Index
Index forum Index forum
Autentificare Autentificare
Inregistrare Inregistrare
Cine este online Cine este online
Galerie imagini Galerie imagini
Calendar evenim. Calendar evenim.
Cautare detaliata Cautare detaliata
Ghid forum Ghid forum
Album astrofoto
Aspectul_cerului_-_09_01_2013_a2.jpg
Imagine aleatoare
Blog
Inregistreaza-te pe forumul astronomy.ro
Colaboratori

Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.

Meteo
Vremea in Bucuresti
Statistici forum
Numar total de mesaje in forum: 224034
Numar de utilizatori inregistrati: 2824
Cel mai nou utilizator inregistrat: Dan.M
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat   
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute
Legenda
Mesaje noi Mesaje noi
Nu sunt mesaje noi Nu sunt mesaje noi
Forumul este inchis Forumul este inchis

Refractorul Rogers intr-o noua abordare


Du-te la pagina 1, 2  Urmatoare
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect  

Optica

Subiectul anterior :: Subiectul urmator  
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Autor Mesaj
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 05 Iun 2010 13:06 Download mesaj
Titlul subiectului: Refractorul Rogers intr-o noua abordare
Raspunde cu citat (quote)

Cu certitudine anul 1758 care aduce cu el patentul dubletului acromat reprezinta o data de referinta in istoria instrumentelor refractive.
Prima cale spre rezultate mai bune a fost asadar oficializata dar lumea voia nu doar mai bine ci si mai mult.
Din pacate tehnologia acelor vremuri nu permitea obtinerea unor blancuri de sticla flint suficient de omogene si obiectivul acromat recent patentat era condamnat sa ramana la dimensiuni mici.
Nu putini au fost opticienii care si-au pus problema de a gasi solutii pentru cresterea diametrului util al obiectivelor in situatia data.
Se cuvine sa-i amintim aici pe Hamilton, Rogers, Stampfer, Plossl, Schupmann si probabil au mai fost si altii.
In principal solutia gandita de ei era folosirea unui obiectiv dintr-o singura lentila din sticla crown ce urma sa fie acromatizat cu elemente mai mici puse pe traseul optic inaintea sau dupa planul focal principal.
Prima incercare de acest fel se pare ca apartine lui Hamilton care breveteaza in 1814 refractorul catadioptric cu obstructie.
Despre acesta am mai discutat in urma cu ceva timp aici pe forum si nu voi mai insista.
Urmatorul pe lista ar fi Alexander Rogers care vine cu un nou concept pentru acromatizarea unui obiectiv simplu in anul 1828.
Iata in imaginea de mai jos cum ar arata schema optica propusa de el:

(va urma)



Rogers layout.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  5.47 kb
 Vizualizat:  de 11061 ori

Rogers layout.jpg


Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 05 Iun 2010 14:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ca tot veni vorba, am prins o discutie recenta pe CN pe tema conceptului Rogers. John Wall taticul focuserului Crayford a impartasit din experienta lui cu modelul asta de refractor si cum poate di abordat de un amator.
Lentila simpla trebuie sa fie plan-convexa si cu raport F/D cat mai mare F/30 sau mai bine F/40. Dubletul mai mic poate fi recuperat de la un binoclu si plasat cam la jumatatea focalei lentilei plan-convexe.
John spunea ca nu trebuie gandit ca un sistem high-tech ca un apocromat. Presupun ca situatia se poate ameliora cu un design de la zero in Zemax si cu sorturi de sticle scumpe.

http://www.cloudynights.com/ubbthreads/sho...ll/fpart/1

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 05 Iun 2010 18:50 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Neox, multumesc pentru link Smile
Nu aveam cunostinta de aceasta noua discutie din lipsa de timp pentru a urmari CN-ul.
Daca nu ma insel, Mircea ne-a mai atras in trecut atentia asupra designului propus de John Wall cu ocazia unor dezbateri mai vechi tot de pe CN.
Daca insa ne uitam cu atentie la cele doua scheme vom observa ca asemanarea lor este limitata.
Ceea ce caracterizeaza in mod deosebit schema propusa de Alexander Rogers este dubletul corector fara putere optica , lucru ce permite functionarea sistemului la focala dictata de obiectiv.
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 05 Iun 2010 21:30 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Sigur, daca interpretam schema lui Wall prin prisma titlului discutiei noastre o putem asocia usor si cred si corect ca pe o alta abordare a refractorului Rogers.
Intorcandu-ne la designul original am transpus in OSLO unele date oferite de Ceragioli pentru un Rogers de 150 f15.
Rezultatele le pun in imaginile de mai jos:
Ceea ce vedem acolo nu cred sa fie o surpriza pentru noi, corectia aberatiei longitudinale pare la fel de buna ca intr-un acromat clasic cu aceasi parametri insa asa cum se intampla la majoritatea designurilor din clasa dialyt problema cea mai mare o reprezinta cromatismul lateral dezvoltat in exces de aceste instrumente, lucru ce face imposibila folosirea lor chiar si pe campuri minuscule.
Fara sa intru in amanunte acest "defect" se datoreaza faptului ca raza principala care traverseaza obiectivul nu abordeaza elementul corector in mod simetric (tocmai datorita pozitionarii acestuia la mare distanta de obiectiv).
In cercetarile intreprinse dea lungul timpului de Plossl, Schupmann si mult mai tarziu de Honders exista doua solutii care sa salveze aceasta situatie:
ori folosirea unor oculare special proiectate sau dotate din "nastere" cu, cromatism lateral astfel incat efectul dintre obiectiv si ocular sa se anihileze reciproc, ori sa se pozitioneze inaintea planului focal inca un corector special proiectat pentru cromatismul lateral.
Deoarece a doua solutie a aparut aproape de zilele noastre iar prima s-a dovedit nepractica, atat designul propus de Hamilton cat si cel al lui Rogers si modelele la care au lucrat Stampfer si Plossl si brachymedialul lui Schupmann au fost uitate in timp.



Rogers sd.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  36.84 kb
 Vizualizat:  de 10976 ori

Rogers sd.jpg



Rogers ri.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  48.4 kb
 Vizualizat:  de 10976 ori

Rogers ri.jpg


Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 06 Iun 2010 10:04 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Si apropo de schema lui Wall, poate ar fi util sa-i atraga cineva atentia asupra folosirii in experimentele pe care le face a ocularelor care au din start cromatism lateral mai pronuntat, cum ar fi de exemplu ocularele de gen Huygens, Mittenzwey sau chiar Huygens acromat, Ramsden sau LP.
Este posibil sa obtina rezultate mult mai bune si sa poata creste semnificativ grosismentul.
Nu am pus inca in proiect ideea lui insa intuitia imi spune ca nu ar avea nimic de pierdut daca face aceste incercari.
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 06 Iun 2010 11:08 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Dar sa ne intoarcem din nou la Rogers.
Cu ceva timp in urma am avut ocazia sa studiez abordarea pe care a facut-o mai spre zilele noastre Honders asupra brachymedialului lui Schupmann prin introducerea noului corector pentru cromatismul lateral.
Recent mi-a venit in minte ideea de a aplica un procedeu asemanator pe schema lui Rogers.
Zis si facut, am introdus noul corector constituit dintr-o singura lentila si asezat inaintea planului focal, o noua optimizare si iata mai jos ce a iesit:
Proiectul reprezinta un refractor Rogers cu deschiderea de 120 si un raport focal de 9,6.
Dupa cum putem observa din grafice corectia de ansamblu a iesit semnificativ mai buna decat cea pe care o poseda un acromat obisnuit, culoarea laterala s-a micsorat si ea semnificativ (daca va uitati la scara reprezentarii ei) iar raspunsul general se apropie timid de cel al unui apocromat.
Tot proiectul pe ansamblul lui e construit pe baza de sticle ieftine si zic eu ca nu e rau deloc pentru un refractor ce are drept obiectiv o singura lentila din BK7.



Rogers 120 sd.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  52.23 kb
 Vizualizat:  de 10941 ori

Rogers 120 sd.jpg



Rogers 120 ri.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  54.86 kb
 Vizualizat:  de 10941 ori

Rogers 120 ri.jpg


Sus
neox
Membru
Membru


Data inscrierii: 17 Iun 2008
Mesaje: 1553



Localitate: Iasi

MesajTrimis: 06 Iun 2010 13:35 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ei asta chiar e interesant. Se vede o imbunatatire semnificativa fata de un acromat normal. Mai ales ca e deschidere de 120 la F/9.6 si nu f/15-16. Cu siguranta ar merita abordat practic chiar si cu lentile recuperate. Am vazut ca pe SShed au niste lentile planconvexe http://www.surplusshed.com/pages/item/l3919d.html, ceva mai mari de 150mm F/27 dar probabil utilizabile.
Sunt curios cat de sensibil e la centraj tot sistemul si mai ales daca nu se dovedeste a fi un cosmar la colimare Wink
Al doilea corector din sistem e tot lentila planconvexa?

_________________
Small minds discuss people, Average minds discuss events, Great minds discuss ideas

www.cloudynights.com
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 06 Iun 2010 15:40 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Ca sa raspund la aceste aspecte va trebui sa dezvalui unul din punctele de plecare pe care l-am avut in vedere la dezvoltarea acestui sistem.
Asadar cand am pornit la optimizarea lui am impus o distanta fixa intre elementele extreme, respectiv intre obiectiv si ultimul corector, lasand variabile distantele fata de cel central in ideea de a corecta daca va fi cazul o sfericitate rebela ce poate aparea in sistem.
In felul acesta nu a fost deloc dificil de a gasi locul potrivit pentru corectorul central.
Cu aceasta ocazie am observat ca sistemul nu are un raspuns radical la modificarea distantelor dintre elemente.
Cat priveste descentrajul raspunsul nu este nici aici diferit fata de cel al altor sisteme optice si poate este chiar mai ingaduitor daca ne gandim ca nici corectorul central si nici cel final nu sunt atacate simetric de raza principala ce trece prin obiectiv si in consecinta restrictiile nu sunt mari.
Mai jos am sa pun layout-urile celor trei componente ale sistemului:
Dupa cum se poate vedea, obiectivul este o lentila plan convexa obisnuita ce are ca material de baza sortul BK7, corectorul cromatismului longitudinal este un dublet lipit care de data asta respecta conditia impusa initial de Rogers in ideea de a nu altera focala impusa de obiectiv iar corectorul pentru cromatismul transversal este o lentila convex concava ce are ca material de baza sortul F2.



lentila corector culoare laterala.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  14.47 kb
 Vizualizat:  de 10902 ori

lentila corector culoare laterala.jpg



dublet corector culoare longitudinala.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  17.99 kb
 Vizualizat:  de 10902 ori

dublet corector culoare longitudinala.jpg



lentila obiectiv.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  11.23 kb
 Vizualizat:  de 10902 ori

lentila obiectiv.jpg


Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 06 Iun 2010 19:07 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

zoth
excelent,felicitari pentru conceperea acestui sistem.Intentionezi sa construiesti un prototip?
Cum ar arata corectia unui instrument in sistemul tau ,''impins'' la limita, dar spre limita cealalta.Ma gandesc de pilda la 80mm F/15 sau 10cm F/12 care sunt inca fizic maniabile,usoare.
La 120 mm F/9.6 solutia data de tine ar imbunatati substantial ,fara mari costuri,nisa refractoarelor de 5 inch F/8,nu-i asa?Linia de fabricatie si furnizorii de materii prime exista,SDV-urile suplimentare ar fi relativ ieftine,montura mecanica partial exista trebuind doar modificata.Si zbang,atacata piata!
Eu daca as fi comerciant de optica si as avea ceva banuti la tescherea,n-as pierde ocazia,m-as ''combina''in afacere.Dar cum teschereaua-i mai mult goala.... Smile
Stima,Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 06 Iun 2010 20:10 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Multumesc Mircea Very Happy
O mica, corectie: conceptia sistemului nu-mi apartine, eu nu am facut decat sa adaptez o saracie de corector si sa procedez la o optimizare de ansamblu.
Si ca veni vorba de saracie, si la mine teschereaua e goala, mai goala ca niciodata si colac peste pupaza de luna asta va fi si mai goala cu 25% din voia celor ce ne urau sa traim bine.
Dumnezeu stie de unde se va mai goli cu atat ca eu nu stiu ...
In fine, intorcandu-ne la subiect, productie de serie nu va fi dar un prototip parca tot ma trage inima sa incerc.
Sanatosi sa fim si usor usor le rezolvam pe toate sau macar traim cu speranta... Smile
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 12 Iun 2010 16:35 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

La finalul acestei abordari mi-am pus problema unei sumare evaluari a acestui sistem.
Uitandu-ne la analiza razelor afisate mai sus putem concluziona ca au mai ramas in comportarea lui doua tendinte "nesportive" pe campul de analiza:
- o tendinta de a dezvolta o usoara coma cromatica (destul de usoara ce-i drept dar prezenta) si
- o reminiscenta de culoare laterala
Putem concluziona in acest caz ca instrumentul nu poate fi unul universal de camp larg dar ca "planetar" se descurca bine (daca nu foarte bine).
Cunoscand tendinta spre reminiscenta de culoare laterala dar si faptul ca elementul corector central a fost gandit "mobil" pentru a corecta aberatia de sfericitate mi-a venit o noua idee, instrumentul in cauza ar putea fi unul foarte performant cu functionare pe banda ingusta, de exemplu ca instrument solar pe 540nm sau la fel de bine pe 656,3nm.
Am pus intr-un nou proiect aceleasi date in care am modificat doar pozitia
corectorului central si am crescut apertura la 140mm.
Iata mai jos ce a iesit pe o banda de analiza centrata pe 540nm si cu largimea la baza de 20nm.



Extensia 'txt' a fost dezactivata de catre administrator, asadar acest atasament nu este afisat.


Rogers 140 nb sd.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  39.81 kb
 Vizualizat:  de 10774 ori

Rogers 140 nb sd.jpg



Rogers 140 nb ri.jpg
 Descriere:
 Marime fisier:  51.1 kb
 Vizualizat:  de 10774 ori

Rogers 140 nb ri.jpg


Sus
Mircea Pteancu
Moderator
Moderator


Data inscrierii: 12 Feb 2008
Mesaje: 8979

Motto: ''OBSERVO ERGO SUM''

Localitate: Arad

MesajTrimis: 12 Iun 2010 18:13 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Sa vad daca am inteles bine.A rezultat un fel de ''apo-killer'' pe banda spectrala aleasa?
Mircea

_________________
http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 12 Iun 2010 19:58 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Practic vorbind, da.
La nivel teoretic putem observa usor ca pe banda spectrala aleasa acest design are un sferocromatism foarte redus, lucru ce-i aduce un avantaj chiar si asupra unui apo de mare clasa, acesta din urma fiind limitat in performanta tocmai de sferocromatism.
Avantajul este confirmat si de valoarea "turbata" la care urca raportul Strehl pentru acest caz: 0,999569 (vezi atasamentul de mai sus).
Diferentele intre cele doua sunt asa cum am spus si mai sus doar la nivel teoretic intrucat au loc in interiorul discului principal de difractie si nici ochiul sau senzorul foto nu pot percepe aceste diferente.
Lucrul pe banda spectrala ingusta aduce uneori mari avantaje opticii refractive si cred ca ar fi un domeniu unde trebuie speculat mai mult.
Sus
nobody
Membru
Membru


Data inscrierii: 02 Apr 2010
Mesaje: 4776

Motto: Never ever give up !

Localitate: Nowhere

MesajTrimis: 13 Iun 2010 08:35 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Centrul benzii spectrale se poate regla ulterior sau ramane fix din design ?
Sus
zoth
Membru
Membru


Data inscrierii: 31 Mar 2006
Mesaje: 5482

Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ...

Localitate: Bucuresti

MesajTrimis: 13 Iun 2010 17:30 Download mesaj
Titlul subiectului:
Raspunde cu citat (quote)

Nu stiu daca am inteles bine intrebarea dar atat largimea benzii spectrale cat si centrul ei este dictat de filtrul folosit in conjunctie cu instrumentul.
In exemplul de mai sus este analizat un refractor Rogers in noul aranjament care functioneaza impreuna cu un filtru solar continuum presupus centrat pe 540nm si cu largimea de banda de 20nm.
Pentru functionarea pe alte lungimi de unda se repozitioneaza doar corectorul central pentru minimizarea aberatiei de sfericitate.
Sus
Afiseaza mesajele pentru a le previzualiza:   
Creaza un subiect nou   Raspunde la subiect   Optica Du-te la pagina 1, 2  Urmatoare

Download topic
Pagina 1 din 2
 
Mergi direct la:  
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Nu puteti atasa fisiere in acest forum
Puteti descarca fisiere in acest forum
© 2015 astronomy.ro
Termeni si conditii generale      Termeni si conditii forum      Contact