer senin tuturor!

[mihaig]

[Erwin]

Un veteran de pe grupul FB ATM american mi-a indicat o metodă simplă de a construi o stea artificială, ceea ce am și făcut. Un LED alb de genul celor din brichete l-am alimentat printr-o rezistență potrivită de la un element Li-Ion recuperat (poate fi orice baterie capabilă să aprindă LED-ul). L-am fixat în capacul unui tub de vitamine efervescente. În fața LED-ului am pus o diafragmă pe care am găurit-o cu un burghiu mic și am avut grijă să fie cât se poate de rotundă. Steaua merge bine și fără această diafragmă, a fost utilă pentru că LED-ul folosit nu este unul calitativ cu spot uniform cum sunt cele de la lanterne de exemplu. Probabil un LED bright de lanternă este mai bun decât cel de la brichetă. O minilanternă tip breloc ar face treaba la fel de bine. Pentru că lumina se reflecta în tub chiar și după diafragmă am pus în interior velur negru. Fundul tubului l-am tăiat și în el am introdus alt tub puțin mai subțire, tot de la ceva medicamente, ce poate culisa înainte și înapoi. În partea din față a tubului mic am pus o lentilă recuperată care pare să provină de la un microscop, diametru mic și focală scurtă. Un obiectiv de 10X de microscop este indicat. Cu cât obiectivul este mai departe de LED și diafragma lui cu atât spotul proiectat la distanță este mai mic, steaua are diametru aparent mai mic. Nu arată grozav această improvizație dar nu m-a costat mai nimic și își face treaba cu brio. Este mai simplu de făcut decât niște găuri de ordinul micronilor cum au stelele artificiale comerciale.

Din fericire, blocul în care locuiesc are un hol la subsol pe toată lungimea, respectiv 42m. Eu am atelierul la un capăt. Pun steaua pe trepied în celălalt capăt, sting lumina și fac testele și reglajele acolo. Orice alt spațiu suficient de lung pentru a se vedea corect steaua se pretează. Se fac observații cu un ocular care dă în jur de 180X pentru a se putea vedea discul Airy intra și extrafocal. În funcție de aspectul inelelor de difracție se poate constata colimarea corectă și calitatea opticii. Există imagini cum trebuie să arate la test un instrument bun și care sunt defectele posibile. Nu am la îndemână un link dar sigur sunt de găsit cu un pic de gugăleală.

[Mircea Pteancu]

Mihai

De acord cu tine, reflectoarele au functionat si mai functioneaza si acum si asa.
Dar de cateva decenii s-a intesificat poluarea luminoasa.
Diafragma de focuser ajuta la reducerea interferentei acesteia.
Eu pur si simplu nu pot sa-mi iau calabalacul si sa merg la cer negru decat rar.
In rest, trebuie sa fac observatii de acolo, de unde sunt, deci trebuie sa iau masuri.

Silviu si Erwin

Prieteni sunteti voi?
Ar trebui acum sa fiu suparat pe voi ca m-ati dat de gol ca-s ''injiner'' ... adica om sarac.
( Intrebare : ''Cum arata locuinta unui doctor dupa ce a fost pradata de hoti ?"
Raspuns: ''Ca locuinta unui inginer bine situat.'')

Da, asa voi face,nu-mi place noul ''look'' al formularelor de calcul.

La punctul doi: cred ca trebuie sa reganditi.
Nu vad nicio legatura cu campul de plina lumina.
O diafragma de focuser egala cu campul de plina lumina va produce o vignetare enorma.

Daca diafragma de focuser este eficienta pentru un diametru de diafragma de camp de 31 mm (Toleascop), va fi eficienta si pentru oricare parte din acea suprafata.
Deci si pentru o diafragma de camp cu diametrul de 10mm sau 7mm sau 4mm.
Noi calculam o valoare ''acoperitoare'', care va corespunde oricarui ocular cu diafragma de camp mai mica decat cea luata ca baza. Gresesc ?

Mircea

[Erwin]

@Mircea,

Desigur, m-am referit la baza de calcul și la eventualele oculare mai largi decât baza, nu că diafragma în sine să fie egală cu câmpul de plină lumină ci corespunzător calculată.

Cunosc și medici mai săraci ca noi, n-ai tu grijă! Să nu ajungem pe mâna lor, Doamne ferește!

[zoth]

[Mircea Pteancu]

Asa da, daca luam campul de plina lumina egal cu diafragma de camp a ocularului nu apare vignetare.

Dar CPL= diafragma de camp este rar intalnit, poate la unele astrografe, inseamna o secundara uriasa.

La ''Toleascop'' am camp de plina lumina de 17mm pentru o secundara data de 45mm.Valoare foarte buna. Nu am secundara mai mare de 45mm.
La calculul diafragmei de secundara, am luat in considerare diafragma de camp de 31mm a ocularului LV 30mm.
Daca luam CPL=31mm, rezulta ca necesara o secundara de 59mm. Care nu exista. Trebuia sa aleg fie de 58mm, fie de 64mm.
Obstructia centrala crestea de la 22,5 % acum la 32%. Adio stele subarc de 0,6''.


Mircea