[Mircea Pteancu]

Alex

Multumesc pentru clarificari si, inca odata, pentru harti.
Ai dreptate in privinta instrumentelor, pot fi diferente notabile, vad acest lucru la jucariile mele.
Legarea/ ''spiralarea'' pe anotimpuri este o idee foarte buna, la 375 de pagini ar rezulta o carte prea masiva.

Te rog sa mai treci ''pe aici'', variabilistii incepatori avem nevoie de indrumare.

Toate cele bune, Mircea

[Mircea Pteancu]

Luni 26 Iunie am fost vizitat de catre Csukas Matyas, prieten si coleg de MCSE.
Am beneficiat de un training de utilizare a softului Pleione, creat de catre Matyas.
Miercuri seara am reobservat cele sase stele din tutorial si, ca noutate, R CrB.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Joi noaptea am adaugat pe meniul de variabile si Alfa Her dar folosind harta si magnitudinile indicate de Alexescu in carticica lui ''Sa facem observatii astronomice'' din 1957. Reenactment !

Instrumentul folosit a fost binoclul Swarovski 10x40mm.
Cerul a fost mult mai bun decat in oricare din noptile lui 2023 de pana acum.
Se vedeau cu ochiul liber steaua de comparatie de magnitudinea 4,3 de la Bet Lyr si cea de 4,4 de la Eta Aql.
Gama Cas era de aceeasi magnitudine cu Caph/ Beta Cas.
Parca, parca nu a fost exact de 2,3 totusi. Eu am raportat-o la magnitudinea 2,4.

Mircea

[Mircea Pteancu]

Sambata 1 Iulie, dobsonianul ''Grond'' 250mm F/4.8 pe post de monocular 40x a debutat in observarea stelelor variabile.
Am folosit ocularul LV 30mm pe standard de 2'', care imi ofera un camp de 90 minute.
Cu acest instrument, am facut estimare la R CrB.

Apoi ''rutina'' de variabile cu binoclul 10x42mm, pentru training.

Cu ''monocularul'' gigant am observat la 40x: M57, M27, M71, M15, M29, M39, M22, M28, M8, M25, M11 si M56.
Scopul acestor observatii DSO prin ocularul LV 30mm a fost familiarizarea cu utilizarea acestuia pe dobul de 250mm. Nu am avut o istorie prea buna pana acum. Aceste observatii mai indelungate mi-au dovedit ca nemultumirile mele din trecut legate de performantele acestui ocular sunt legate de cerinta unei focalizari foarte precise. Aberatiile extra-axiale, specifice ocularelor Erfle, raman prezente la marginea campului dar prin focalizare atenta, stelele apar ''punctiforme'' pe o zona centrala suficient de extinsa.
Daca la DSO m-am descurat fara, la stelele variabile voi avea nevoie de campul de 90 minute dat de acest ocular. In plus, plasand variabila si steaua la aceeasi distanta radiala fata de axa optica, pot refocaliza usor pentru ca acestea sa prezinte imagini bune, fara aberatii deranjante.


Iar Luni, 3 Iulie, am reobservat cu acelasi instrument R CrB.
Aceasta este o variabila neregulata. Nu permite prognoze. Acest comportament este datorat faptului ca ... R CrB fumeaza. In apropierea suprafetei stelei se formeaza nori de pulbere bogata in carbon.
Cand presiunea radiatiei inlatura acesti nori, R CrB creste in luminozitate.
Nimeni nu stie cu siguranta ''cum se'' si ''cum de se'' produc acesti nori de carbon.
Si nimeni nu cunoaste orarul de functionare a furnalului producator de pulbere cosmica.

https://www.aavso.org/vsots_rcrb

R CrB este prototipul unei clase de stele variabile.
In atasament vedem reprezentarea artistica, in viziunea ESO, a stelei RY Sagitarii care face parte din clasa R CrB.

Apoi mi-am extins oleaca meniul prin observarea variabilei RR CrB, folosind tot ''monocularul'' 40x250mm.

Am incheiat cu observatiile ''de rutina'' cu binoclul SAGA 10X42mm: Gam Cas - la care nu reusesc sa vad fluctuatii de luminozitate, Bet Lyr care in schimb e harnica si ''misca'', R Lyr care pare ca a devenit cam iritata, Delta Cep si Mu Cep, Eta Aql si, la final, Alfa Her care este o variabila pentru observatii cu ochiul liber.

Ca divertisment, am reobservat cu dobsonianul de 250mm : Eps Lyr unde am revazut la 300x companionii E,F si G; am rezolvat 16 Vul , 13 Vul , Delta Cyg cu separatie mare si Izar / Eps Boo.

Mircea

[Herr_Alien]

Atentie mare, AAVSO recomanda urmatoarea metoda:
- aduci variabila in centrul campului ocularului
- apoi aduci steaua de comparatie, tot in central campului
- alternezi in modul asta intre variabila si stelele de comparatie

Motivul pentru care ei evita sa observe simultan variabila si steaua de comparatie, necentrate in camp, este neuniformitatea iluminarii planului focal.
Cu cat ne indepartam de axa optica incepe sa creasca vignetarea instrumentului.

E bine de evitat orice modificare a cantitatii de lumina care ajunge la detectorul optic, in special la observatii de variable.

De asta variabilistii prefera o iluminare cat mai buna a planului focal.

---

[Mircea Pteancu]

Alex

Multumesc pentru sfaturile utile.
Oricum, trebuie aduse pe rand in centrul campului atat variabila cat si steaua de comparatie daca distanta dintre ele este mai mare decat campul ocularului.

Azi-noapte am facut estimari numai la Bet Lyr si la R Lyr.
Apoi am testat dobsonianul de 125mm la R CrB si RR CrB.
Deoarece are un camp > 100 minute la 35x/ XCel 25mm, pot sa-l folosesc pentru RR CrB si - deocamdata - pentru R CrB.
Apoi, cand R CrB o ia tare de tot in jos pe derdelus, nici dobul de 250mm nu va fi prea mare.

Mircea

[Mircea Pteancu]

In cronologia mea de ''variabilist intarziat'' am sa notez ziua de 19 Iulie 2023 ca zi de sarbatoare !
La acest topic, am povestit incercarile mele de a deveni un observator de stele variabile.
Cele de mai jos le scriu nu ca sa ma laud ci pentru a incuraja si pe alti amatori sa faca observatii de variabile.
Multumesc celor ce mi-au dat sfaturi si m-au ajutat!
Multumesc celor care m-au ingnorat deoarece puteau sa nu fie indiferenti ci puteau sa ma ironizeze si sa ma demotiveze.

Azi am intrat pe situl AAVSO si, plin de curiozitate, am cautat noutatile despre steaua variabila neregulata R Coronae Borealis. Aceasta este o nova inversa. Poate sa doarma la magnitudinea 6,4 ani de zile. Asa cum a facut si in ultimii ani. Graficul consultat arata pe R CrB ca stagna in Decembrie 2021. Apoi poate sa descreasca abrupt si puternic in stralucire pana dincolo de magnitudinea 14. De data aceasta s-a razgandit pe la 10,5mv. ( Poate si-a zis ... ''stau sa-l astept pe mosh Mirciulica ...'').
Aceasta este prima variabila propriu-zisa pe care am observat-o cu telescopul. Pe celelalte le-am observat, pana atunci, cu binoclul sau chiar cu ochiul liber. ( Novele si supernovele nu le socotesc aici.)

Ei bine, azi am gasit curba de lumina a lui R CrB actualizata si continand si cele sapte observatii ale mele.
Prima captura de ecran contine atat observatiile vizuale cat si pe cele CCD, in diferite benzi.
A doua captura de ecran contine numai observatiile vizuale.
Cele evidentiate cu cruciulita imi apartin.
Aceste grafice imi spun un lucru important : '' Moshule Mircea, variabilist incepator intarziat ce esti, te descurci acceptabil ... continua. Esti pe val !".

In continuare voi primi cu bucurie si recunostinta sfaturi de la veterani. Acum stiu, vad ca pot sa fac, ca are rost sa fac observatii de stele variabile. Chiar daca am fost ''tufa de Venetia'' la inceput, mai mult din cauza leneviei. Doar la aparitia vreunei nove sau supernove ma mobilizam sa fac estimari de luminozitate.
Dar apoi m-am hotarat si am aplicat indemnul leninist ''invatati, invatati, invatati'' sub forma astronomica ''observati, observati, observati''.
Deci fratilor, indrazniti si observati stele variabile, sunt foarte interesante iar metoda de observare a lor poate fi insusita cu usurinta !

Cer senin, Mircea

[MariusP]

[Mircea Pteancu]

Multumesc ... tinere !!!

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Azi-noapte am adaugat pe meniu variabila V Cas, observata cu luneta Royal Astro 50x910mm la 36x.
Folosind stelele de comparatie 64 si 81 din harta X 28811RT am estimat pe V Cas ca fiind de magnitudinea 7,5 la JD 2460161.43403.
Interogand serverul la lumina zilei, aflu ca am estimat aceeasi valoare ca cea raportata de un avsoist, cam cu o zi mai devreme.
V Cas este pe ramura urcatoare, apropiindu-se de maximul teoretic de 6.9mv, intr-o perioada de 229 zile.
Vom vedea cat si cand va fi maximul.
In unele privinte, stelele sunt ca oamenii, respectarea angajamentelor nefiind la cea mai mare cautare ...

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

In sfarsit !
In noaptea de 30/31 August, am reusit sa fac dupa miezul noptii doua estimari la Algol care se indrepta spre minim.
Apoi au venit norii.

Revin cu completari.
In seara de Miercuri 30 August nu aveam de gand sa fac observatii din cauza norilor.
Iesind insa din casa pe la miezul noptii sa dau pupicul de ''noapte buna'' pisicii si sa inchid garajul, iata ca emisfera estica a cerului era senina.
Cand am privit spre Perseus, imedita m-a frapat aspectul diferit al constelatiei: Algol era mult mai slab luminoasa ca de obicei.
Ma reped inapoi in casa, iau binoclul Saga 10x42mm si tutorialul ''10 star'' a lui AAVSO si ma astern la observatii.
In mod normal, Algol straluceste la magnitudinea 2,1 ca si Almach/ Gamma And.
Acum nu mai era cazul, Algol era sensibil mai slab luminoasa, modificand aspectul lui Perseus.
La ora 0:35 ODV/ 21:35 UTC, am estimat prin comparatie cu Gamma And/ 220 si Gamma Persei/ 290, o magnitudine de 2,7 pentru Algol.
La ora 1:10 ODV/ 22:10 UTC, am estimat Algol la magnitudinea 2,8 prin comparatie cu aceleasi stele de comparatie.

Intre cele doua observatii, care trebuie sa fie distantate prin 30 de minute, mi-am petrecut timpul admirand dubla Zeta Lyr, Roiul Dublu din Perseus si Roiul Alfa Persei.
Dupa a doua estimare, am observat pe Jupiter avand doi sateliti la Est si doi la Vest.
Cei de la Est erau foarte apropiati, ca o stea dubla, in jurul orei 1:00 ODV.

Cand ma vazut ca observatia mea va fi terminata de o masa de nori venind de la Sud-Vest, am admirat Luna Plina sau, ma rog, ceva pe acolo. Plina de detalii !

Data viitoare sper sa vad Algol intrand in minimum ...

In noaptea de Vineri/ Sambata 1 Septembrie, am observat 11 stele variabile.
Am adaugat pe meniul de observatii si pe Epsilon Aur.
Nu o spun ca sa ma umflu in pene ci sa-i incurajez pe colegi : tutorialele sunt bune, chiar excelente.
In tutorialul ''10 star'' a lui AAVSO nu scrie ce amgnitudine are ''in mod normal'' Eps Aur.
Folosind metodele descrise, am estimat-o la 3.0.
Azi am verificat : ''Punct ochit = punct lovit'' ! Asa este !

Aveti curaj, stelele variabile va asteapta si pe voi !

Cer senin, Mircea

Mircea

[Mircea Pteancu]

Joi 28 Septembrie, dupa dezmatul cu echipamente noi din aceasta saptamana ( vizor binocular ''nou'', telescop newtonian ''nou'' ) m-am relaxat facand observatii de stele variabile.

Ultima stea observata a fost Algol/ Beta Persei.
Fac comparatia ei cu stelele a= 21 si b=29.
Imi notez ecuatia ( a 1 Bet Per 3 b ), usor de calculat mental si notez rapid in caietul de observatii magnitudinea 2,3 pentru variabila.

Si apoi, multumit ca am reusit sa fac iar observatii de variabile, revin la ... Roiul Dublu din Perseus ... Mel 20 ... M34 ... Si, ca in bancul cu Arghezi ... ''si da-i, si da-i'' ...

Aseara am fost bizi cu Noptile albe ale cercetasilor asa ca abia azi mi-am inregistrat isprava de Joi la ''forurile conducatoare'' adica la AAVSO si la VCSSZ.
Imi da prin minte apoi sa verific efemerida lui Algol de pe situl lui Sky and Telescope.
Memoria mea ruginita de moshier a retinut ca Algol/ Beta Persei straluceste in mod normal la magnitudinea 2,3 = gresit !
Am facut, fara sa-mi dau seama, estimarea unui Algol aflat in muncile eclipsarii.
Am pierdut o buna ocazie de a urmari o eclipsa a lui Algol.
Memorie de fier, da dar cam ruginit fierul ala ...

Cer senin, Mircea

[Herr_Alien]

Beta Lyrae for the win

O prefer pe bet Lyr in defavoarea lui Algol, deoarece are o curba de variatie aproape fara paliere; daca Algol e mai mult constanta, cu exceptia eclipselor, beta Lyrae e mai tot timpul in schimbare. Pana si perioada curbei de lumina e mai prietenoasa, te poti multumi cu o singura observatie pe zi.

[Mircea Pteancu]

De acord, si mie imi place Beta Lyr.
De mai multe ori in aceasta vara am putut sa fac estimarile cu ochiul liber.
Atmosfera a fost mai curata si se vedea binisor steaua de comparatie 43.
A fost frumoasa vara aceasta si destul de ciudata ...

https://www.youtube.com/watch?v=MSAjFV7Hh8U

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Am inceput anul observational 2024 pe data de 14 Ianuarie cu o evaluare a stelei variabile Almaaz/ Epsilon Aur.
Conditiile de observatii: B / pacla.
Cu binoclul Optico 8x25mm se vedea steluta de magnitudinea 6,1 dintre Haedus/ Eta Aur si Saclateni / Zeta Aur.
Am determinat cu aceasta ocazie campul vizual al binoclului ca fiind egal cu distanta dintre Capella si Saclateni/ Zeta Aur. Adica 5,3 grade.
Ceea ce inseamna ca ocularele mini-binoclului frantuzesc au un camp aparent de 45 grade, foarte probabil sunt de tip Kellner.

Am efectuat noi observatii de variabile in seara de Luni 5 Februarie cand am facut evaluari de luminozitate cu ochiul liber la stelele Algol/ Bet Per, Almaaz/ Epsilon Aur si Betelgeus/ Alf Ori.
La steaua Propus/Eta Gem am folosit din nou binoclul 8x25mm.

Scurta dare de seama: am incheiat anul 2023 cu 312 evaluari pentru 25 de stele variabile trimise la AAVSO unde am codul de observator MPTA.
La MCSE Valtozocsillag Szakcsoport / VCSSZ am codul MIP si am raportat 255 observatii la aceleasi 25 de stele.
Am inceput sa invat observarea stelelor variabile in vara anului 2021 dar a intervenit o sincopa si am continuat abia din 2023.

Completare Sambata 17 Decembrie:

Aseara, pe un cer iluminat de Luna, am observat din nou cinci stele variabile.
Printre acestea a fost si Betelgeus/ Alf Ori.
Noa, scad sansele sa vedeti ''de aproape'' pe Betelgeus ca supernova. Aseara am avaluat aceasta stea ca fiind de magnitudinea vizuala 0,6, cu o zecime mai mare ( deci mai slab luminoasa) decat la observatia din 5 Februarie.
Am folosit binoclul Aculon 10x50mm doar la Eta Gem, in rest am facut comparatiile cu ochiul liber.

Mircea