Index |
Index forum |
Autentificare |
Inregistrare
|
Cine este online |
Galerie imagini
|
Calendar evenim. |
Cautare detaliata |
Ghid forum |
Colaboratori
Te intereseaza un domeniu al astronomiei si ai vrea sa scrii pentru siteul nostru? Alatura-te echipei noastre.
Statistici forum |
|
Numar total de mesaje in forum: 224038 |
|
Numar de utilizatori inregistrati: 2824 |
|
Cel mai nou utilizator inregistrat: Dan.M |
|
|
|
Cei mai multi utilizatori conectati au fost 543 la data de Vin Mar 29, 2024 |
|
|
|
Actualmente sunt 0 utilizatori pe chat
|
|
Aceste date se bazeaza pe utilizatorii activi de peste 5 minute |
|
Legenda |
|
Mesaje noi |
|
Nu sunt mesaje noi |
|
Forumul este inchis |
|
|
Subiectul anterior :: Subiectul urmator |
|
Autor |
Mesaj |
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5482
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 16 Feb 2016 21:54 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Sigur.
Iata acum sustinerea afirmatiei facuta de Martin: "an orange filter dramatically improves sharpness"
Prin introducerea unui filtru orange valoarea RMS a spotului se incadreaza in limita de difractie deci imaginea va capata un sharp deosebit. Din pacate asta se face cu o pierdere mai mare de 50% din lumina culeasa de obiectiv.
Descriere: |
|
Marime fisier: |
98.1 kb |
Vizualizat: |
de 5734 ori |
|
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4776
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 17 Feb 2016 17:57 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Poti calcula raportul Strehl si genera curbele MTF/OTF -polychromatic- (din meniul Transfer Function).
Abia atunci poti estima cat este "sharpness"-ul la limita de difractie.
Chiar si in cazul in care pare destul de bine/rau dupa spotul geometric, poti vedea de la ce frecventa incepe sa se degradeze contrastul si poti evaula cam pana la ce marire se poate folosi fara a percepe pierderea de calitate. Surprizele pot fi destul de mari, in amandoua sensurile (bine/rau).
|
|
Sus |
|
|
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5482
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 17 Feb 2016 21:42 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Sa fim rezonabili, lunetele de secol 17 nu sunt instrumente de mare performanta si nici de eficienta ridicata. Nu stiu daca o asemenea analiza ne-ar fi utila. Ce sa demonstram in fapt, ca sunt instrumente slabe? neperformante? de eficienta redusa? Nu asta am vrut sa fie scopul topicului ci acela de a le descoperi si de a retrai un pic din spiritul epocii respective.
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
Mircea Pteancu Moderator
Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 8979
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4776
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 17 Feb 2016 23:28 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Ma refeream ca nu tot timpul e asa de rau cum pare doar dupa spotul geometric ...
|
|
Sus |
|
|
C.Ovidiu Membru exclus
Data inscrierii: 24 Dec 2013 Mesaje: 430
|
|
Sus |
|
|
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5482
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 18 Feb 2016 20:48 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Multumesc pentru materiale Ovidiu.
Nobody, nu intotdeauna pare rau dupa spotul geometric, de exemplu in ultima imagine postata, cea cu filtru orange, lucrurile stau chiar bine atata timp cat valoarea RMS se incadreaza in limita de difractie.
Ca sa nu mai lungesc mult am decis sa simulez unul din obiectivele folosite de Cassini notat cu #43 in materialul postat in topicul de observatii prin obiective simplete.
Ce o sa vedeti in aceasta simulare prezinta in general spiritul obiectivelor simplet de secol 17.
Corectia sferica e impecabila iar valoarea RMS a spotului depaseste doar de doua ori limita de difractie.
Datele obiectivului sunt: lentila biconvexa asimetrica, diametrul util 180mm, focala 48,5 metri.
Nota: fix aceleasi performante le intalnim si la obiectivele slefuite de Tavi F si ma refer la lentila de 28/1250 si la lentila de 40/2400. Sunt cam singurele care respecta intru totul spiritul opticii secolului 17.
Descriere: |
|
Marime fisier: |
93.14 kb |
Vizualizat: |
de 5569 ori |
|
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
Mircea Pteancu Moderator
Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 8979
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4776
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
|
Sus |
|
|
C.Ovidiu Membru exclus
Data inscrierii: 24 Dec 2013 Mesaje: 430
|
Trimis: 19 Feb 2016 11:08 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Obiectivul #43 slefuit de Giuseppe Campani clar este unul reusit la focala respectiva se comporta aproape ca un acromat.
Acuma mai este o problema fabricatia sticlei nu era atat de avansata discurile aveu impuritati ( bule de aer si altele) ma interb oare afecta calitatea imagini mai ales si tipul de sticla folosita.
Lasand deoparte focalele lungi si dificultatea de manevrare a instrumentului calitatea lentilelor slefuite de Campani #41 si #43 dupa cum arata testul wavefront si PSF is foarte bune dar omogenitatea lentilelor nu e prea buna poate in timpul turnari discului, asta sa aiba influenta asupra calitatii lentilei ?
La fel cum Dl Mircea intreba daca Cassini avea aceleasi rezultate si imagini precum cele oferite de de obiectivele lui Tavi, avand in vedere ca Tavi a folosit si sticla Bk7 care la vremea respectiva nu era.
Defapt Campani a trimis aceste obiective la Paris in plus i-a sugerat lui Cassini un plan de constructie a instrumentelor in cauza dar Cassini a folosit lentilele #42 si #43 in regim aerial doar cea #41 era folosita in tub. Oricum la focalele respective ma intreb si eu precum nobody ce ocular a folosit focala /tip la lunetele aeriale ?
Putem recunoaste astfel de instrumente astazi is expirate dar farmecul misterul si fascinatia ramane transmisa mai departe facand parte din frumoasa istorie a astronomiei cu bune si cu rele.
Incercam si noi sa reconstruim o parte din aceasta istorie si sa ne minunam intr-un fel de modul cum au reusit sa obtina astfel de rezultate.
Personal am o fascinatie legata de aceste instrumente, cred ca mi-a crescut febra simpletelor, acuma nu vreau sa creada lumea ca depind numai de aceste instrumente.
Is curios si eu de rezultatele pe care le pot oferi aceste telescoape si sunt dornic sa experimentez.
|
|
Sus |
|
|
Mircea Pteancu Moderator
Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 8979
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 19 Feb 2016 14:16 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Ovidiu
Iti urez succes in experimentele tale cu lentile aeriene.
Trebuie sa fii insa atent , sa nu devina o obsesie.
nobody
Interesanta problema pusa de tine si am sa o dezvolt un pic.
Nu pun la indoiala competenta autorilor lucrarii in domeniile teoretice ale Astronomiei.
Dar in acest articol ,dumnealor se dau de gol ca sunt habarnamisti in domeniul observatiei vizuale.
Iata ce spune Cassini in latina:
''Deinde latitudo Annuli dividebatur bifariam, Linea obscura apparenter Elliptica revera Circulari quasi in duos annulos concentricos, quorum interior exteriori lucidior erat. Hanc phasim statim
post emersionem Saturni `e Solaribus radiis per totum annum usque ad ejus Immersionem conspexi
; prim`o quidem, Telescopie Pedum 35, deinde minori, Pedum 20. Ejus delineationem, utcumque
rudem, properante calamo hic adjeci''
Cassini raporteaza observarea diviziunii care-i poarta numele prin luneta de 35 picioare si apoi prin cea de 20 picioare.
Adica prin lunete de 10,9 metri si apoi de 6,3 metri.
Nici una dintre lentilele analizate nu are o distanta focala de 50 metri.
Iata cateva oculare simple din IMHS :
http://catalogo.museogalileo.it/indice/Ind...getti.html
Distantele lor focale sunt cuprinse intre - 67 mm si - 200mm.
Grosismentele obtinute ar fi ,cu obiectivele folosite de Cassini intre 55x si 162 x pentru luneta de 35 picioare.
Respectiv de 32x si 94 x pentru luneta de 20 picioare.
Ocularele construite de Campani erau mai sofisticate , de tipul terestru cu trei lentile.
Nu am nicio indoiala ca luneta de 35 picioare (de fapt 33,6 picioare ) folosea un ocular compus redresant din trei lentile.
Asemenea oculare dadeau rezultate mult mai bune decat ocularul cu doua lentile inventat de Cristoph Scheiner si decat ocularul terestru cu patru lentile construit de Schyrleus de Rheita si amicul sau Wiessel.
Oricum , ocularul de - 200 mm ar fi produs pe o lentila de 50 metri un grosisment de 250 x.
Eu am facut observatii cu oculare Galilei la asemenea grosismente.
Diferenta este ca eu am folosit telescoape cu focala in jur de un metru.
Modul in care se putea observa cu o lentila de 50 metri poate fi numai imaginat ,dar explica de ce azi noi folosim instrumentele pe care le folosim.
Ramane insa latura interesanta , istorica ,de reconstituire , ''reenactment'' adica.
Ceea ce autorii lucrarii citate nu au facut, nu au reconstituit nimic.
Gargara tine loc de fapte atunci cand e vorba de lucruri care nu pot fi probate practic.
Ma uit pe lista autorilor si a institutiilor care-i gireaza si mi-e jena.
Ca in fabula lui Esop : ''Muntele a scremut si a nascut un soarece'' !
http://www.oldbookillustrations.com/illust...in-labour/
Mircea
Descriere: |
|
Marime fisier: |
106.83 kb |
Vizualizat: |
de 5453 ori |
|
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric
Ultima modificare efectuata de catre Mircea Pteancu la 19 Feb 2016 23:08, modificat de 1 data in total |
|
Sus |
|
|
nobody Membru
Data inscrierii: 02 Apr 2010 Mesaje: 4776
Motto: Never ever give up ! Localitate: Nowhere
|
Trimis: 19 Feb 2016 17:21 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Ma scuzati pentru intrebare, nu stiam ca va declansa un potop de epitete.
Cand am zis "50 m", m-am referit ca ordin de marime al lentilei #43 pomenita de Zoth.
Este adevarat, 50 m este cu 3% mai mult decat 48.5 m.
Cat despre ocular, ma gandeam ca si acesta poate afecta (pozitiv sau negativ) imaginea proiectata pe retina. Iar o analiza mai completa ar trebui sa ia si acest lucru in calcul, atat pe latura teoretica, cat si pe latura practica, ca "reenactment".
Have a good day, Sir !
|
|
Sus |
|
|
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5482
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 19 Feb 2016 17:56 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Interesanta intrebarea referitoare la oculare. Nu am date concrete, am sa caut prin cartile vechi de optica sa vad daca gasesc vreo referinta la perioada respectiva.
Logica ma duce totusi la ocularele terestre cu 3 lentile ca fiind cele mai simplu de utilizat si cele mai intuitive pe astfel de focale lungi sau in caz alternativ la oculare simple Kepler.
Nu cred ca cineva sa fi avut nervi atat de tari sa foloseasca oculare negative (ma refer strict la cazul focalelor foarte mari) cu toate ca nu este nici imposibil. Dezavantajul campului extrem de mic este compensat de faptul ca poti avea o imagine chiar daca nu te afli cu ochiul pe axa optica prin efectul de reflector.
Daca am inteles bine mai era o intrebare referitoare la ce vedem noi prin clonele contemporane si daca imaginile sunt identice. Cu siguranta nu sunt identice dar putem accede la imagini cu un nivel echivalent al cromatismului rezidual si al aberatiei de sfericitate. Altfel spus putem vedea imagini echivalente, reduse la scara atat ca dimensiune cat si ca rezolutie. Apertura mare a lentilelor era capabila sa defineasca rezolutia instrumentului (in parte afectata de neomogenitatile sticlelor si de gradul de prelucrare a lentilelor).
O ciudatenie in materialul din care am analizat lentila #43 ar fi aceea ca razele de curbura ale lentilei sunt definite corect in ce priveste conventia de semn dar invers ca numerotare (poate Mircea graia ceva adevar despre un anume habarnism) ...
In fine, nu asta conteaza ci faptul ca mai sunt persoane dintre noi interesate de optica secolului 17.
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
Mircea Pteancu Moderator
Data inscrierii: 12 Feb 2008 Mesaje: 8979
Motto: ''OBSERVO ERGO SUM'' Localitate: Arad
|
Trimis: 19 Feb 2016 23:44 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
nobody
Regret ca ai observat din postarea mea numai epitetele , sincer regret.
Mie chiar mi-a placut intrebarea ta si m-am straduit sa raspund cu ceea ce stiu.
Nu vad nicio legatura intre tine si pseudo-savantii care au scris acel articol doar ca sa-si faca norma de articole publicate.
Te rog sa ma ierti daca te-am suparat , nu am avut aceasta intentie , ai tot respectul meu , aduci intotdeauna multa informatie si profunzime in dezbateri.
Pe astia insa nu-i iert eu...
Revenind la topic,ar fi trebuit ca autorii numerosi ai articolului sa observe ca in raportul de observatie al lui Cassini sunt mentionate doar doua lunete , cea de 35 picioare si cea de 20 picioare.
Celelalte instrumente incluse de ''cercetatori'' in tabelul lor sunt irelevante tocmai pentru tema de ei enuntata.
Despre grosismente am exemplificat cu ocularele din IMHS aflate la indemana.
Doar ca sa vedem cam cu ce grosismente se putea lucra.
Mai sunt exemple de oculare din acea perioada si pe alte situri mai stufoase, de ex. ''Dioptrice'' ,nu am avut timp sa le caut.
http://www.dioptrice.com/
Nu cred nici eu ca astronomul Cassini a folosit oculare Galilei.
Ocularul cu trei lentile a fost folosit cu o mare probabilitate.
De altfel ,in al sau ''Raguaglio ...'' , Campani cred ca il citeaza pe Cassini ca ilustru client si este vorba si de oculare.
Am sa caut cartea lui Campani si pasajele respective.
La aceasta carte a raspuns Auzout cu Epistola sa catre Monsenieur Jack ,s-a bagat in bataie si Robert Hook si a iesit o controversa in trei de toata frumusetea.
Mai punea si Hevelius cate un pic de ...votca pe foc ,trimitand si el cate o scrisorica la Royal Society.
Am vreo 10,poate 12 carti si articole legata de aceasta poveste.
Inainte de a incheia : Campani era foarte priceput si la confectionat oculare.
De altfel ,in microscopie , ocularul pe care noi il numim Huygens se mai numeste si ocular Campani deoarece acesta l-a inventat indepedent.
Pax Vobiscum , Pater Mircea
_________________ http://observoergosum.blogspot.ro/
https://astroclubgalaxis.blogspot.com
https://groups.io/g/The60mmTelescopeClub
Dotare :reflectoare ,lunete,cateva binocluri si un catadioptric |
|
Sus |
|
|
zoth Membru
Data inscrierii: 31 Mar 2006 Mesaje: 5482
Motto: decat ceva prost, mai bine nimic bun ... Localitate: Bucuresti
|
Trimis: 20 Feb 2016 10:06 Download mesaj |
Titlul subiectului: |
|
|
|
Vorbeam intr-un post precedent de spiritul obiectivelor simplet de secol 17 in privinta cromatismului. Trebuie sa va spun ca am ajuns la aceasta valoare (spotul RMS este de doua ori mai mare decat limita de difractie) facand o medie a evaluarilor pe care le-am facut de-a lungul timpului asupra acestor obiective.
Nivelul reziduului cromatic al acestor obiective raportat la discul de difractie este echivalent daca vreti cu spectrul rezidual al unui acromat de focala medie (evident raportat tot la discul de difractie). Asta s-ar traduce printr-o imagine oarecum multumitoare dar nu perfecta sau libera in totalitate de cromatism. Astea au fost posibilitatile vremii respective si trebuie sa intelegem acest lucru.
Alt aspect deranjeaza (cel putin pe subsemnatul): nu orice instrument construit in ziua de azi si care contine un obiectiv simplet poate fi numit luneta de secol 17 ci doar acelea care respecta spiritul enuntat mai sus. Vedem ca netul e plin de prostioare, ex lunete cu aperturi mari si focale mici denumite lunete de secol 17 doar pentru ca au obiectiv simplet sau non acromatic. Nu este deloc asa! Sunt doar instrumente non acromatice mai mult sau mai putin reusite. Cand o sa discutam despre obiectivele non acromatice o sa analizam mai in detaliu aspectele legate de aberatiile acestora.
Revenind la nivelul cromatismului lunetelor de secol 17 trebuie sa recunosc ca mi-ar fi placut ca acesta sa fie ceva mai mic si sa se incadreze pana la valoarea RMS de 1,5 x limita de difractie. Acest lucru le-ar fi facut echivalente cu acromatele de focala lunga in care spectrul rezidual nu mai afecteaza definitia imaginii decat la grosismente aflate la limita 2D.
Aceasta valoare RMS de care vorbesc ar duce la producerea unor spoturi pe culorile marginale cu un diametru de 3x mai mare decat diametrul discului de difractie pe culoarea verde.
Iata ce gasim in Telescope Optics a lui Rutten privitor la acest aspect:
Descriere: |
|
Marime fisier: |
16.32 kb |
Vizualizat: |
de 5344 ori |
|
_________________ Van 8x42ED4; AR60 f14; AR80 f15; TS102SD; Vixen NA130 SSWT |
|
Sus |
|
|
|
|
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum Nu puteti atasa fisiere in acest forum Puteti descarca fisiere in acest forum
|
|