[Erwin]

Am reluat aseară seria de observaţii la Jupiter, cerul s-a curăţat binişor după ploaie şi seeing-ul a fost bunicel aşadar am putut vedea MPR destul de clar. Nu a fost suficient de bun pentru a distinge banda subţire din dreptul petei şi poate nici rezoluţia mak-ului nu permite, nu am văzut nici diviziunea Cassini cu el acum câteva nopţi când m-am trezit să mă uit la Saturn şi Marte. Nici la Marte nu am reuşit să disting calota polară, marginea discului fiind complet blurată de seeing-ul prost, am putut distinge doar zone mai întunecate în centru. Cert este că trebuie să urc newtonianul Hinds la et. 5, nu se ştie când vom avea liftul funcţional.

[Mircea Pteancu]

Aseara , Marti 5 Iunie ac am ''beneficiat'' de cer baltat.
Am facut observatii ale acelor astrii care erau vizibili intre nori.
Astfel am observat Jupiter ,atunci cand zona Coma Berenices era invadata de nori.
Am folosit dobsonianul Toleascop de 200mm la 205x /Radian 6mm respectiv la 154x-120x /Seben zoom.
La observatiile joviene am avut montat in permanenta filtrul albastru No. 80A pe ambele oculare.
Ambele benzi ecuatoriale prezentau structura , forma , latimea si luminozitatea lor prezentand variatii dar nu am putut distinge clar festoane.
SEB a fost mai lata , mai colorata si mai ''agitata'' decat NEB.
Banda temperata sudica era bifurcata ,cu zona de bifurcare vizibila la Est,aproape de limb.
Pentru prima data in acest sezon , am vazut doua benzi - inafara de cea ecuatoriala - si in emisfera nordica.
O banda ,mai lata si mai intensa colorata , era la latitudinea potrivita pentru a fi banda temperata nordica.
Dar intre aceasta si banda ecuatoriala nordica , se vedea fluctuant o banda mai ingusta , slab luminoasa si decolorata, abia observabila.
Ca pozitie aceasta banda mi s-a parut a fi mai apropiata de cea ecuatoriala decat de banda temperata nordica.
Se mai vedea forma elipsoidala a discului jovian si intunecarea spre pol din ambele emisfere.

In acelasi camp cu Jupiter si satelitii sai se vedeau si niste stele.
Iata asadar momentul potrivit pentru observarea satelitilor jovieni.
Am folosit figura de difractie a stelelor HIP 72640 si HIP 72676 pentru o focalizare cat mai precisa.
Astfel am observat urmatoarele :
-satelitii galileeni nu erau toti de acelasi diametru aparent si nici de aceeasi luminozitate
-considerand discul lui Ganymede ca 100 , am vazut diametrele celorlalti sateliti drept 80/100 pentru Callisto , de 60/100 pentru Io si de 50/100 pentru Europa
-cel mai luminos l-am vazut pe Ganymede iar cel mai slab luminos a fost Callisto
-Io si Europa i-am vazut ca fiind de aproape aceeasi luminozitate , cu Europa fiind cu ceva mai luminos ca Io

Nu am evaluat culoarea sateliltilor galileeni deoarece aveam montat filtrul albastru.
Deoarece incepuse sa se vada binisor Antares m-am grabit spre acesta ,incercand sa vad companionul acestuia.
Nu am avut succes la Antares asa ca as fi fost mai in castig daca desurubam filtrul si faceam si niste evaluari de culoare ale satelitilor galileeni.
''Da-i Doamne astronomului mintea cea de dupa...Antares'' , putem zice !

Mircea

[Erwin]

Felicitări Mircea!

În emisfera sudică am observat cu Hinds (la ultima ieşire la Comana) la peste 100X o bandă îngustă ce porneşte de la Marea Pată şi se termină undeva, că nu se continuă să ajungă în partea cealaltă. Seeing-ul trebuie să fie foarte bun şi să ai un instrument cu rezoluţie mare ca să poată fi observate astfel de detalii.

[iulian90]

Am remarcat și eu acea banda din emisfera sudică la planeta Jupiter, de sub banda ecuatorială sudică,
care se întrerupe și nu înconjoară toată planeta, atât vizual, cu telescopul de 114mm și ocularul de 9mm (100x),cât mai ales în capturile făcute cu camera web Logitech Quickcam .

[iulian90]

Aseară am mai făcut niște capturi video la Jupiter, cu camera Logitech Quickcam 9000, montată pe telescopul reflector de 114mm, cu lentila Barlow înșurubată direct pe cameră (2x). A fost fain seeing-ul , imaginea planetei se vedea clară, valoarea seeing-ului fiind apreciată undeva la 8/10 pe scara Pickering, iar rezultatele au ieșit super faine, poate cele mai reușite din câte am realizat până acum.
Mai jos prezint rezultatele a două capturi de aseară, una făcută la ora 22:30 TLR, cealaltă la ora 23:10 TLR,in care am surprins mișcarea de rotație a planetei Jupiter, datorită Marii Pete Roșii, care era vizibilă pe discul planetei, la ora 22:30 fiind mai aproape de limbul vestic al planetei, iar la ora 23:10 fiind foarte aproape de meridianul central.
Am observat și vizual planeta Jupiter, cu telescopul reflector de 114mm și ocularul de 9mm Plossl și am remarcat alinierea a trei dintre sateliții lui Jupiter, pe diagonală, Callisto sub planeta ,apoi Ganimede și Io, cel de-al patrulea satelit , Europa, fiind tot pe aceeași parte, dar departe de planetă.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Faine pozele , esti tot mai priceput !

Am urmarit aseara , 7 Iunie , tranzitul GRS cu dobsonianul Toleascop de 200mm ,la 205x si 154x ,cu si fara filtru albastru 80 A.
Seingul a fost prost , nebulozitatea destul de ridicata si cu turbulenta in valuri dar ''cu rabdarea treci marea''....
Se vedea bine GRS de culoare caramizie ,ca tigla veche batuta de vreme, banda ingusta care parca o ghideaza si STB separata in doua benzi mai inguste.
In emisfera nordica se vedea pe NEB o pata intunecata , ceva mai mica decat GRS, decolorata si mai slab vizibila decat GRS , parca era imaginea in oglinda a acesteia.
Am vazut si NTB dar slab.
De aceasta data , se zareau detalii si turbulenta mult mai ridicata in NEB decat in SEB.
Am admirat asterismul ciudat format de satelitii galileeni la Est ,unul dintre sateliti fiind foarte apropiat de planeta si apropiat aparent de zona polara sudica.

Mircea

[iulian90]

In seara aceasta am ieșit la o scurtă sesiune de observații cu telescopul reflector de 114mm și ocularele de 4 și 9mm, la planete.
Cu ocularul de 9 mm am observat planeta Jupiter ,la care am văzut vreo trei onduleuri pe marginea inferioară a benzii ecuatoriale de nord,iar imediat sub acestea o banda foarte subțire și palidă, ștearsă. Și în banda temperată de sud parcă se vedeau două mici onduleuri.
Am observat și planeta Venus,cu ocularul de 4mm,la 225x. Se vedea ca o minge de rugby mai curbată pe o parte decât pe cealaltă, semn că faza sa se micșorează tot mai mult. Comparativ cu Jupiter, Venus se vede încă mic , având mai puțin de jumătate din diametrul lui Jupiter.
Am făcut și un desen cu discul planetei Jupiter, precum și al lui Venus, căci nu am mai scos camera web Logitech Quickcam și întregul echipament după ea, deoarece s-a înnorat rapid ,a trebuit să strâng totul și să renunț. Acum văd că s-a mai înseninat , dar deja e prea târziu,iar spre nord-vest este un nor de furtună,ce se apropie treptat.

[iulian90]

Bună ziua tuturor.
Aseară tarziu s-a înseninat in sfârșit, după o săptămână de înnorări, însă cu puține ploi. Transparența a fost mai mediocră, însă seeing-ul a fost superb, 8/10 pe scara Pickering, atmosfera fiind calmă și imaginile atât la Lună,cât și la planete erau superbe.
Planeta Venus nu am mai reușit să o observ,din cauza unor nori spre vest,care au persistat până mai târziu,timp în care planeta Venus a și apus. Dar planetele Jupiter și Saturn le-am putut observa in bune condiții și le-am fotografiat și cu camera foto Genx GDV 720, montată pe telescopul reflector de 114/900 mm, camera având și lentila Barlow înșurubată direct pe barel (amplificare 2x). Am tras serii de câte 5 cadre fiecare, atât la planeta Jupiter, cât și la Saturn, 59 cadre la Jupiter și 36 cadre la Saturn.Majoritatea cadrelor au ieșit bune,însă rezultatele postprocesare au ieșit și mai bune.
Aseară am observat și conjuncția foarte strânsă dintre satelitul Ganimede și planeta Jupiter,pe la ora 22:30,ora de vară. Se pare că satelitul fusese deja în ocultație sau tranzit cu discul planetei Jupiter, căci se îndepărta de planetă cu trecerea timpului.

[iulian90]

Prezint noi imagini cu planetele Jupiter și Saturn,de aseară, rezultate din prelucrarea capturilor video făcute cu camera Logitech Quickcam 9000, precum și ale unor serii de poze făcute cu camera Genx GDV 720, ambele camere fiind montate pe rând la telescopul reflector de 114/900mm,la ambele camere montând și lentila Barlow, tot pe rând, pentru detalii fine pe discurile planetelor. La prelucrare am folosit softurile PIPP (pentru descompunerea capturilor video in cadre componente și decuparea acestora la mărimea de 448x448 pixeli in vederea prelucrării mai ușoare de către Registax), Registax ( pentru stacking cadre și prelucrare wavelets) și PhotoScape (pentru ajustare contrast, lumina și nuanța, precum și redimensionare imagini finale).
Prelucrarea capturilor la Jupiter a fost floare la ureche,însă la Saturn a fost dificil, deoarece softul PIPP nu recunoștea planeta Saturn,din cauza că aceasta a ieșit pe capturi prea slab luminoasă și a trebuit să fac eu ce trebuia să facă softul, adică să stau o după amiază întreagă să fac decupajele cadrelor, să centrez planeta pe mijlocul imaginii în fiecare cadru și să aleg cele mai bune cadre pentru stacking,am prelucrat cam 100 cadre cu Saturn, până m-am plictisit.
Așadar, Saturn e o planetă dificilă pentru astrofoto,cu instrumente cu apertura de până la 100mm.

[iulian90]

Aseară ,dacă tot s-a înseninat și am fotografiat și observat Luna, mi-am îndreptat atenția și spre planetele Jupiter și Saturn, cărora le-am făcut și lor serii de câte peste 70 poze de fiecare. Am făcut și observatii vizuale la ambele planete, la Jupiter am observat niște onduleuri pe marginea superioară a benzii ecuatoriale de nord și la Saturn am observat trei sateliți, Titan, care se vedea ușor, înspre Vest de planeta,mai departe de aceasta, Rhea, care se vedea greu,cu vedere periferică, undeva sub planeta Saturn,la sud vest și relativ aproape de aceasta și Tetys care era foarte greu vizibil și cel mai apropiat de planetă,la vest de aceasta. Satelitul Dione era aproape de Tetys, dar nu l-am zărit deloc.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Excelente observatii!
Eu cred ca il vei vedea pe Dione cu alta ocazie.
Intre Aprilie 2009 si Iunie 2015 am vazut cinci dintre satelitii lui Saturn,folosind telescoape de pana la 125mm diametru.
In arhiva mea ,pe fond verde sunt evidentiate primele observatii ale unui obiect sau fenomen.

Mircea

[iulian90]

Încă imagine cu Jupiter de aseară. Deși seeing-ul era cam nasol, rezultatul a ieșit satisfăcător. Pe discul planetei se vedea și GRS, marea pată roșie, aseară. La Saturn aseară nu am reușit decât sateliții Titan și Rhea să-i observ, primul fiind spre nord vest,la un unghi PA de 290-300 grade,iar celălalt mai aproape de planeta, spre vest, la PA de fix 270 grade. Ceilalți doi sateliți, Tethys și Dione, nu i-am putut observa deloc, poate într-o seară fără Lună, și cu condiții bune, o-i reuși să-i văd pe ambii.

[Mircea Pteancu]

Aseara am vazut stabil satelitul Titan aflat la Nord-Vest de Saturn si Rhea aflat ''deasupra'' Polului Nord al planetei.
Chiar la inceput ,in primele minute ale observatiei , se vedea foarte slab un alt satelit , situat aproape simetric fata de Rhea, ''sub'' Polul Sud.
Azi am aflat ca acesta era Dione.
Spre Vest de Titan se mai vedeau doua obiecte cu aspect stelar si despre care acum stiu ca au fost stele ,nu sateliti saturnieni.
Deci scorul de aseara a fost de trei sateliti saturnieni vazuti.
Apoi au venit norii,ce dor mi-era de ei ...

Am folosit dobsonianul Toleascop la 205x /Radian 6mm ,fara filtru.
Sa nu uit : cineva ar trebui sa vorbeasca cu diviziunea Cassini sa fie mai discreta,draga...aseara era tipator de vizibila de-a lungul intregului inel.
Mai vrem sa vedem si altceva , nu stiu ce se tot baga asa in imagine...

Iulian

Imaginile tale planetare sunt excelente , felicitari !
Nu ca m-as pricepe eu la astrofoto cine stie cat dar mie mi se pare ca obtii rezultate deosebite.

Mircea

[iulian90]

Aseară am observat planetele Jupiter, Saturn și după miezul nopții Marte. Am folosit ocularul Huygens 6x împreună cu lentila Barlow in corpul original și oglinda zenitală de la lunetă,ca prelungitor optic intre barlow și ocular, pentru a obține un grosisment mai mare de 100x (130-150x) , toate montate pe telescopul reflector de 114/900mm. Ocularul dă rezultate excelente la planete, oferind un contrast de neegalat de celelalte oculare, precum și o imagine curată și clară.

Am observat următoarele:
La Jupiter , aseară, am observat un punct negru pe marginea superioară a benzii ecuatoriale de nord, spre vestul discului jovian. Era umbra satelitului Io care tranzita discul planetei aseară. Observația am făcut-o la ora 21:30, ora locală de vară. Apoi, mai târziu, pe la ora 23: 26 am observat iar planeta Jupiter și am văzut nu numai că umbra s-a deplasat spre estul planetei,dar a ieșit la iveală și satelitul Io , foarte aproape de discul planetei.
Am mai observat și conjuncția dintre sateliții Ganymede și Callisto,la vest de planeta Jupiter.

La Saturn am observat diviziunea Cassini la inele și sateliții Titan, care se vedea spre sud-est de planeta Saturn, Rhea care se vedea la vest de planetă și Dione care abia se zărea la sud-est de planeta,dar mai aproape de aceasta. Satelitul Tethys nu am reușit să îl văd.
Iar după miezul nopții am observat și planeta Marte, care se vedea ca un disc mare, dar fără detalii. Nu știu cât o să mai țină furtuna aceasta de praf,dar abia aștept să observ suprafața planetei.

[iulian90]

Aseară am profitat de seeing-ul bun și am scos camera Logitech Quickcam pentru capturi la planetele Jupiter și Saturn , împreună cu calculatorul pe care l-am instalat pe o masă afară, iar camera am montat-o pe telescopul reflector de 114/900mm și am conectat-o apoi la calculator. A meritat efortul, rezultatele mi-au ieșit excelente, mai ales la planeta Jupiter, dar și la Saturn. La Marte nu am mai făcut capturi deoarece a răsărit destul de târziu și trebuia să aștept până după miezul nopții, că să se ridice suficient de sus.
Imaginile cu planetele Jupiter și Saturn le-am postat mai jos. Chiar și la Saturn, imaginea a ieșit destul de bună, clară,vede se distinge și diviziunea Cassini.