[Mircea Pteancu]

Joi seara , pe 4 Octombrie , am facut observatii cu newtonianul RFT 125mm F/4.5 asezat pe montura Penelopa.
Am dorit sa studiez ''pe teren'' ocularul Plossl 32mm , de curand achizitionat de aici de pe forum.
Acest ocular este pe standard de 1.25'' ,potrivit pentru focuserul reflectorului RFT.
Nu am putut sa folosesc focuser de 2'' pe acest instrument din cauza oglinzii secundare care ar fi devenit mult prea mare.
Am ales drept ''teren de vanatoare'' o zona dificila ,aflata la granita dintre constelatiile Cassiopeia si Camelopardalis.
La privirea cu ochiul liber , aceasta parte a cerului nu are nimic de oferit.
Abia se gasesc cateva stele mai luminoase pentru cautator.
Telescopul insa poate sa arate ochiului multe obiecte interesante aici.

Am inceput cu roiul Stock 23 ,numit si ''Pazmino Cluster'', dupa amatorul care in 1978 a atras atentia asupra lui, intr-o scrisoare adresata lui Walter Scott Houston ...tata Deep Sky.
Acest roi deschis contine o stea dubla ,Struve 362 , usor rezolvata de reflector la 62x / Revelation Plossl 9mm.
Sue French,ale carei indicatii le-am urmat in aceasta observatie ,a numarat 27 de stele in Pazmino Cluster dintre care eu am vazut doar vreo 20 .

Am mers apoi spre Nord si am admirat din nou minunatul asterism ''Cascada lui Kemble /Kemble's Cascade'' , raportat tot lui W.S.H. in 1980.
Reflectorul RFT la 18x / Plossl 32mm imi asigura un camp de aproape 3 grade,cu alte cuvinte cuprinde cu usurinta asterismul Kemble Cascade.
Deja la 18x ,se vede ''ceva'' la capatul sud-estic al ''cascadei'' , la 62x se vede bine un roi deschis de mici dimensiuni , NGC 1502,cu 14-15 stele adunate in jurul stelei duble Struve 485.
Am cautat apoi ,fara succes ,nebuloasa planetara NGC 1501.

Am mers apoi spre Vest si am observat roiul deschis Trumpler 3 / Tr3 in care am numarat cel mult 20 de stele ,dintre care patru mai luminoase.

Am aruncat o privire mereu admirativa spre Roiul Dublu din Perseu si ,urmand lantisorul de stelute pornind de la acesta , m-am desfatat cu imaginea roiului mare si interesant Stock 2 , numit si ''Muscleman Cluster'' si care isi etaleaza muschii de lumina stelara pe o suprafata de nu mai putin de un grad diametru.

Apoi i-am spus ocularului :''...si acum vei da tu examenul de capacitate'' si am cautat galaxia Messier 33 in constelatia Triunghiul .
Am cam bajbait o vreme deoarece reflectorul RFT nu are cautator ci numai RDF.
Dar de indata ce am gasit asterismul in forma de Y de langa M33 , am vazut imediat si galaxia.
Ocularul Plossl de 32mm a trecut cu bine examenul , dovedindu-se un bun ocular fie pentru cautare,fie pentru observarea obiectelor extinse gen ''Kemble Cascade'' si ''Muscleman Cluster''.

Ocularul Plossl 32mm pe standard de 1.25'' are un frate mai mare , un Erfle 32mm pe standard de 2''.
Acel ocular de 32mm x 2'' imi asigura un camp de 2.6 grade pe reflectorul de 125mm F/6.9 si de 3.7 grade la 19x pe luneta de 90x600mm.

Vineri 5 Octombrie a fost ''Noaptea Nebuloaselor''.
Desi am petrecut peste patru ore sub cerul liber ,am observat putine obiecte.
Am folosit atat dobsonianul de 200mm F/6.16 cat si cel de 125mm F/6.9.
Primul obiect pe care l-am cautat a fost Pacman Nebula , asa cum a sugerat Iulian.
Am gasit obiectul la locul indicat cu dobsonianul ''Toleascop'' de 200mm la 39x /Plossl 32mm +filtru UHC Optolong.
Asa cum a descris-o si Iulian , nebulozitatea din NGC 281 este asociata cu micul roi stelar IC 1590 ,sarac in stele.
Printre acestea ,cea mai luminoasa este steaua multipla Burnham 1 , pe care am vazut-o ca stea dubla deoarece am facut gresala de a nu folosi grosismente mari.
Nebuloasa si steaua multipla au fost descoperite de catre E.E.Barnard iar micul roi a fost remarcat ulterior de catre G. Bigourdan (vezi Sue French , printesa Deep Sky).

Am vazut apoi nebuloasa si cu reflectorul de 125mm F/6.9 la 27x /Plossl 32mm+filtru UHC.
Dar acesta nu a rezolvat steaua dubla din cauza grosismentului prea mic.
(Iata deci ca am pretexte sa revin ...si sa tot revin...la Pacman Nebula... )
In ambele telescoape se vedea ca nebuloasa nu are o forma regulata ci asimetrica ,fiind mai mare si in forma de para spre Sud-Est.

Am esuat in schimb la Crescent Nebula din Cygnus si nici California Nebula din Perseu nu pot spune ca am vazut-o.
Cu toate acestea pot sa numesc observatia de azi-noapte drept ''Noaptea Nebuloaselor'' deoarece am petrecut aproape tot restul timpului admirand Nebuloasa ''Veil'' si Nebuloasa ''America de Nord''.
Transparenta cerului a fost buna , chiar excelenta.
Nebuloasa Veil se vedea bine ( fara fitze si priviri piezise ) si in reflectorul de 125mm F/6.9 dar in cel de 200mm ...m-a lasat fara cuvinte !
O adevarata dantela de lumina pentru poetul delicat sau un fel de covrig impletit ar spune omul prozaic !

In NGC 7000 sau Nebuloasa ''America de Nord'' s-a vazut clar ,fara echivoc, partea descoperita de William Herschel si denumita de el HV.37 si -probabil- roiul stelar deschis NGC 6997.
Deci campul de 81 minute la 38.5x /Plossl 32mm +UHC nu mi-a permis sa vad toata nebuloasa , trebuie sa scanez si de aceea nu am o imagine de ansamblu.
Toleascopul mi-a aratat insa mult mai multa nebulozitate ,nu doar HV.37.
In orice caz , asterismul de stele in forma de prora de nava ,dintre Xi Cyg si Deneb , se vedea plin de nebulozitate.
Partea cea mai luminoasa se vedea spre Nord-Vest de Xi Cyg si in apropiere de ceea ce eu presupun ca este NGC 6997.

In reflectorul de 125mm F/6.9 la 27x , campul este de aproape doua grade dar in acest instrument se vedea fara echivoc HV.37 si stelele slabe ale roiului NGC 6997.
Poate pe un cer negru voi vedea mai mult si mai bine.

M-am tot plimbat intre NGC 7000 si Nebuloasa Veil pana a trecut de ora 1 din noapte.
Constelatia Taurului s-a inaltat suficient.
Am privit pentru prima data in acest sezon spre Messier 1,atat de usor de gasit.
Si am incheiat astfel asa-zisa ''Noapte a nebuloaselor'' !

Sa nu uit : am folosit metoda zoom-UHC si am determinat ca detaliile in Nebuloasa Pacman si Nebuloasa Veil se vad cel mai bine cu telescopul daca pupila de iesire a acestuia este de aproximativ 3mm (am obtinut valori cuprinse intre 2.9mm si 3.2mm ).

Cer senin sa fie si poluare luminoasa mai putina (daca ar fi) ...ce bine ar fi ,Mircea

[iulian90]

[Mircea Pteancu]

Iulian

Ai dreptate.
In privinta vizibilitatii Nebuloasei Veil putem sa facem o apreciere in functie de vizibilitatea lui NGC 6960.
Daca aceasta se vede bine ,cum s-a vazut si la mine si la tine, restul nebuloasei se vede excelent.
Nici eu nu am mai vazut NGC 6960 asa de pregnant vizibila si asa de dezvoltata ca lungime ca aseara.

''Crescent Nebula'' ...hm... nu-i de mirare ca face fente, nu degeaba i se mai spune ''Euro Nebula'' !

Am retinut ,pentru lista de obiecte de observat, galaxia -satelit NGC 185.Multumesc!

Cer senin , Mircea

[Mircea Pteancu]

Erata : steaua multipla Bu 1 nu a fost descoperita de catre E.E. Barnard asa cum am scris intr-o interventie anteriora.

Aseara am reobservat complexul Pacman Nebula cu scopul precis de a studia steaua multipla Burnham 1.
La 205x am vazut trei componente asezate in forma unui triunghi dreptunghic.
Steaua ''din capul unghiului'' nu am putut-o rezolva mai departe deoarece turbulenta a fost mare.

Timp de vreo jumatate de ora , reflectorul de 200mm nu a fost capabil sa rezolve nici 36 And , altadata rezolvata cu apertura de 125mm.
Apoi am reusit sa vad la 36 And discurile Airy ...mai mult sau mai putin tangente... in orice caz , fara spatiu negru stabil si clar.

Am rezolvat lejer steaua tripla Psi Psc si dubla moderat inegala Fi Psc.
Va indemn sa cautati steaua dubla 65 Psc deoarece este un fel de Castor in miniatura , cu o separatie de 4.3 secunde si cu componentele de 6.3 mv.

Am reobservat la 205x/Radian 6mm pe reflectorul de 200mm NGC 604 din galaxia M33.

M-am distrat comparand vizibilitatea nebuloasei Veil si a portiunii HV.37 din NGC 7000 prin diferite oculare.

Apoi am indreptat telescopul spre NGC 457 unde, din motive necunoscute dar poate aceleasi cu cele care m-au impiedicat sa rezolv anterior stele duble stranse , am vazut prin filtrul UHC o nebulozitate in forma de nicovala.
Nebulozitatea inconjura inegal steaua Fi Cas si HD 7902 ,invecinata, fiind mai extinsa in jurul primului obiect.
Asadar as putea descrie nebulozitatea vazuta ca doua nebulozitati de forma lenticulara cu o punte intre ele pe directia distantei minime dintre cele doua stele.
Nebulozitatea mai mare si mai luminoasa din jurul stelei Fi Cas ajungea pana la steaua din ''umarul stang al lui ET'' adica steaua variabila V466.
Asta daca presupunem ca ET priveste spre noi, asa cum ar fi normal.
Ca daca nu , atunci de ce a mai venit !?
Daca ar fi reala ,as denumi aceasta nebuloasa drept ''Nebuloasa Nicovala'' adica ''Anvil Nebula''.

Am cautat pe imaginile din DSS2 , 2MASS,allWISE si PanSTARRS dar nu am vazut nicio nebulozitate.
Doar aici se vorbeste despre un nor de hidrogen asociat cu roiul.

https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.nt...018241.pdf

Iar Sue French a scris in cartea sa ''Celestial Sampler'' ca nu a reusit sa vada niciodata presupusa nebulozitate asociata cu roiul deschis NGC 457.
Acel comentariu m-a inspirat sa incerc observatia la NGC 457 cu filtru UHC.

Voi verifica daca se mai vede nebulozitatea descrisa si il rog pe Iulian sa faca la fel.

Atasez o scrijelitura descoperita in pesterile astronomului primitiv din lunca Muresului care a incercat , cu ''finetea'' specifica epocii pixelului de silex , sa descrie fenomenul descris...

Cer senin ,Mircea

[Erwin]

Vineri seara am făcut observaţii cu binoclurile Zeiss Jenopten 10x50 (împrumutat) şi Swarovski 7x42 precum şi cu newtonianul Hinds dintr-un loc cu cer deosebit de bun, un singur bec stradal îngreuna oarecum observaţiile, dar m-am ascuns după cabană ca să pot păstra acomodarea. Locul: localitatea Greşu, munţii Vrancei. Se vedea Calea Lactee în zona luminată cu acel bec dacă nu te uitai la el. Stele de magnitudine 5.5-6 vizibile cu ochiul liber, toate constelaţiile desenate frumos, inclusiv unele slabe. Calea Lactee cu norişori albi bine conturaţi de nebuloase întunecate. O încântare!

Am putut observa mica diferenţă de apertură dintre cele două binocluri observând doar cu cel mare nebuloasa Veil, aripa stângă. Binoclul prezintă o curbură de câmp semnificativă şi la plimbarea printre stele un efect ciudat de deformare. Altfel stelele din centrul câmpului vizual se prezintă foarte bine, nu la fel de mici ca la Swarovski. Câmpul real pe cer este puţin mai mare dar ce păcat că este vitregit de coma şi geometrie... Cu toate astea, un binoclu bun pentru astro, net superior unuia de duzină. L-am folosit pe "bizooka", fără ea tremuratul te împiedică să observi. Pe timp de zi este însă excelent, cromatismul este redus, aproape la fel de bun ca la Swarovski.

Am observat o serie de obiecte DSO pentru că seeingul a fost prost, Marte fierbea, la duble am avut şanse doar la unele mai lejere ca dublele din Delfin. Printre obiectele recent "achiziţionate" se numără Blinking Nebula - nebuloasă planetară din Cygnus pe care am văzut-o în premieră la Arad cu Mircea şi Starfish Cluster - obiect binocular care se prezintă absolut superb pe un cer bun, arată într-adevăr ca un peşte lung. Nucleul Galaxiei M31 vizibilă binişor cu ochiul liber, în binocluri se întindea mai mult decât câmpul vizual. M33 vizibilă clar, zona centrală dar fără braţe. Nici ocularul double-plossl nu s-a arătat mai prejos decât mult mai dotatul prieten Panoptic.

Una peste alta, mi-am făcut "plinul" şi cu drumeţiile la Cascada Putna şi Cheile Tişiţei.

[iulian90]

Interesante observatii Erwin, mai ales observarea nebuloasei Veil cu binoclul 10x50, felicitari!

Si eu am avut parte de observatii interesante in ultimele doua seri, cu o mica luneta RFT construita dintr-un obiectiv de binoclu de 60mm f/4, ce l-am cumparat duminica de la targul de vechituri.
Detalii despre luneta puteti vedea in topicul "Postati o imagine cu instrumentul construit de voi":

http://www.astronomy.ro/forum/viewtopic.php?p=181823#181823

Am reusit printre altele sa observ nebuloasa Veil si nebuloasa North America din Cygnus,precum si nebuloasa Pacman din Cassiopeia cu luneta RFT de 60mm, dar prin filtrul UHC, montat impreuna cu ocularul de 20mm RK. Nebuloasele se vedeau mai greu decat prin telescopul de 114mm, dar important e ca am reusit sa le observ si cu acesta luneta de 60mm.
Celelalte obiecte DSO, precum roiurile deschise ca cele din Cygnus sau Cassiopeia, roiuri globulare ca M 13, M 15, M 2 sau galaxii ca M 31, M 32 se vedeau fara nicio problema prin luneta de 60 mm. Am reusit chiar si galaxia M33 din Triangulum sa o vad, sau galaxia M 110 de langa galaxia M 31 din Anrdromeda, care in binoclul 10x50 nu am reusit sa o vad deloc.
Am iesit si acum dimineata, pe la ora 5 la observatii cu luneta RFT 60mm si am observat nebuloasa M 42 atat prin filtru UHC cat si fara si cu filtrul UHC se vedea mai bine si mai extinsa spre vest, ca si in telescopul de 114mm, doar ca ceva mai slab luminoasa, apoi am mai observat roiurile deschise M 36, M 37 si M 38 din Auriga, roiul M 35 din Gemeni, roiurile extinse Collinder 69 si Collinder 70 din Orion, Pleiadele si Hyadele din Taurul, roiul M 44 Beehive din Racul, precum si galaxiile M 81 si M 82 din Ursa Major. Toate aceste obiecte se vedeau usor prin luneta RFT de 60mm, mai putin galaxiile M 81 si M 82, care erau destul de slab luminoase in luneta.
Deci ,in mare sunt multumit de luneta RFT 60mm, in ciuda subcorectiei obiectivului sau ,se comporta bine la puteri mici, la obiecte DSO.

[Mircea Pteancu]

Erwin

Bravo ,te-ai delectat vazand un cer cu adevarat frumos.
Acela da, strasnic loc de observatii.
Dar pana ajungi din nou in asemenea locuri , sunt valoroase si observatiile de acasa.

Iulian

Nu am vazut inca luneta ta dar cunosc genul de instrument de camp foarte mare si pe care-l agreez in mod deosebit.
Multi amatori cred ca nu se vede mare lucru la 10x sau 12x dar se insala amarnic.
Vad ca ai fost ocupat cu noua luneta RFT dar revin cu rugamintea referitoare la ET Cluster.
Insist deoarece vad cu si tu faci observatii sustinute si prin filtre si am nevoie de o confirmare sau infirmare.

Aseara Luni 8 Octombrie , desi cerul a fost mai putin transparent ca in week-end , am reobservat NGC 457 si am revazut ceata luminoasa vazuta pe 6 Octombrie.
Dimensiunea nebulozitatii a fost considerabil mai mica decat la prima observatie dar in continuare se vedea forma asimetrica , alungita si paralela cu directia masei stelare principale a roiului.
Ma tem sa nu fie vreo reflexie dar la stelele din vecinatate , fenomenul nu se manifesta.

Mircea

[iulian90]

Desigur dl Mircea, diseară voi observa roiul deschis NGC 457 și cu filtru UHC. Voi încerca la mai multe grosismente, să văd dacă se observă vreo nebulozitate in jurul stelelor.
Am observat abia azi postarea dv de pe 7 octombrie, in care ați spus să observ și eu roiul NGC 457,in vederea confirmării acelei nebulozități din jurul stelelor roiului.

[iulian90]

Aseara am observat roiul deschis NGC 457 ET Cluster prin telescopul de 114mm si ocularele de 40mm si 20mm, atat prin filtrul UHC, cat si fara, dar nu am detectat nicio nebulozitate in jurul celor doua stele, φ Cas si HIP 6229 din roiul NGC 457 si nici in jurul celorlalte stele din roi.

Totusi exista un sambure de adevar,in privinta existentei unei nebuloase sau nor in dreptul acestui roi deschis. Am gasit un site in care apare o imagine cu zona in care se gaseste roiul NGC 457 si care pare sa fie inconjurat de o nebulozitate slab luminoasa si de culoare cenusie, gen IFN.
In imagine mai apare o nebuloasa mica de culoare rosie, in stanga , dar nu are treaba cu roiul NGC 457, aceasta fiind mai departe fata de roiul deschis.

https://starrynights.blog/2018/07/23/sh2-188-to-ngc-457/

Chestia e ca nebuloasa aceasta cenusie din dreptul roiului NGC 457 apare slab luminoasa intr-o imagine obtinuta din cadre cu expuneri lungi, cu echipament performant.
Vizual , nu stiu daca s-ar putea observa o asemenea nebuloasa,poate doar din locuri cu cer negru si cu instrumente cu aperturi mari, nu de doar 4 inci cum este telescopul meu, sau poate cu o luneta RFT de camp mare, la grosismente cat mai mici.

[Mircea Pteancu]

Multumesc pentru observatie Iulian.
Lunetele RFT nu sunt o solutie , am incercat eu cu luneta 90x600mm aseara ,nu se vedea nici o nebulozitate ca cea descrisa.

Am refacut observatia cu reflectorul de 200mm dar dintr-un alt colt al curtii , gandindu-ma ca o fi fost vreo reflexie de la vreun obiect apropiat (perete ,copac).
Problema este ca desi cerul a fost nebulos , in reflectorul de 200mm se vedea o aura, o nebulozitate , mult redusa fata de prima observatie dar era acolo si numai in jurul stelelor Fi Cas si HD 7902.
Asemanatoare cu cea vazuta in prima locatie.
Cu telescopul in aceeasi pozitie -adica fara sa-l mut dar fiind obligat sa-l indrept spre alte tinte - am observat M34 , Roiul Dublu si roiul Stock 2.
Dar nu am vazut fenomenul descris ,de la NGC 457...

Ma voi adresa probabil Inaltei Porti claudinaite pentru lamuriri ...

Aseara Marti 9 Octombrie , dupa ce ''am dezbatut'' pe larg subiectul presupusei nebulozitati din NGC 457 ,am incercat sa vad Nebuloasa Veil cu luneta RFT de 90mm , esec total ,nicio urma.
Probabil au fost nori subtiri ,razleti pe cer,deoarece in trecut am vazut binisor Veil cu aceasta luneta.
Ba ,mai mult, Triunghiul lui Pickering l-am vazut cel mai bine cu acest instrument.

Desi nu este departe , NGC 7000 s-a vazut neasteptat de bine la 19x / Plossl 32mm+ UHC Optolong in camp de 2.7 grade.
Sa nu intelegem prin ''neasteptat de bine'' ca era orbitor de luminoasa ,dar zona Golfului Mexic si masa nebuloasa de forma curbata aflata la Vest de Xi Cyg este bine vizibila ...dupa un pic de antrenament.

Pentru a vedea nebuloasa ''America de Nord'' trebuie sa cautam intai acel segment de trei stelute ''x'' cu magnitudini de aprox . 9mv ,ancorat in ceea ce mai tarziu se va vedea ca este largul Golfului Mexic si care este asezat intre doua perechi de stele notate cu ''a/8mv -a/8mv'' si ''b/7mv-b/8mv''.
Odata telescopul centrat pe aceasta zona , luam toate masurile posibile impotriva luminilor parazite din jur.
Un tricou intors sau un prosop care sa acopere capul si portocularul pana la zona umerilor este foarte potrivit.
(Nu acoperiti totusi obiectivul telescopului...)
Apoi urmarim asterismul cel putin un sfert de ora /douazeci de minute si lasam ochiul sa se adapteze.
Incet , incet ,imaginea incepe ''sa se developeze'' si masa nebuloasa curba , aflata intre asterismul ''a-x-b'' si Xi Cyg va deveni bine vizibila chiar daca nu este prea luminoasa.
Si vom vedea si alte mase nebuloase dar inca si mai greu vizibile decat zona Golfului Mexic.

Am revenit apoi la reflectorul de 200mm si langa Sadr / Gamma Cygni am vazut aseara doua nebuloase.
Una se afla la Vest de Sadr.
Imediat la Vest de aceasta stea intalnim un asterism curb de trei stele de 6mv -7 mv,concentric cu Gamma.
La Vest de steaua nordica a asterismului , la un grad distanta , se afla un asterism oval de stele de 7mv-8mv.
In interiorul asterismului oval se zareste o masa nebuloasa gri-roscata ,slab luminoasa.
E ca si cum fundalul cerului ar avea acolo alta culoare.
Azi am aflat din Aladin Lite ca am vazut (mai bine zis am zarit ) o portiune din nebuloasa IC 1318 , numita si ''Butterfly Nebula''.
Sper ca pe cer negru sa o vad mai bine.
O alta ''roscovana'' , mult mai dodoloata , se vede la Est de roiul deschis NGC 6910.
Aceasta nebuloasa este enorma si de forma evident curbata, am ''pipait-o'' pe portiuni cu campul de 81 minute al ocularului de 32mm care asigura marirea de 38.5x pe reflectorul ''Toleascop''.
Si aceasta este parte a zonei H II care se vede in jurul stelei Sadr.

Mircea

[iulian90]

Aseara m-am mai uitat cu telescopul de 114mm la roiul NGC 457, cu ocularul de 40mm si filtrul UHC, dar nu am reusit sa vad nicio nebulozitate, desi cerul a fost ceva mai negru decat alaltaseara. Deci chiar daca exista o nebulozitate in dreptul roiului NGC 457, nu sunt sanse sa o observam vizual, cel putin din oras.
Felicitari domnu Mircea pentru observatiile la nebuloasa NGC 7000 si mai ales la IC 1318 din jurul stelei Sadr.
Cand cerul se va curata de praful sau smogul acesta care a venit alaltaieri, voi incerca si eu sa observ nebuloasele din jurul stelei Sadr. Deocamdata cerul aici la Braila, ziua este albicios mai ales spre orizont si in directia Soarelui, iar noaptea este un gri cenusiu inchis, in loc de negru.

[Mircea Pteancu]

Si la noi cerul este nebulos.
In functie de gardul de nebulozitate , ceata luminoasa din jurul celor doua stele din NGC 457 se vede mai bine sau mai rau.
Ma mir ca la tine nu se vede , este mai luminoasa decat Pacman Nebula.
Cu luneta de 90mm nu se vede fenomenul dar am sa observ ET Cluster si cu reflectorul de 125mm care este apropiat de apertura ta.
M-am mai gandit ca filtrul are ceva de spus ca factor de influenta.
Testul final va fi pe cer negru dar pana atunci mai este , acum urmeaza o perioada cu cerul iluminat de Luna.

Mircea

[iulian90]

In ultimele doua seri am avut cer senin bun, de calitate, cu toate ca a fost si Luna prezenta pe cer, dar numai la inceputul serii, apoi apunand devreme.
Am observat iarasi roiul NGC 457 in cautare de nebulozitate in jurul stelelor, dar raspunsul a fost negativ ; nu am observat nimic in jurul stelelor roiului, nici in jurul celor mai stralucitoare stele din roi, φ Cas si HIP 6229.
Am observat si nebuloasa Iris, NGC 7023 din Cepheus, pentru a face comparatie cu roiul NGC 457. Nebuloasa se vedea ca o aura foarte slab luminoasa in jurul stelei V 380 Cep, in telescopul de 114mm, cu ocularul de 40 mm ( 22x ). Am pus si filtrul UHC la ocularul de 40 mm si am observat din nou nebuloasa Iris si parca se vedea ceva mai bine prin filtrul UHC decat fara, desi nebuloasa este de reflexie, nu de emisie. La roiul NGC 457 nici vorba de asa ceva, nu se vedea nimic altceva in afara de stelele roiului, plus alte cateva stele imprastiate in jurul sau.

Am mai descoperit inca doua obiecte noi aseara, este vorba de un roi deschis in constelatia Lacerta si de o galaxie in Ursa Minor.
Primul dintre ele, roiul NGC 7295 situat in apropiere de steaua β Lac, la est de aceasta. Roiul se prezinta relativ compact si mic, relativ slab luminos, cu 8-9 stele slabe, din care una ceva mai stralucitoare.
Cel de-al doilea obiect, galaxia NGC 6217 din Ursa Minor, se situeaza putin mai la est de patrulaterul format din stelele β , γ , ζ si η UMi (privind pe atlas, in plan ecuatorial).
Galaxia este foarte dificila, foarte slab luminoasa, mie mi-a luat si 10 minute pana am reusit sa o zaresc. Este poate mai dificila decat galaxia pitica NGC 185 din Cassiopeia.
Am mai observat cu telescopul de 114mm si nebuloasa planetara Helix, NGC 7293 din Aquarius,prin filtrul UHC montat pe ocularul de 40mm.
Aceasta se vedea greu, ca o pata mare si foarte slab luminoasa pe fundalul cam luminos al cerului dinspre sud. Banuiesc ca din locuri cu cer negru, macar spre sud, nebuloasa Helix s-ar vedea relativ bine, dar cum am mai sus ,la mine poluarea cea mai mare este tocmai spre sud, pe unde trece nebuloasa Helix si afecteaza mult vizibilitatea obiectelor slabe ca nebuloasa Helix sau galaxii sudice, ca cea din Sculptor NGC 253.

[Mircea Pteancu]

Iulian

Cred ca m-am lamurit in mare masura.
Probabil ca nu vezi nebulozitate din cauza aperturii mici, dupa cum nu se vede nici in telescoapele mele mai mici in apertura ca Toleascopul.
De asemenea nu stiu daca ai luat masuri speciale pentru reducerea luminii parazite.
Eu am luat asemenea masuri la Toleascop : diafragma de focuser, diafragma de oglinda secundara si diafragma frontala.
Asa-zisa nebulozitate din NGC 457 este dovada vie ca acestea sunt foarte importante deoarece dau rezultate.

Am obtinut raspunsul in WEBDA care este o baza de date pentru roiurile stelare asa cum este WDS pentru stelele duble si multiple.

https://www.univie.ac.at/webda/cgi-bin/chart_frame.cgi?ngc0457

Atasez poza doar pentru a indica in ce zone sa ne uitam pe harta roiului din WEBDA.
Daca deci privim cu atentie zonele indicate , vom observa existenta unor ''aliniamente'' sau a unor ''curenti'' de stele , orientati pe directia in care am vazut eu ''nicovalele''.
Cu harta aceasta pe ecran si privind cam de la un metru , incep sa se zareasca zonele de forma lenticulara din jurul ''ochilor'' lui ET.
Daca dam clic pe imaginea punctiforma a stelelor din harta WEBDA (daca am intrat pe link) , vom obtine in dreapta datele stelei respective.
Vom vedea astfel ca stelele din zona indicata au magnitudini de 13mv, 14mv ,15mv ,15mv.
Magnitudinea limita teoretica a telescopului meu este , conform ''Newt for the Web'' , de 13,3mv.
In oras ,limita este categoric afectata.
Stelele acestea nu se vad in telescopul de 200mm ,cu atat mai putin se vor vedea in telescoape mai mici.
Dar daca telescopul este tunat pentru reducerea luminii parazite iar cerul este de o buna transparenta, atunci lumina reunita a acestor stelute se vede ca o ceata de lumina slaba.
Ceea ce explica cele vazute si raportate de mine.

Raspunsul de mai sus aduce insa o noua mica enigma.
De ce se vede aceasta ceata luminoasa prin filtrul UHC ?

Mircea

[iulian90]

Desigur, am luat si eu masuri impotriva luminii parazite, montand un parasolar din carton negru A4, care este ca o prelungire a tubului optic limitand astfel patrunderea luminii parazite sub unghiuri mai mari fata de axa optica a telescopului, care uneori batea direct pe peretele interior al portocularului (la capatul dinspre oglinda secundara) si strica contrastul imaginii. De asemenea, asta-vara, am pus si o diafragma la capatul tubului portocularului dinspre oglinda secundara, ceea ce elimina si lumina parazita care vine dinspre oglinda secundara si se reflecta pe peretele portocularului, care nu este chiar mat. Plus ca eu mai fac observatiile in curtea din spatele casei, unde sunt ferit de majoritatea luminilor parazite.
Chiar si cu aceste masuri nu am reusit sa vad avea nebulozitate din jurul stelelor roiului NGC 457.

Acum am inteles din cele spuse de dv, domnu Mircea, ca acea nebulozitate din jurul stelelor din roiul NGC 457, este de fapt un nor de stele foarte slabe, care in mod individual nu se pot observa cu telescoape cu apertura mica, dar care adunate mai multe intr-un nor, sporesc sansa de a putea fi observate ca o ceata foarte slab luminoasa. Interesant. Cam asa ceva este si in cazul unor roiuri stelare observate de mine, ca NGC 2158, din Gemeni, de langa roiul M 35, sau ca roiul NGC 6603 din Sagetatorul, din interiorul norului de stele M 24.
Ambele roiuri se vad ca niste pete difuze foarte slab luminoase, fara stele rezolvate, in telescoape de 4 " apertura , cu este al meu.
In cazul roiului NGC 457 , poate din locuri cu cer negru, s-ar putea observa acea ceata din jurul stelelor , cu instrumente de 4 ".

Raspunsul la intrebarea de ce se vede mai bine acea ceata prin filtrul UHC, ar fi ca acele stele poate ca sunt tinere, de tip spectral B , chiar O si ar putea emite lumina alb-albastruie , ceea ce ar facilita observarea prin filtrul UHC.
Chiar m-a facut curios aspectul acesta ,cred ca intr-o dimineata , cu cer curat, (caci acum nu este chiar curat) o sa observ roiul deschis NGC 2158 din Gemeni cu filtrul UHC ,dar si fara el, ca sa fac o comparatie cum s-ar vedea mai bine roiul.