Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
Aspectul_cerului_-_09_01_2013_e2.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Publicatii
STELE SI CONSTELATII, Marcel Jinca
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 184122
Numar de utilizatori inregistrati: 2477
Cel mai nou utilizator inregistrat: george.trif
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 399 la data de Joi Dec 31, 2015
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Astronomia babiloniana


Du-te la pagina 1, 2, 3  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Istoria Astronomiei

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 4581

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 01 Ian 2017 20:05 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Plecand de la lecturile capitanului Picard s-a ajuns la un subiect pe care il consider fascinant: Astronomia babiloniana, subiect care cred ca ar merita dezvoltat intr-o discutie separata la sectiunea de Istorie.
Nu am avut privilegiul sa gasesc carti care sa trateze special acest subiect si din cauza asta nu ma pot considera documentat, stiu si eu ce stie cam toata lumea sau mai putin. Poate exista colegi care au citit mai mult si care-mi pot satisface o curiozitate: cumva istoricii care au studiat civilizatiile din zona respectiva au remarcat o perioada bine delimitata de inflorire a culturii/astronomiei babiloniene sau evolutia s-a facut cumva gradual, un fel de preluare in pasi de dans a cunostintelor sumeriene si apoi dezvoltarea acestora? Intrebarea mi se pare justificata deoarece sumerienii cunosteau ceva astronomie cu mai bine de 2000 de ani inaintea infiintarii imperiului babilonian.

Nu stiu de ce dar am senzatia ca sumerienii cunosteau luneta astronomica, cea de pe vremea lui Galilei fiind un LE pe subiect ... Rolling Eyes

_________________
Kronos BPC 7x50; Mono TZK 10x80; TS 80SED; TS 102SED
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 7429

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 01 Ian 2017 20:51 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La mulți ani, 2017!

Istoria Astronomiei este fascinantă. Este cea mai veche știință. Există o teorie (am văzut un documentar zilele trecute) cum că civilizațiile au renăscut mereu din propria cenușă atunci când o mână de oameni au migrat în alte locuri ducând cu ei cunoștințele cele mai avansate. Era vorba despre povestea biblică a Turnului Babilon și realitatea ei arheologică. S-au descoperit ruinele unui oraș și a unui zigurat imens care n-a fost niciodată terminat care ar putea fi chiar turnul Babilon pomenit în Biblie. Perioada distrugerii sale se suprapune cu apariția și înflorirea civilizației egiptene. S-ar putea, deși nu există dovezi semnificative, că o mână de oameni care dețineau cunoștințele cele mai avansate să fi plecat din Mesopotamia în Egipt și să contribuie la ridicarea piramidelor și a celorlalte construcții faraonice. Este clar că nu puteau apărea din neant astronomi și ingineri capabili să construiască monumente extraordinare, cu atâta precizie, cu atâtea caracteristici clare ce le pun în legătură cu constelațiile, calendarul și matematica. Nu cred că ET au venit să-i învețe ci doar că acele cunoștințe extraordinare s-au pierdut, parțial, prin distrugerile din epocile întunecate ulterioare.

_________________
binocluri: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
refractoare: 60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5
reflectoare: MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH
monturi: piston AZ mount (R), Vixen GP
Sus
2SKY
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Dec 2012
Mesaje: 2063



Localitate: TIMISOARA

MesajTrimis: 01 Ian 2017 21:32 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Dar daca denumirile la stele , planete , constelatii ...etc , sint relativ recente si pe parcursul descoperiri , le-au fost atribuite nume din toate limbile popoarelor ce odata au fost imperii . Nu am spus ca nu cunosteau astronomie , ci doar ca era limitata si avea legatura cu credintele , calendarul . Sau poate sumerienii au invatat cum se tot spune , de la Nephilim , care erau gigantii din biblie denumiti de altii Annunaki . https://www.youtube.com/watch?v=wSDP-uFScdw
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4122

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 01 Ian 2017 23:35 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ce ne-ar face sa credem ca "sumerienii cunosteau luneta astronomica" ?
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 4581

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Ian 2017 00:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Deocamdata nimic, este mai degraba o presimtire pe care o am. Pana nu voi citi mai mult despre astronomia sumeriana/babiloniana, pana nu voi putea sa fac niste legaturi logice, nu pot sa ma pronunt. Am adaugat presupunerea ca pe o coloratura de fundal menita sa na zgandare curiozitatea si sa avansam pe subiect.
Important este sa nu vedem acest aspect intr-un mod speculativ si sa avem mintile deschise pentru orice. Este mult mai rau sa-i consideram salbatici, primitivi, de pe pozitia omului superior din ziua de azi. Superior dar alienat ... Rolling Eyes

_________________
Kronos BPC 7x50; Mono TZK 10x80; TS 80SED; TS 102SED
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4122

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Ian 2017 01:27 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Speculatia tot speculatie ramane, macar pana ajunge sa se bazeze pe ceva mai mult decat o presimtire/dorinta, indiferent cat de salbatici se considera unii fata de altii.

"Alienat" a fost folosit cu sensul de: "(Persoana) care sufera de o boala mintala; nebun, dement" ?
Sus
tudor
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Iul 2015
Mesaje: 1111

Motto: Nihil sine Deo

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Ian 2017 04:34 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Marele nostru istoric si orientalist Constantin Daniel afirma ca s-au pastrat doar rezultatele dar nu si cercetarile astronomice propriu-zise ale asiro-babilonienilor, "...in textele ce ne-au ramas nu se face mentiune de instrumente de observatie" "Civilizatia Asiro-Babiloniana ".
In schimb, Ovidiu Drimba, in "Istoria culturii si civilizatiei" spune ca asiro-babilonienii " dispuneau de instrumente de observatii astronomice, despre care se spune ca nu erau intru nimic inferioare celor ale grecilor de mai tarziu." Tot aici aflam ca inca din timpuri stravechi sumerienii grupeaza stelele in constelatii. Drimba consemneaza si faptul ca babilonienii sunt pionierii multor lucruri din astronomie:
ei sunt primii care au facut diferenta dintre stea si planeta
ei sunt primii care au determinat solstitiile si echinoctiile
ei sunt primii care au impartit ecliptica in 12 semne zodiacale
ei sunt primii care au intocmit (inca din sec 20 i.d.Hr.) o harta a boltei ceresti, notand cu o exactitate uimitoare pentru acele timpuri, conjunctiile si eclipsele principalelor planete.
ei prevedeau eclipsele de luna aproape cu exactitate inca din sec 7 i.d.Hr.
Tot ei au fost primii care au impartit in subdiviziuni ziua, ora, minutul. Principiu de subdiviziune fiind adoptat mai intai de evrei, apoi, de greci, care l-au transmis prin intermediul romanilor erei moderne, pana in zilele noastre. Tot de la ei ne-a ramas impartirea saptamanii in 7 zile (egiptenii antici aveau saptamana impartita in 10 zile)


Ultima modificare efectuata de catre tudor la 02 Ian 2017 14:09, modificat de 1 data in total
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4122

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Ian 2017 07:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Lunile lui Jupiter le-au consemnat printre rezultate ?
Sus
Erwin
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 02 Aug 2008
Mesaje: 7429

Motto: panta rhei

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Ian 2017 11:55 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Lunile lui Jupiter nu se (prea) pot vedea cu ochiul liber așadar asta ar fi o dovadă că aveau instrumente optice. Deși sunt persoane care spun că le-au văzut. Este posibil sau e doar o impresie a lor? Poate avea cineva cu o acuitate vizuală deosebit de bună să le distingă lângă planetă? Dar dacă "eclipsează" planeta cu un obiect?
_________________
binocluri: 8x22, 7x50, 7x42, 10x50, 10x80, spotting: 10x46, 20x60
refractoare: 60/700, RFT70 F/4, 80/900, RFT 110 F/5.5
reflectoare: MTO-11CA 100/1000, Cass Clasic 8"F/15, dobson newt.158/1240 DH
monturi: piston AZ mount (R), Vixen GP
Sus
2SKY
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Dec 2012
Mesaje: 2063



Localitate: TIMISOARA

MesajTrimis: 02 Ian 2017 14:43 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Tudor 20sec =2mii ani , ceea ce e putin , ar insemna perioada lui Moise adica imperiul Egiptean . Vezi istoria sticlei , de ce nu puteau avea instrumente optice nici macar romanii . https://ro.wikipedia.org/wiki/Sticl%C4%83 Primele forme de sticlă

Plinius menționează în Istoria naturală o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă.

Întâmplarea a fost verificată de oamenii de știință, care au dovedit că focul făcut pe plajă, chiar și pe bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu trăsnete se găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea se comercializează, fiind vândute turiștilor fie în formele ciudate naturale, fie cu anumite prelucrări.

Sticla naturală, creată de lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om.

Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că, acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta se transforma în smalț, adică într-o peliculă subțire de sticlă. Ulterior amestecul din care se obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca fier, cupru, mangan etc), egiptenii au obținut smalț de mai multe culori (albastru, galben, violet, prupuriu etc). Ulterior s-au obținut din amestecul ce producea smalțul, odată ars în cantități mai mari decât subțirea pojghiță de pe un vas, bulgărași de smalț sau sticlă. Astfel au apărut primele obiecte făcute din sticlă - mărgelele. Se apreciază că cele mai vechi mărgele din sticlă au cca. 5000-6000 ani vechime.

În urmă cu cca. 3000 de ani se ajunsese deja, de la mărgelele de sticlă inițiale, la felurite obiecte din sticlă, de mici dimensiuni în imensa lor majoritate: flacoane pentru parfumuri, cupe pentru băut, vase pentru îmbălsămare etc.

Trebuie subliniat că în toată această epocă sticla produsă de egipteni era opacă! Din amestecul simplu (fără adaosuri) se obținea o sticlă verde-maronie, asemănătoare ca aspect cu zahărul ars din zilele noastre. Pentru obținerea unei sticle transparente era nevoie de o temperatură de minimum 1500 grade Celsius, ce nu puteau fi obținute cu tehnologia egipteană.

Realizarea vaselor din sticlă se făcea cu mare greutate. La capătul unei vergele de fier se fixa un amestec de lut și nisip, de forma dorită. Sticla fierbinte, vâscoasă, se turna pe o masă din piatră și se întindea cu altă vergea din fier. Apoi meșterul sticlar răsucea bila, făcând sticla vâscoasă să se lipească de ea, luând forma dorită. Procesul tehnologic era greu și periculos, iar prețul sticlei era apropiat de cel al pietrelor prețioase. Tot egiptenii au meritul de a fi fost primii în a realiza proteze oculare.
Sticla romană
Sticlă romană din secolul al 4-lea

Romanii au preluat de la egipteni tehnologia producerii sticlei. Dar, ca în multe alte domenii, au perfecționat spectaculos tehnologia inițială. În sec. I d.Hr., un meșter roman anonim a înlocuit vergeaua metalică printr-o țeavă metalică, având la capătul dinspre meșter un muștiuc din lemn, care ferea omul de temperatura înaltă a țevii. Adunând la capătul metalic o bilă din sticlă lichidă și suflând, se obținea o bulă din sticlă ce putea fi apoi ușor modelată.

Această tehnologie nouă a fost făcută posibilă și de cuptoarele avansate ale romanilor, care permiteau atingerea unor temperaturi mai înalte și obținerea, în locul sticlei vâscoase a egiptenilor - imposibil de prelucrat prin suflare - a unei sticle aproape lichide.

Sticla romană comună, de culoare verzuie (opacă) a început să fie folosită tot mai mult. Era întrebuințată pentru cupe și pocale, pentru vase de apă, ulei, vin, parfum etc, pentru biberoane și alte obiecte practice.

Sticla romană scumpă era obținută din nisipuri albe, foarte pure, fiind incoloră și translucidă (încă nu transparentă!).
Sus
tudor
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Iul 2015
Mesaje: 1111

Motto: Nihil sine Deo

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Ian 2017 16:12 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

2SKY,

Este interesanta istoria sticlei, dar eu in citatele de mai sus tocmai asta am si specificat ca nu se cunosc instrumentele mesopotamienilor prin care isi faceau observatiile, cel mai probabil erau facute cu ochiul liber din varful ziguratelor. De la aceasta civilizatie ne-au ramas doar rezultatele surprinzator de complexe nu si felul (instrumentele) cum s-a ajuns la aceste rezultate astronomice; Restul sunt speculatii... Cert este ca de aceste rezultate beneficiem pana in ziua de azi; Sunt fapte istorice clare consemnate in tot felul de izvoare, tablete cuneiforme, istorii si cronologii antice. Aceste rezultatele impresionante sunt rezultatul nu unui singur astronom ci a unor generatii de astronomi chaldeeni; Adevarul istoric este de necontestat si anume ca ei sunt pionierii astronomiei chiar daca nu aveau instrumente optice si poate observau doar cu ochiul liber; Si chiar daca ei ii dadeau astronomiei o conotatie astrologica (atributia cea mai importanta a preotilor chaldeeni era observarea si cunoasterea cat mai exacta a astrilor ce avea o importanta majora in ritualul lor) ei sunt primii de la care ne-au ramas scrieri cu aceste atente observatii facute astrilor. Faptul ca aceste informatii-observatii erau folosite in scopuri sacerdotale nu neaga caracterul si importanta stiintifica a observatiilor in sine. Astronomia mesopotamiana, asa cum arata istoricul C.Daniel in cartea citata mai sus, este cea care a avut o mare influenta si asupra celei indiene si chineze; El spune ca o marturie a acestei influente este faptul ca indienii si chinezii au ales tocmai aceleasi grupuri stelare ale mesopotamienilor pentru a consemna trecerea Lunii printre stele (este vorba de acele "statii lunare"). Aceste grupuri stelare nu se pot vedea la fel de usor si limpede peste tot in aceeasi emisfera nordica, astfel era de asteptat ca indienii si chinezii sa-si reprezinte propriile grupuri stelare mai acesibile lor, dar acest lucru nu s-a intamplat ci le-au folosit pe cele ale mesopotamienilor. E adevart ca azi sunt si foarte multe speculatii lipsite de acuratete cum ar fi cele din domeniul ezoteric (astrologiei, paranormalului) care vin si dezinformeaza cu privire la aceste adevaruri istorice. Nu trebuie sa la dam importanta.
Inca o data repet, istoricii nu cunosc felul, instrumentele, tehinica observatiilor popoarelor mesopotamiene antice, dar cunosc nivelul cunostiintelor lor astronomice! Unul din meritele mesopotamienilor era ca tot ce observau notau, desenau si trimiteau cu mare atentie generatiei viitoare de preoti-astronomi. Si tot asa pana cand generatiile anterioare de preoti-astronomi s-au "trezit" cu un cumul de informatii astronomice omogene si logice. In aceasta consemnare (insemnare) in timp a stat deci "puterea" lor in domeniul astronomiei; Tot acolo s-a inventat scrisul si e logic ca tot ei sunt primii care au consemnat tot felul de date: astronomice, istorice, juridice, medicina etc.; Nu trebuie sa ne mire ca astronomia nu se face doar cu sticla (telescopul) sau cu simpla privire a astrilor cu ochii ci se face in primul rand cu inteligenta (nici macar, mult mai aproape de zilele noastre, Tiho Brahe nu avea luneta ci un fel de sfera pa care urmarea cerul). Asta a demonstrat aceasta uimitoare civilizatie care nu avea lunete dar avea altceva ... inteligenta si perseverenta. Apropo tot ei sunt cei care au inventat ceasul cu apa care a fost consemnat mai tarziu si la greci
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4122

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 02 Ian 2017 20:59 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Urmatorul argument cred ca este destul de discutabil:
Citat:
Aceste grupuri stelare nu se pot vedea la fel de usor si limpede peste tot in aceeasi emisfera nordica, astfel era de asteptat ca indienii si chinezii sa-si reprezinte propriile grupuri stelare mai acesibile lor, dar acest lucru nu s-a intamplat ci le-au folosit pe cele ale mesopotamienilor.

Atat Mesopotamia, cat si India Vedica si China Antica, se aflau in jurul latitudinii de 30 N.
Chiar si marile piramide se afla tot la aceeasi latitudine.

Apropo, cu impartitul cerului in 12 ... mai jos vedeti o harta aflata la British Museum, ce ar fi de prin 650 BC si unde cerul pare impartit in 8 zone, nu in 12. http://www.britishmuseum.org/research/coll...p;partId=1



AN00325946_001_l.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  131.17 kb
 Vizualizat:  de 3846 ori

AN00325946_001_l.jpg


Sus
tudor
Membru
Membru


Data inscrierii: 28 Iul 2015
Mesaje: 1111

Motto: Nihil sine Deo

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 02 Ian 2017 21:44 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

nobody
Da si eu m-am gandit la asta cu latitudinea deci aveau parte de acelasi cer, poate cu axceptia partii sudice a Indiei;
Defapt iata citatul exact al lui Constantin Daniel care este, cei drept in ultima parte putin confuz:

"Miscarile astrelor indicau ordinele zeilor si de aceea datoria preotilor era sa observe cu cea mai mare atentie astrele. Pe de alta parte luna-zeul Sin-trebuie urmarita cu mare bagare de seama si notate stelele prin vecinatatea carora se desfasoara drumul aparent al lunii. Un grup de asemenea stele prin care trece drumul parent al lunii este acela al Pleiadelor (Mulmul in akkaadiana). Observad minutios drumul parcurs de luna pe zodiac (=regiune de forma unui brau al sferei ceresti ce e strabatuta de soare in decurs de un an, si care cuprinde 12 constelatii zise zodiacale, ce sunt strabatute de planete si de luna in miscarile lor aparente) s-a impartit zodiacul in 28 de statii lunare. Fiecare statie este un arc de aproape 13grade si reprezinta distanta parcursa pe cer de luna in 24 de ore. Aceste statii lunare au fost cunoscute si de astrologii arabi care le-au preluat probabil de la asiro-babilonieni, caci luna se misca printre aceleasi stele fie ca este observata de la Ur sau China ori din Arabia. Totusi intr-un numar de cazuri stelele unor statii lunare sunt mult mai greu observabile si ar fi de asteptat ca astronomii din unele tari sa aleaga drept repere grupuri stelare diferite pentru unele din statiile lunare. Totusi, chiar aceste grupuri stelare care nu se pot observa usor si limpede sunt peste tot in aceeasi emisfera nordica, ceea ce dovedeste ca este vorba de influenta exercitata de astronomia mesopotamiana intai asupra Indiei iar apoi asupra astronomiei chineze"

Deci poate C. Daniel a vrut sa arate faptul ca indienii si mai tarziu chinezii in loc sa-si creeze din aceleasi stele grupuri de stele prorii, cum era mai logic, ei au folosit grupurile de stele propuse de mesopotamieni.

Iar despre harta cerului impartita in 8 sau in 12 nu ma pot pronunta dar am gasit pe net un exemplu de data asta cu o harta a cerului impartita si in 12. http://members.westnet.com.au/gary-david-thompson/page11-7.html Dar oricum aceste tablete nu sunt numai de competenta unor istorici arheologi pentru ca, descifrarea acestor complexe harti ceresti babiloniene, implica mult mai mult decat cunoasterea semnelor cuneiforme.


Ultima modificare efectuata tudor la 02 Ian 2017 23:04, modificat de 7 ori in total
Sus
Andi
Membru
Membru


Data inscrierii: 10 Oct 2007
Mesaje: 1102




MesajTrimis: 02 Ian 2017 22:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Constelațiile zodiacale sunt 12; cele 8 zone sunt altceva.
Sunt de remarcat și observațiile meteorologice alături de cele astronomice.
Instrumentele lor erau: gnomonul, clepsidra și polosul. Deci puteau ajunge la precizia minutului de arc (1’). Dar în calcule foloseau ⁰, ', " și ’’’(gradul, minutul, secunda și terța). Este adevărat că observarea unui fenomen periodic de un număr mare de ori pe o durată lungă de timp conduce la o precizie foarte mare, care nu rezultă doar dintr-o simplă observație.
Nu știau de sateliții galileeni pentru că nu aveau lunete.
Dar cu ochii liberi ar fi putut zări cel mai luminos satelit al lui Jupiter, Ganimede. Dar nu l-au zărit.



elongatie - magnitudine.png
 Descriere:
 Marime fisier:  244.07 kb
 Vizualizat:  de 3816 ori

elongatie - magnitudine.png



eclipsarea lui Jupiter.png
 Descriere:
 Marime fisier:  695.77 kb
 Vizualizat:  de 3816 ori

eclipsarea lui Jupiter.png



_________________
distanța dintre a observa și a descoperi este cuprinsă între zero și infinit
Sus
2SKY
Membru
Membru


Data inscrierii: 19 Dec 2012
Mesaje: 2063



Localitate: TIMISOARA

MesajTrimis: 02 Ian 2017 22:29 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Deci la ei erau folosite ca repere , nu studiu detaliilor la planete , comete , asteroizi , nebuloase .....etc . Cum marinarul navigeaza dupa stele , taranul seamana , credintele folosesc luna plina , asa si ei foloseau aceste cunostiinte . Dar trebuie spus , toate astea le stia doar "astronomul" de serviciu , nu si restul . Timpul este ceva relativ , mai ales la babilonieni , nici noi nu stiam cit este anul exact , pina de curind .
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Istoria Astronomiei Du-te la pagina 1, 2, 3  Urmatoare
Download topic
Pagina 1 din 3
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact