[Emil]

Ahoi oameni buni,
Dupa cum cu ceva timp inainte povesteam, montura de la Meade LXD75 a murit (nu complet pentru ca motorul cu buba merge normal intr-un sens dar nu reactioneaza de loc la comanda in sens invers – poate cineva cu experienta poate da o lamurire – motorul este de fapt un servomotor). Asa ca am luat decizia de achizitie a unei alte monturi. Dupa cam trei saptamani de cautari, bombaneli si alte cele am ajuns la concluzia ca cea mai buna alegere ar fi o montura EQ-6 SkyScan Pro, pentru ca sunt obisnuit cu facilitatile Go-To pe de o parte iar pe de alta parte aceasta montura este capabila sa poarte tot echipamentul pe care il detin fara sa atinga limita de incarcare, acest echipament consta din 254 mm Schmith-Newton de la Meade, Canon 350D cu battery-grip, MTO 500 mm (obiectiv in constructie Mak) si camera Meade DSI-Color. Am mai avut doua camere insa una a trebuit sa o vand (Starlight Xpress H9C) iar cu cea de a doua (Sigma 1603ME) nu a iesit afacerea (spre norocul meu pentru ca producatorul a facut la un moment o oferta speciala care era sub cat cerea proprietarul camerei) in fine dar hai sa trecem mai departe. Apropo limita de incarcare, unii vanzatori dau o incarcare de 15 kg alti de 18 kg iar altii dau o limita maxima de incarcare de 25 kg, Sunt absolut sigur ca acesti 25 kg reprezinta limita maxima de incarcare pentru observatii vizuale si in nici un caz pentru fotografie.
Asa ca ca dupa ce am vazut mai multe monturi care ar fi indeplinit conditiile mecanice (inclusiv un Vixen Atlux, bijuterie dar din pacate prea scump) iar din pacate CGE-ul de la Celestron nu l-am gasit nicaieri second-hand m-am decis pentru EQ-6 SkyScan Pro, care l-am comandat la o firma din M... Am facut comanda iar dupa cateva zile (15.10.2007) a si venit. Doua cartoane ca de obicei, intr-unul stativul si contragreutatile (2 la numar fiecare avand 5,4 kg) iar in celalalt montura, cablurile si controler-ul. Pe la 7 seara de obicei ajung acasa (fac zilnic 280 km naveta) cu chiu cu vai a reusit nevasta-mea sa ma convinga sa mananc ceva, imi era gandul tot timpul la montura. In fine ma apuc si incep sa despachetez. Am inceput cu stativul. Alb si bine facut, mai stabil ca cel de la Meade iar picioarele sunt ceva mai groase. E.... problema a aparut in momentul in care am despachetat montura....Montura LXD75 se poate trasporta fara probleme intr-o mana dar nu se poate spune acelasi lucru despre EQ-6, montura singura avand 16 Kg.
Montura din punct de vedere optic este frumos lucrata fiind vopsita in albul clasic, existand cateva chestii care o fac mai buna decat cea de la Meade.
Primul lucru imbucurator este ca tija pe care se monteaza contragreutatile face parte integranta din montura si nu detasabila ca cea de la LXD75. Cand nu este necesara, se ingroapa practic in montura. Era sa plec o data cu LXD75-ul la holbat fara sa iau tija....asa ca stiu ce spun he he.
Al doilea punct este integrarea in montura a unui boloboc pentru obtinearea orizontalitatii monturii.Aceast boloboc lipseste la LXD75.
Punctul 3 ar fi luneta polara. La LXD75 iluminarea reticulului cu gradatii se face printr-o unitate cu LED alimentata cu baterii. Implica costuri suplimentare pentru ca bateriile nu sunt chiar ieftine iar daca ai uitat unitatea pornita trebuie sa le schimbi destul de des. LA EQ-6 luneta polara este iluminata constant din montura cu ajutorul unui LED, intensitatea acestuia putand fi reglata din controler. Un alt avantaj in acest punct pentru EQ-6 il contituie faptul ca in luneta polara de la EQ-6 sunt marcate pozitiile stelelor importande din Casiopeia si Carul Mare, pozitia polui nord si a stelei polare. La LXD75 este marcat numai pozitia polului nord si a stelei polare.
Ceea ce nu imi place este sistemul de prindere dintre stativ si montura si aceasta din cauza faptului ca pe pilon deja am o adaptare din aluminiu dar aceasta este gandita pentru LXD75 iar cele doua sisteme nu sunt compatibile. Surubul de fixare a bazei este de 10 mm la LXD75 iar la EQ-6 este de 12 mm. Baza LXD75-ului este intr-o singura treapta iar cea a EQ-6-lui este in doua trepte. Practic trebuie sa trag montura la strung pentru a o face compatibila cu EQ-6. Aceasta este mai putin o critica ci mai mult un neajuns pentru cei care au deja un sistem stationar. Dar daca adaptarea reuseste atunci baza de adaptare va fi compatibila cu ambele monturi. Se poate in acest caz folosi si o saiba metalica cu un diametru interior de 40 mm iar cel exterior de 130 mm si cu o grosime de 5 mm. In acest caz nu mai este necesara prelucrarea mecanica a adaptorului.
Din punct de vedere al capacitatii de incarcare, EQ-6 este clar in avantaj iar in sprijinul acestei afirmatii vin cu urmatoarea descriere: LXD75 cu tubul de 254 mm este supraincarcata iar acest lucru se poate remarca si prin nivelul si tipul de zgomot pe care il fac motoarele, acel zgomot sacadat de acum crezi ca moare. Iar motoarele de la LXD75 sunt oricum mult mai zgomotoase. EQ-6 cu optica montata nu isi schimba „vocea” motoarele raman la fel de silentioase ca si fara incarcare insa de remarcat este faptul ca EQ-6 are o viteza ceva mai redusa la „slew” decat LXD75 3,4 grade/sec, LXD75 atingand 4,5 grade/sec. Referitor la aceasta viteza trebuie sa mentionez ca EQ-6 daca nu primeste acei 2A necesari pentru viteza maxima trece motoarele intr-un regim mai lent, fiind o montura destul de sensibila la calitatea alimentatorului.
Referitor la motoare. Din nou EQ-6 are o facilitate importanta si accea ca la „slew” motoarele pornesc in mod gradat si nu brusc precum la LXD75, aceasta ducand la o durata de viata mai mare a angrenajelor mecanice. Pe forumul Yahoo pentru LXD75 s-a mentionat foarte des faptul ca in carcasa motoarelor (la curatarea acestora) s-au gasit fragmente de metal provenind de la rotile dintate sau chiar de la surubul melcat).
Punerea in pol. La modelul EQ-6 reglajele inerente obtinerii unei alinieri cat mai precise fata de pozitia polului nord sunt ceva mai usor de efectuat decat cu montura LXD75. Prima mare diferenta este luneta polara (am discutat deja de ea nu ma repet) al doilea punct este sistemul de reglaje mecanice ale monturii pentru obtinerea alinierii. Setarea latitudinii decurge la ambele monturi cam la fel fara mari diferente. Cu totul altfel este situatia la corectia de deviatie orizontala (azimutul) fata de pozitia polara se face la EQ-6 mai usor decoarece suruburile de reglaj au capete cu diametru mai mare iar montura ruleaza mai fin pe stativ. La LXD75 cand optica este montata era uneori nevoie de o cheie franceza pentru a putea deplasa toata hardughia.
Din punct de vedere al conexiunilor avem un panou de control (vorbind acum de EQ-6) pe care se gasesc comutatorul de pornire/oprire, conexiunea pentru auto-guider – compatibil ST-4 – conectorul pentru controler, un LED de stare, conectorul de alimentare si conectorul tip COM (serial) pentru controler. Conexiunea cu un calculator se face prin controler cu ajutorul unui cablu furnizat iar ca interfata se folosesc driverele ASCOM compatibile cu Celestron seria NextStar, de asemenea comunitatea de utilizatori a dezvoltat un driver modificat pentru aceasta montura asa numitul EQ6MOD.
La LXD75 avem asa: conector pentru controler, LED stare, conectorul de alimentare, comutatorul de pornire/oprire, conectorul AUXiliar (se poate conecta la acest port modulul #909 care ofera astfel conectorul pentru auto-guider ST-4 compatibil, precum si un conector de alimentare pentru un ocular cu iluminare alimentat prin cablu. Aici puntajul inclina din nou spre EQ-6 deoarece ofera din start conectorul CCD, la LXD75 trebuie cumparat separat modul #909 aceasta implicand pe de o parte, costuri suplimentare cat pe de alta parte si faptul ca este destul de dificil de procurat, am inteles ca Meade va sau a sistat producerea acestui accesoriu.
Sistemul de prindere al opticii pe montura la EQ-6 se face cu ajutorul a doua suruburi de dimensiuni egale amplasate echidistant fata de centrul dispozitivului de prindere. La LXD75 se face cu ajutorul unui singur surub amplasat pe mijloc su cu un surub mai mic de siguranta montat mai sus si in unghi fata de primul. Ambele monturi sunt concepute sa primeasca sine de prindere compatibile cu standardul Vixen. Exista pentru ambele modele adaptari pentru placile tip Losmandy.
Controler-ul. EQ-6 poseda un controler mai mare ca dimensiuni ca cel de la Meade avand in memorie circa 13400 obiecte (versiunea 3.01) adica 9 sistemul solar (7 planete, 1 planeta pitica plus Luna), 7840 obiecte din catalogul NGC, 5386 obiecte din catalogul IC, lista completa Messier. Versiunea 3.12 are circa 13.700 obiecte.
Modelul de la Meade (modelul #497) se prezinta astfel: catalogul IC complet (5387 obiecte, Catalogul NGC (7840 obiecte), 109 obiecte din catalogul Caldwell, lista completa Messier, 16.800 stele din catalogul SAO, 50 sateliti, 26 asteroizi, 15 comete periodice, 9 obiecte ale sistemului solar (Luna, 7 planete, 1 planeta pitica). Total circa 30.000 obiecte.
La controler balanta se inclina in favoarea LXD75-ului. Poate pentru ca sunt obisnuit cu Autostar-ul dar imi face impresia ca cel de la Meade este mai bine conceput mai ales din punctul de vedere al software-ului, oferind niste facilitati care lipsesc la cel de la EQ-6 cum ar fi: calculator incorporat pentru calcularea puterii de marire, a campului vizual, contor pentru cronometrare, functia de „sleep” (pentru trecerea telescopului in regim de hibernare), de asemenea este capabila sa treca motoarele in regim silentios (cu o viteza mai redusa) precum si functia „High Precision” care de fapt face o sincronizare pe o stea importanta aflata in vecinatea obiectului cautat pentru marirea preciziei, alarma pentru baterie slaba doar mentionand unele dintre ele.
Ambele modele suporta PEC (Periodic Error Corection) si calibrarea PEC-ului precum si stergerea valorilor inregistrate, de asemenea suporta functia de parcare a monturii, aceasta fiind deosebit de importanta atunci cand functia PEC este activata.
Pentru ambele modele de controlere se poate utiliza functia de modelare a T-Point prin sofware-ul specializat MaxPoint de la Cyanogen.
EQ-6 are un mic avantaj prin faptul ca poate face o noua pozitionare prin 3 stele fara a fi necesara parcarea si repornirea monturii.
Din pacate din cauza vremii proaste nu pot insa ca fac o comparatie concreta a monturilor prin teste pe stele insa sper ca in decursul acestei saptamani situatia sa se schimbe. Voi veni cu noi informatii atunci cand acestea vor fi disponibile.
Pe ansamblu se observa ca in general montura EQ-6 se afla de cele mai multe ori in avantaj. Aceasta montura se adreseaza celor mai putin mobili sau celor care sunt dispusi sa transporte o greutate relativ mare (circa 35 kg – stativ, montura, contragreutati). Greutatea mult mai mare a monturi va fi insa un obstacol important pentru cei care doresc sa efectueze observatii in zone inaccesibile sau greu accesibile pentru mijloacele de transport. Montura LXD75 este din acest punct de vedere avantajata fiind ceva mai usoara avand circa 25 kg (modelul cu 3 contragreutati pentru 254 mm SN, modelul cu doua contragreutati are circa 20 kg).
Aceste fiind zise inchei micul meu test in speranta ca nu v-am plictisit si promit ca voi reveni cu date noi atunci cand vremea o va permite.

Numai bine
Emil

[luluvasiliu]

Frumoasa prezentare, si cred ca mai la obiect de atat nici nu se putea.
De retinut... poate in viitor o sa am si eu bani sa -mi cumpar una, sa nu ma mai chinui cu home-made-uri care merg dar niciodata asa cum vreau.
Sa o stapanesti sanatos si .....mult cer curat.

[red giant]

Nu suntem plictisiţi, dimpotrivă, aşteptăm cu interes continuarea.
Ce greutate are Schmidt-Newton-ul tău?

[hans602]

Emil si eu iti doresc succes cu noua montura.
Cum vrei sa o folosesti stationer,mobil sau amindoua?


Clear sky Hans

[Emil]

Ahoi si multumesc de aprecieri, chiar imi facusem la un moment dat griji sa nu plictisesc, ce e cam mult de citit.
Asa, greutatea telescopului este de 14 kg poate un pic mai mult pentru ca am si un cap fotografic montat in paralel pentru a putea monta si Canon-ul. In configuratie completa am undeva la 18 kg.
De utilizat sigur stationar. Nu dispun de asa mult timp liber pentru a putea pleca pe undeva. Poata daca e vorba de concediu pe undeva atunci trec totul inapoi pe stativ.
Acum alte noutati, aseara surprize-surprize, cer senin de vis (exceptand poluarea luminoasa) am facut mai multe poze cu Canon-ul cu un obiectiv Tamron DX II setat la 200 mm. Nu ma concentrasem la poze artistice vroiam sa vad doar cum merge hardughia. Nu am utilizat auto-guider ci pur si simplu am facut expuneri la durate diferite de timp. Punerea in pol a fost facuta la ochi adica circa, aproximativ, sa zicem. Am ramas placut impresionat. Dar hai sa lasam pozele sa vorbeasca. Am sa dau numai indicatii referitoare la durata de expunere. ISO este 800, f este 5,6. Imaginile sunt neprelucrate, salvate in format RAW si apoi convertite in JPG pentru a intra pe 1 mb pe imagine. Singura functie activata in camera este "Noise reduction".
Dupa cate se poate observa, montura este capabila sa conduca fara erori vizibile pe o durata de circa 130 secunde. Nu am facut expuneri intre valorile de 127 si 251 secunde pentru ca nu am folosit un ceas pentru cronometrare ci doar am estimat timpul decurs.
Cu montura LXD75 chiar pusa aproape exact in pol (prin programul WCS http://wcs.ruthner.at/) nu am reusit sa ating valori mai mari de 40 secunde din cauza supraincarcarii.
Pentru informatii suplimentare legate de poze puteti linistiti citi EXIF-ul imaginilor. Nu am sters nimic, gasiti pana si seria camerei (eu citesc datele EXIF prin ACDSee properties).
Si cam astea ar fi. Apropos daca vreti sa va jucati cu imaginile sunteti bineveniti. Poate imi aratati ce puteti scoate din Pleiade? He he
No hai ca va las,
Numai bine
Emil

[hans602]

Frumos Emil ca functioneaza mai bine ca LDX75.
Numai informativ planul focal este putin inclinat fata
de cipul CCD-ului,in stinga pozei focusul este putin
in afara daca te uiti atent.Nu este mult dar ca sa stii
de unde vine.
Acuma sint curios,precis si tu,cum functioneaza
focal prin telescop la timp mai mare de expunere
cu autoguiding.Lasati timp cu tot setupul.


Clear sky Hans

[Emil]

Salut Hans, multam de atentionare. Din pacate in acest caz cred ca nu pot face mare lucru pentru ca este obiectiv cu baioneta...deci chiar nu am ce sa ii fac. Am sa incerc poate saptamana asta cu obiectivul de la Sigma, poate asta este mai exact construit ca Tamron-ul. Bine la pretul pe care il are un Tamron in comparatie cu un Canon, nu ma mira ca are mici probleme, iar Tamron nu sunt folosite in astrofotografie, acolo se utilizeaza de cele mai multe ori seria L de la Canon sau cu mici exceptii Sigma. Vorbesc de obiective destinate Canon-urilor si nu de altele care se pot adapta pentru Canon.
Oricum dupa cum se comporta montura cred ca am sa ma incumet sa fac fotografii si prin telescop utilizand un off-axis guider pentru autoguiding. Cu LXD75-ul nici macar nu m-am gandit sa incerc pentru eram multumit cand reuseam sa fac o poza de mai Doamne ajuta cu obiectivele normale... plus ca uneori o apucau dracii si nu vroia sa raspunda la comenzile de corectie date de calculator.
Inca o data multumens pentru informatia data.
Numai bine
Emil

[hans602]

Cu placere Emil,sigur ca unele objectivele au
mici deficite ce nu inseamna ca nu pot fii folosite.
Aici nu poti face nimic decit sa le folosesti asa
cum sint.
La telescop poti ajusta planul focal,chiar cu asta
m-am ocupat ultimele zile dupa modificariile facute.
Acuma imi dau seama dece pentru fotografie trebuie
sa fie mai stabile telescoapele ca sa scoti maximul posibil.
Positiile oglinziilor si focusorului trebuie tinute la citeva
sutimi de milimetru.


Clear sky Hans

[Emil]

Salut prieteni,
dupa doua nopti (aproape pentru ca daca stateam toata nopatea afara m-a lua in suturi nevasta ) pot sa vin cu mici adaugiri si acestea ar fi:
Controler.
EQ-6 suporta alarmare de baterie slaba insa numai vizual prin faptul ca ledul de stare incepe sa palpaie. Autostarul de la Meade are in acest caz alarma audio.
Versiunea 3.12 a controlerului de la EQ-6 are dupa cum am remarcat cateva cataloage in plus fata de versiunea 3.01, remarcand o parte din catalogul IC, SAO precum si o lista de stele duble. Cate anume nu pot sa spun exact insa oricum ar fi circa 300 de obiecte in plus. Totusi nu se schimba situatia Autostar-ul ramanand in avantaj.
De asemenea o facilitate care este prezenta la Austostar dar care "lipseste cu desavarsire" la EQ-6 este corelarea intre pozitia telescopului si stativ. Astfel Autostarul la anumite obiecte aflate in apropierea perpendicularei locului avertizeaza ca optica poate intra in coloziune cu picoarele trepiedului. De asemenea la Autostar se pot seta unghiurile maxime de inclinare pe care optica are voie sa le atinga. In cazul in care aceste unghiuri sunt atinse, sunt oprite motoarele sau are loc o schimbare a pozitiei tubului optic astfel incat sa poata fi asigurata continuitatea observarii.
Oricum, pe masura ce adun experienta, am sa actualizez topicul.
Vorbind de partea financiara LXD75 are un pret de circa 750 pana la 850 euro. EQ-6 SkyScan Pro se invarte pe la un pret de 1.350 pana la 1.700 euro. EQ-6 desi avand un pret dublu il recomand pentru cei care iau in calcul o dinamica a opticii, adica utilizeaza mai multe instrumente sau pentru cei care planifica trecerea mai tarziu pe o optica mai mare. EQ-6 este recomandat pentru optica de pana la 12 toli iar pentru LXD75 consider limita de 8 toli ca fiind granita de utilizare in bune conditii a acestei monturi. Daca se considera trecerea pe diametre mai mari atunci observatiile trebuie sa se desfasoare intr-un spatiu protejat, orice adiere de vand ducand la vibratii insa repet LXD75 cu 14 kg incarcare utila este deja la limita maxima (lucru recunoscut chiar si de catre Meade).
Apropo vibratii, LXD75 are o durata de absorbtie a vibratiilor mai mare decat EQ-6; ambele fiind testate cu SN-ul de 254 mm. Am utilizat cu ceva vreme in urma un 130 mm Newton pe LXD75, in acest caz situatia fiind alta, logic. Si pentru ca tot vorbim de vibratii, eu personal m-am tinut deoparte de acele "dopuri " din cauciuc care sunt destinate sa absoarba vibratiile pentru ca, de fapt, nu cred ca pot indeplinii aceste conditii. Consider ca de fapt este la fel ca si cum am pune telescopul pe arcuri. Se pierde contactul trepiedului cu un fundament stabil insa suprinzator sunt destul de recomandate. Dar aceasta, ma repet, este parerea mea, daca cineva poate sa ma contrazica cu atat mai bine.

Numai bine
Emil

[mcuzic2002]

Poti pune o poza cu cele 2 monturi,ca sa vedem cit e de mare EQ6?....mersi

[hans602]

Hallo

Emil daca folosesti montura stationar nu conteaza
cite objecte are comanda memorata deoarece poti
face Goto cu un program pe laptop/computer.
Eu folosesc Cartes du Ciel care este freeware si
foarte bun.
Cu acele anti vibration dopuri si eu sint de parerea ta.
Montura trebuie sa fie cuplata rigid cu solul.

Clear sky Hans

[Emil]

Salut,
Apropo de EQ-6 SkyScan Pro, pentru o conectare cu calculatorul trebuie folosit din ASCOM driverul pentru Celestron 5i. EQMOD din pacate nu functioneaza, fiind destinate unei variante modificate cu toate ca unii spuneau ca ar trebui sa mearga. Driverul gaseste montura pe COM1 dar nu se poate intelege cu ea. Deci din punctul de vedere al conexiunii cu calculatorul inca nu pot sa dau informatii. Manualul specifica ca exista o comanda RS-232 incorporata in controler insa la versiunea 3.12 aceasta nu mai exista. De asemenea pentru conectarea directa a monturii la calculator fara a mai utiliza controlerul este nevoie de un adaptor EQDIR de la http://www.store.shoestringastronomy.com/products_eq.htm
In legatura cu poza de comparatie a dimensiunilor, m-am gandit si eu la asta insa doar pe sambata sau duminica pot sa o fac, pana vineri seara sunt in Berlin...nu imi convine dar asta este.
Da Hans, daca sistemul este stationar atunci cate obiecte are controlerul stocate in memorie e mai putin important. Important este ca software-ul folosit pentru comanda telescopului sa fie actualizat periodic, asta pentru ca datele referitoare la comete, sateliti, etc sa fie cat mai precise.
Am depistat un minus al monturii: mufa de alimentare cu curent are tendinta de a iesi destul de usor din contact, asaca daca nu esti atent ramai fara curent si montura trebuie din nou initializata... De asemenea imi face impresia ca la comanda de corectie montura reactioneaza un pic sacadat dar cred ca de fapt de vina este setarea pentru backslash-ul motoarelor...
Am sa revin cu noutati pe masura ce le am.
Numai bine
Emil

[HoO_Germany]

Pentru a putea lucra cu EQ6 SkyScan la computer cu LX200 protocol, se poate cumpara un LX200 Emulator, care face conectarea monturei cu computer sub baza de protocol LX200.
Aici un link de la instrument
http://www.technoplus.nl/astro/lx200.htm

[Emil]

Salut prieteni,
Dupa cum am promis iata ca va pun la dispozitie o fotografie de comparatie a dimensiunilor celor doua monturi. Pentru a va putea face o imagine relativ la marimea reala a acestor monturi am pus langa monturi si un pachet de tigari. Mentionez pe aceasta cale in mod explicit ca NU fac reclama la aceasta marca de tigari, nu detin actiuni sau alte forme de capital la aceasta firma, nu sunt inrudit sau casatorit cu nici unul dintre angajatii acestei firme iar fotografia nu este sub nici o forma reclama ascunsa.
Din pacate atunci cand am facut fotografia, am uitat sa indepartez capacul de protectie a lunetei polare a EQ-6-lui.
Robert multumesc pentru informatia referitoare la LX-200, informatia este interesanta.
Din pacate nu am reusit in ultimul timp sa folosesc montura, aseara am incercat dar brusc s-a innorat si a inceput sa ploua. Pe aceasta cale pot confirma ca aceasta montura este destul de greu de manevrat sub presiunea timpului mai ales daca nu ati mai reusit sa indepartati contragreutatile, eu a trebuit doar sa deplasez montura pe o distanta de 15 poate 20 metri pentru a o putea amplasa intr-o zona protejata de ploaie si a fost chiar incomod; optica fiind in prealabil indepartata.
Punerea in pol se face usor pozitiile marcate in luneta polara pentru Carul Mare si Casiopeia trebuie sa fie corespunzatoare cu pozitiile lor pe cer. Aceste constelatii nu apar in luneta deoarece are un camp vizual destul de redus, corelarea pozitiilor se face la ochi. Cel mai bine ar fi folosirea lunetei polare in combinatie cu programul Polarfinder. (http://24.237.160.4/files/astronomy/software/Polarfinder/index.html) si alegeti un moment in care Steaua Polara se gaseste in pozitia corespunzatoare orei 3, 6, 9 si 12 pe ecranul ceasului, dupa care faceti corectiile de rigoare.

Numai bine,
Emil