[Mircea Pteancu]

Azi- noapte, am iesit oleaca sa ma racoresc dupa miezul noptii. Arsita nu se mai simtea.
Cerul era paclos dar privind mai cu atentie, iata, se vedeau niste stele.
Intamplator, priveam spre cerul nordic.
Pe la ora 1:05, vad un obiect cu aspect stelar, foarte luminos, travesand cerul la altitudine aparent constanta, de la Nord-Vest spre Nord-Est. A trecut ''pe sub'' Polaris si ''pe sub'' Delta Cas, de unde am dedus o altitudine de 30 grade. Sa fi fost ISS ?

Multumesc Marius ! In noaptea de 16/17 a fost cum ai aratat tu, dupa ora unu. Multumesc frumos !
Abia dupa citirea raspunsului tau de mai jos, mi s-a redresat memoria.

Nu iesisem sa fac observatii, nu am avut binoclu, caiet si creion. Doar memoria , cam ruginita.
Dar am verificat prin fereastra bucatariei ceasul si mi-am ''notat'' in memorie timpii pentru estimarile de variabile de mai jos. Care s-au activat dupa citirea notei tale ... a treia tinerete ...

Cum spuneam, obiectul care s-a dovedit acum ca a fost ISS, a traversat orizontul nordic la altitudinea de 30 grade. Traiectoria a trecut si pe sub Ksora/ Delta Cassiopeia. Asa am determinat apoi altitudinea lui ISS deoarece am vazut ca aceasta a trecut mai jos de Ksora cu jumatate din distanta dintre aceasta stea si Gamma Cas.

Ei bine, cand ''am dat ochii'' cu Gamma Cas, toata oboseala si toropeala cauzata de arsita a disparut ca prin farmec. Dupa rapoartele mele de pe AAVSO, am observat pentru prima data aceasta stea variabila pe 21 Iulie 2021, la ora 20:45 UTC. De atunci si pana pe 15 Iulie 2023, la ora 23:30 UTC, nu am vazut ''nici o miscare''. La aceasta data insa, am vazut cu uimire ca Gamma Cas era egala in stralucire cu Shedir/ Alfa Cas si cu Caph/ Beta Cas.
Azi-noapte insa, ceea ce ''mi-a electrocutat'' curiozitatea a fost senzatia ca Gamma Cas parea inca si mai luminoasa decat Alfa Cas si Beta Cas. Am inceput sa fac comparatii. Nu m-am putut decide, intre Gamma Cas si Sadr/ Gamma Cyg, care este mai luminoasa. Dar mi s-a parut incorect sa compar o stea aflata aproape de Zenit cu una aflata la vreo 40 de grade. Cu siguranta exista diferente datorita extinctiei atmosferice.
Pana la urma, m-am decis si am ales ca stele de comparatie pe Alkaid/ Eta UMa de mv=1,85 si Mizar/ Zeta UMa de mv= 2,2. Acestea erau cam la aceeasi altitudine, chiar putin mai mica decat a lui Ksor.
Mental am putut sa asez luminozitatea lui Ksor/ Gamma Cas undeva la jumatatea intervalului dintre Alkaid si Mizar. Ceea ce ar insemna o magnitudine aparenta a lui Ksor de 2 !
Asta-i cale lunga de la magnitudinea de 2,4 vazuta ani de zile ... Momentul a fost 1:15, ora de vara.

Apoi mi-am rearanjat fotoliul de astronaut cu vedere spre Sud si am facut o estimare la Sheliak/ Beta Lyr, folosind ca stele de comparatie pe Sulafat / Gamma Lyr, m = 3,2 si k Lyr cu m = 4,3.
Aici am estimat pe Sheliak la m= 3,5. Momentul a fost 1:20,ora de vara.

Apoi am estimat luminozitatea aparenta a lui Rasalgheti/ Alpha Her, folosind pe Rasalhague/ Alpha Oph cu m = 2,14 si pe Gamma Her cu m = 3,79. Din nostalgie, folosesc pentru aceasta stea magnitudinile date de Matei Alexescu dupa Parenago, intr-o carticica din 1957. Am obtinut pentru Rasalgheti m = 3,4. Momentul a fost 1:30.

Deoarece se vedea k Lyr cu m = 4,3, as fi putut sa fac o estimare si la R Lyr. Pe aceasta am vazut-o aproape de 4,7 la 19 Iunie 2021. Zilele trecute insa am avut ocazia sa o vad pe la m =4,3 , poate chiar 4,2.

Mai jos putem asculta vibratiile stelelor variabile modelate matematic si transpuse in sunete care ne dau o idee, la scara umana, a ''muzicii sferelor''.Proiect de pe situl ''Institutului astronomic Konkoly Thege Miklos''. Asa canta stelele ... ciudata, straina frumusete.

https://konkoly.hu/stellarmusic/

Iata-ma asadar, privesc cerul si vad un Univers viu, care-mi vorbeste ! Si nici nu am nevoie de telescop ca sa-l vad, sa il aud.

Cer senin, Mircea

[MariusP]

Dacă-i vorba de noaptea de 16-17, ISS a trecut exact pe traiectoria aia pe la 01:05 ora de vară (UTC+03:00), nu 00:05... De asemenea a trecut cam tot pe acolo la 23:30, trecere pe care am urmărit-o și eu întâmplător...

Dacă-i c-o noapte-nainte, 15-16 iulie, atunci a trecut pe la 00:15 tot prin aceeași zonă.

[Mig71]

Salutari,
In noaptea de 15-16 eram pe camp cu telescopul si am incercat sa o prind in ocular. Se misca destul de repede, timpul pierdut cu mutarea privirii din cautator in ocular era prea mare , dupa cateva tentative am renuntat.

[Mircea Pteancu]

Marius

Inca odata, multumesc pentru informatie !

Mig71

Inteleg ca ai folosit telescopul de 250mm. Asa patesc si eu cand incerc sa observ ISS cu dobul de 250mm sau cu cel de 200mm. Au focala prea lunga pentru asa ceva, adica marirea este prea mare,in mod inerent. Incearca cu luneta RFT, armata cu RDF, ca sa poti tinti ''in fata'' statiei si asa sa o prinzi in campul ocularului.

Aseara, Joi 20 Iulie, in loc sa stau sa ascult noua emisiune a lui Markus Schulz, ce faceam eu oare ... ?
Faceam observatii astronomice in conditii adverse. Cerul era traversat de mase mari de nori.
Mai mult, am facut observatii la variabile, ceea ce este o erezie dupa regulile AAVSO si AFOEV.

Epopea lui Navi/ Gamma Cas continua.
Data trecuta,din cauza penuriei acute de bere, am denumit gresit pe Gam Cas drept Ksor. Navi este numele corect, desi nu este mentionat de ''nasul'' Richard Hinckley Allen.
Si aseara asa am vazut ca Navi era ceva mai luminoasa decat Shedar/ Alfa Cas si decat Caph / Beta Cas.
Am comparat pe Navi cu Sadr/ Gam Cyg cu m= 2,2 si am vazut ca era usor mai luminoasa si decat aceasta. Cand cerul s-a eliberat de nori, am comparat din nou pe Navi/ Gam Cas cu Alkaid/ Eta UMa = 185 si cu Mizar / Zeta UMa= 220. Si de aceasta data, Navi s-a incadrat ca luminozitate intre ele. Dar de data aceasta, Navi era mai apropiat de Mizar.

Am notat ecuatia : a= 185/ 2/ Gam Cas/ 1/ b = 220

din care am obtinut ca Navi a fost la momentul observatiei de magnitudinea 2,1.

Comparatiile de mai sus le-am facut cu ochiul liber.
La miezul noptii, dupa dezgustatoarea ora de vara globalista, un obiect cu aspect stelar a strabatut cerul, de la Sud spre Nord. A trecut pe sub Zeta Cygnus si Delta Cas, deci la o altitudine de cel mult 30 de grade. Nu a fost prea luminos, a avut o magnitudine intre trei si patru.
''Deh, inca un satelit polar'' mi-am zis eu, plin de mandria de cetatean al noii puteri spatiale mioritice care a inundat spatiul interplanetar cu doi sateliti, de vreo cinci - zece centimetri bucata.
( Barfitorii rau-voitori ''spune'' ca nici unul nu functioneaza deoarece spatiul interior al micro-satelitilor - si asa mic - a fost ocupat cu statui miniaturale ale tortionarului sibian Bruckenthal, foarte iubit si stimat pe meleagurile cotrocene ).
Totusi am indreptat spre obiect binoclul Saga 10x42mm, de care ma despart, mai nou, doar cand fac dus. Nu sunt sigur de ceea ce am vazut, miscarea destul de rapida a obiectului si norii in care a disparut sub Cassiopeia, nu mi-au lasat timp de verificare.
Dar iata ce mi s-a parut ca vad: parca steaua dubla Zeta Lyr s-ar fi pus intr-o miscare de satelit polar. Cred ca am vazut un obiect cu aspect stelar relativ luminos, insotit foarte aproape de unul mult mai mic, mai slab luminos, aflat doar la vreo 20''-30'' de celalalt, la dreapta jos, cum ar veni ''la ora 5''.
'' Qu'est-ce que c'est ca? '' Poate ca ''rien'' ...

Cer senin, Mircea

[Mircea Pteancu]

Aseara, Marti 24 Iulie, pe la miezul noptii, desi cerul era traversat de nori razleti, transparenta a fost bunicica. Adica se vedea fara mare efort k Lyrae de magnitudinea 4,3. Iar privind cu atentie se vedea steaua de comparatie 4,4 mv a lui R Lyrae.
Intentia a fost doar sa ma relaxez...
Totusi ''am muncit'', am facut o rapida estimare la Rasalgheti / Alfa Her, stea pe care imi place sa o observ si sa o compar cu ochiul liber.
Ecuatia notata a fost:

a/ 4 / Alf Her / 2 / b

a=214 b= 379
Am folosit ca stele de comparatie pe Alfa Oph de 2,14mv = a si pe Gamma Her de 3,79 mv = b.
Rezultatul l-am verificat ''pe loc'', comparand pe Alf Her cu Delta AQL de 3,4 mv si cu Theta Aql de 3,2mv. Intradevar, Alfa Her se incadra intre ele, era un pic mai luminoasa ca Delta Her.
Am luat aceste valorile fotometrice pentru ''a'' si ''b'' din cartea lui Matei Alexescu '' Sa facem observatii astronomice'', publicata in 1957.
Alexescu citeaza ca sursa pe Parenago, probabil celebrul sau catalog de stele variabile.
Zilele acestea, am descarcat ''Atlas photometrique des constellations'' de A. Brun, din 1948, de pe situl AFOEV.
Acolo, pe plansa 37, am regasit exact aceleasi valori pentru Alfa Oph si Gamma Her, ca cele citate de Alexescu. Vezi atasamentul.

Poate unii colegi vor fi oripilati de faptul ca rasfoiesc (si inca am tupeul sa si folosesc) asemenea hartoage astronomice.
Asta e, imi plac lucrurile arhaice, stravechi, ma atrag cu putere. Poate ca pe vremuri, prin anii '80 citeam cu prea mare ardoare articolele ''Astronomical Scapbooks'' ale lui Joseph Ashbrook din revista ''Sky and Telescope'' la care a fost abonat Gavril Beches, timp de peste trei decenii.

E interesant de notat ca roiul IC 4665 apare ca NGC 6012. In nota de introducere, A. Brun a precizat ca a folosit catalogul IC numai in mod exceptional. Au avut loc, de-a lungul timpului, numeroase si stufoase revizii ale cataloagelor dar asemenea enigme, ghicitori si, nu de putine ori, capcane, formeaza deliciul pasiunii pentru hartoage.
Vedem notata pe harta si ''etoile projectile de Barnard''...

Ei bine, m-am relaxat. Dar mai mult cu binoclul Saga 10x42mm ... '' de care ma despart numai cand fac dus''.

Acuma, ce ziceti ? Dupa ce am povestit toate detaliile, nu se incumeta si altcineva sa faca asemenea estimari ? Ca doar noi, super-electronicii secolului XXI, suntem incomparabil mai destepti si capabili decat neandertalezii pe care i-am pomenit. Sau nu ?

Cer senin, Mircea

[MariusP]

Mircea, e rândul meu să-ți mulțumesc pentru informații!

Într-o singură postare: stele variabile și estimări de magnitudini, hărți stelare cu "enigme, ghicitori si, nu de putine ori, capcane", cea mai "rapidă" stea, istoria astronomiei, relaxare, invitație la observații concrete... "Poate unii colegi vor fi oripilati de faptul ca" am menționat toate astea, dar nu mă pot abține!

[tudor]

Mircea, esti tare...neastamparat

[Mircea Pteancu]

Multumesc Marius si multumesc Tudor pentru comentarii si ... aprecieri !

Nova ''pidosnica'' R CrB s-a enervat si aseara am avut parte de o balba ... cum zic tontii aia de la marile televiziuni ... epica !
De cateva saptamani bune, R CrB ''plutea'' ca stralucire intre magnitudinile 8,1 si 8,9 - ca sa le dau pe cele ale stelelor de comparatie ''de serviciu''. Aseara, pregatit sufleteste pentru un nou 8+++ asa caldut, ma uit in ocular si ... era lata, bre !!! Stelele de comparatie ''nu mai era bune''.
R CrB devenise binisor mai luminoasa ca steaua de comparatie ''mai luminoasa''.
Am mormait eu si am molfait eu privind harta vreo trei-patru minute si cand m-am hotarat, am sarit de pe scaun si am mers la telescop. Unde am ramas cu gura cascata. Cand m-am dus sa consult harta, cerul era limpede, senin. In cele trei-patru minute, tot cerul - cu exceptia unui coltisor din Sud-Vest unde se vedea Luna, a fost acoperit de nori. Nori de nori, chestiile alea gri si renumite pentru faptul ca nu-s transparente la lumina stelelor ...
A trebuit sa astept vreo ora pana sa reiau sitcomul. Am apreciat pe R CrB la 7,9mv.
Estimarea precedenta a fost de 8,5mv.

Pe Gamma Cas l-am vazut aseara ca avand magnitudinea 2,3, egala cu cea a lui Beta Cas si cam la egalitate cu Sadr. Voi cum vedeti aceste stele, adica de ce magnitudini ?

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Foarte interesante sunt observatiile dumneavoastra, domnule Mircea
Felicitari!

Vin si eu cu un mic raport de observatii din luna Iulie:
2 iulie, Luna faza ~99% rosiatica

In noaptea de 11-12 iulie, centrul galaxiei noastre Calea Lactee, cu multe regiuni interesante. (am incercat sa fac o poza mai jos )
12 iulie, pata solara AR3363 (prin filtru!) vazuta ca un mic punct negru in partea sudica a Soarelui.

14-15 iulie, orele ~23-00:00 odv:
-am observat pentru prima data galaxia M31 cu vedere periferica, care era ca o pata difuza gri.
-stelele: Arcturus, Antares, Vega, Deneb, Altair, Mizar & Alcor, Polaris si Nu Andromedae, care m-a derutat putin la identificarea M31
-am observat si cateva constelatii precum: Lira, Lebada, Hercule, Scorpionul, Delfinul si Cassiopea(cu ajutorul ei am identificat M31)
-3 meteori luminosi.

In noaptea de 15-16 iulie am observat:
-Vulturul si Boarul;
-un meteor luminos, posibil perseide (incep sa devin activi meteorii pe cer)
-ISS care a trecut frumos prin Carul Mare la ora ~00:15 odv foarte luminos.
-Albireo
16 iulie ziua: petele solare AR3363, AR3372 vazute frumos la apus. (prin filtru!)

24 iulie, ora ~4:50:
-Jupiter & Saturn
-stelele Capella, Elnath si Aldebaran

31 iuilie, Luna in faza de 98%, vazuta frumos la rasarit din Sopron, Ungaria

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Bravo David ! Iata, asa se devine astronom !

Faci foarte, foarte bine ca te familiarizezi cu cerul.
La asa Calea Laptelui n-am de zis decat ''uau'' !!!
Multumim pentru raportul de observatii bogat, spor la observatii in continuare.

Vazand M31, ai privit cu ochii liberi pana pe la doua milioane de ani-lumina.
Cauta si alte obiecte DSO vizibile cu ochiul liber. De unde se vede asa de fain Calea Laptelui, cred ca se vede si M8 si M24. Cauta in Cygnus nebuloasa obscura ''Northern Coal Sack''.

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Multumesc dl.Mircea!

O sa incerc luna aceasta sa identific M8, M24, M33 si ''Northern Coal Sack'' dupa ce va pleca luna de pe cerul de seara. Intre 12-13 august vreau sa vad din nou Perseidele

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Cer senin, bafta , Mircea

[Mircea Pteancu]

In seara de Vineri, 4 August, cineva a uitat deschisa Poarta Raiului ...

Azi-dimineata la ora 4:15 ODV am vazut Pleiadele, Luna si Jupiter insirate in linie dreapta, cu Pleiadele la Nord-Est, Luna la mijloc si Jupiter la Sud.
Am apreciat distanta dintre Luna si Jupiter la aprox. 12 grade dar Stellarium ma contrazice. Intregul asterism a masurat 16 grade, intre Luna si Jupiter au fost zece grade.

Nu am tinut o evidenta dar incepand de saptamana trecuta in fiecare seara am vazut cel putin cate un meteor venind dinspre Nord -Est.
Oare vom avea un mare spectacol la Perseide in acest an ?

Un tutorial de observarea a Perseidelor de la prietenul si colegul meu de astroclub Armand Popa:

https://www.astroclubgalaxis.ro/2023/08/cu...-ghid.html

Cer senin, Mircea

[David Marica]

Foarte frumoasa este poza cu "Poarta raiului"

Vin cu un mic raport de observatii din acest weekend:
Vineri, 11 August, la ora ~22-23:00 am vazut o Perseida care a mers perfect de-a lungul Caii Laptelui pana la Sud, la orizont. Cerul a fost frumos, negru si structura Caii Lactee era mai vizibila decat in alte seri.

In dimineata racoroasa de Duminica, 13 august, intre orele 4:00-5:30 ODV, am observat peste 20 de meteori Perseide, dintre care multi meteori erau foarte luminosi si lasau in urma lor o dara de fum.
Meteorii erau de culoare alba, albastrui si verde, dar cei care ajungeau spre orizont deveneau galben-violet.

Am mai observat galaxia M31, pe care l-am observat mai usor, datorita pozitiei ei spre zenit.
Jupiter era stralucitor pe cer si era prezent si Saturn.

Luna, care era in faza de 10%, s-a vazut foarte frumos la rasarit, fiind in forma unei secere stralucitoare si "earthshine-ul" era bine vizibil cu ochii liberi.

Pe cer au mai facut aparitia si stelele de iarna: Aldebaran, Betelgeuse, Rigel, Centura lui Orion si Pleiadele.

Cer senin!

[Mircea Pteancu]

Felicitari David, evoluezi foarte frumos. Toate aceste cunostinte te vor ajuta enorm in viitor sa gasesti si sa savurezi frumusetile cerului.
Douazeci de meteori perseizi este un rezultat foarte frumos.
Sper ca ai inceput sa tii un jurnal de observatii scris, ca deja ai tot mai multe obiecte vazute iar memoria nu-i de mare incredere pe termen lung.

Astept cu mare drag sa citesc rapoartele tale care arata un progres constant, cer senin !

Ultima data am observat Gamma Cas pe 10 August. Cu ochii liberi, evident !
Folosind stelele de comparatie Eta UMa si Zeta UMa, am apreciat pe Gam Cas la 2,1mv. Aceste stele se aflau cam la aceeasi inaltime cu Gamma Cas.
Vad pe situl AAVSO ca un alt observator a raportat valoarea de 1,7mv ceea ce mie mi se pare eronat. Gam Cas a fost categoric mai slab luminos ca Alkaid = 1,85mv si mai apropiat ca luminozitate de Zeta UMa/ Mizar = 2,20mv.

Intre timp, intr-un colt opus al cerului, la Sud-Vest se petrece o alta drama cosmica, foarte vizibila si ea cu ochii liberi.
Daca verificat in Stellarium, de pilda, vom vedea pe Delta Scorpii listata la 2,35mv. De fapt si cu aceasta stea se intampla ceva, este in realitate mai luminoasa decat valoarea ''oficiala''.
Incepand de Joi, 10 August, am inclus pe Delta Sco in meniul de observatii. Folosind pe Antares si pe Beta Sco ca stele de comparatie, am apreciat pe Delta Sco la 1,8mv.
Aceasta este o crestere notabila in luminozitate daca ne amintim ca Antares este considerat de aproximativ magnitudinea 1, dupa literatura anglo-saxona si toata fanfara lor de situri de internet.
Lucrurile se complica deoarece Antares este la randul ei o stea variabila dar de mica amplitudine.
As fi putut folosi pe Alfa Ophiuchi dar era la jumate cer distanta deci extinctia atmosferica ar introduce diferente poate chiar mai mari ca variatiile lui Antares.

Francezii, prin AFOEV, au masurat fotometric si au cartat Antares, in Atlasul Brun revizuit, la 1,3mv.
Folosind valorile fotometrice din atlasul Brun, am obtinut pentru Delta Sco magnitudinea 2,1mv.
Din pacate, din cauza obstacolelor, nu am putut sa compar direct pe Del Sco cu Gam Cas.

Eu am folosit valorile V din Simbad si anume Antares = 9,1 si Beta Sco = 2,65 si astfel am obtinut Del Sco= 1,8mv.

AAVSO nu ofera harti pentru Del Sco sau Alfa Her sau alte variabile vizibile cu ochiul liber.
Astept insa cu interes sa putem observa pe Betelgeus pentru care avem harta AAVSO.
Una peste alta, vad ca stele precum R Lyr, Gam Cas sau Del Sco pot si cresc la fel de mult in luminozitate ca Betelgeus.

Desigur, prin aceste mici informatii ca poate cerul ia foc chiar sub ochii nostri ( care ochi ar trebui sa faca observatii pentru a vedea aceste lucruri ) n-as vrea sa-i intrerup pe savantii mei colegi de forum din discutiile profunde si de mare importanta practica despre bigbanguri si centrul Universului ...

Cer senin, Mircea